551 matches
-
este declanșată de hipotalamusul posterior (deoarece leziunea provoacă letargie), iar somnul de hipotalamusul anterior. Continuarea cercetărilor (Jouvet, 1995; Valatx, 1998) duce la descoperirea existenței rețelelor de neuroni excitați sau inhibați de numeroșii neurotransmițători. SCHEMĂ Cortex Creier perceptiv Talamus GABA - Dopamină + Histamină + Bulb olfactiv Arginina + Cerebel VIP - Centrul somnului Glicină - Hipotalamus anterior Puntea lui Varolio Ceas biologic Centrul trezirii Bulb rahidian Centrul suprachiasmatic Hipotalamus posterior Activare Inhibare Formațiune reticulară Centrul somnului paradoxal Măduva spinării Denumirea neurotransmițătorilor sunt în italice. Circuitele trezirii și
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pisică (schemă adaptată după Jouvet, Valatx, 1998) Pe scurt, centrul trezirii excită creierul prin rețele de neuroni ce funcționează în principal pe baza a doi neurotransmițători: dopamina (explicându-se astfel starea de vigilență creată de amfetamine, care stimulează dopamina) și histamina (motiv pentru care persoanele alergice care iau antihistaminice se trezesc foarte greu și riscă să adoarmă spontan). Aceste circuite prelungesc excitarea creierului prin rețele (formațiune reticulară) de neuroni situate în puntea lui Varolio și în bulbul rahidian, pentru a ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mediatori (vezi tabelul I): Endoteliul sintetizează și eliberează însă și alte substanțe vasodilatatoare: factorul hiperpolarizant derivat din endoteliu (EDHF); peptidul natriuretic de tip C; prostaciclină (PGI2). PGI2 este sintetizată din acidul arahidonic, în condiții bazale și stimulate de substanțe ca histamina și serotonina. PGI2 are un efect vasodilatator (mai redus decât NO), prin creșterea cAMP. Endoteliul produce, în egală măsură, și agenți vasoconstrictori: tromboxanul A2 (TxA2); anionul superoxid (ce inactivează NO); angiotensina II; endotelinele. Sinteza substanțelor vasoconstrictoare este stimulată de către: stresul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
țesuturi. Apa, ionii și moleculele mici traversează endoteliul prin pori, în timp ce moleculele mari, ca proteinele, trec printre celulele endoteliale, la nivelul joncțiunilor intercelulare, al căror diametru este controlat de un sistem de filamente de actină (junction-associated actin filament system, JAF). Histamina, bradikinina și factorul de activare plachetară (PAF) stimulează contracția JAF, crescând astfel spațiile intercelulare și permeabilitatea endotelială, pe când NO stabilizează JAF și scade permeabilitatea. în inflamație, leucocitele traversează endoteliul tot pe la nivelul joncțiunilor intercelulare. Celulele endoteliale exprimă două tipuri de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
complementului sunt: ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 15 opsonizarea și fagocitoza (C3b) liza-celulară prin complexul litic care rupe membranele bacteriene aglutinarea-aderarea microbiană neutralizarea microbiană prin alterarea structurii activarea mastocitelor și a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea antigenelor. Citokinele sunt polipeptide secretate în cea mai mare parte de limfocite, dar și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici. Interferonii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
apărarea locală a mucoaselor IgM 6% Aviditate crescută pentru antigene; intervin primele în imunitatea umorală antiinfecțioasă IgD 1% Funcție incomplet definită; acționează ca receptor antigenic pe limfocitele B, contribuind la maturarea lor IgE 0,004% Legarea de alergene declanșează eliberarea histaminei din mastocite și bazofile; intervin în alergii și apărarea antiparazitară ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 19 În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un răspuns imun secundar. Răspunsul imun de tip primar apare după 5-14 zile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ei, cu eliberarea în interstițiu a enzimelor lizozomale (starteri ai inflamației Frimmer). Acțiunea litică a acestora produce metaboliți intermediari (aminoacizi, polipeptide, aminozaharide) care vor sta la baza evenimentelor fiziopatologice ulterioare. Dintre polipeptide, cele mai importante în evoluția procesului inflamator sunt histamina, serotonina și bradikinina. Prima etapă evolutivă este hiperemia, care se produce sub acțiunea polipeptidelor vasoactive; histamina determină vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare, serotonina dă vasodilatație, iar bradikininele produc, în afară de vasodilatație și leziuni vasculare. Aceste evenimente conduc la cea de-a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
produce metaboliți intermediari (aminoacizi, polipeptide, aminozaharide) care vor sta la baza evenimentelor fiziopatologice ulterioare. Dintre polipeptide, cele mai importante în evoluția procesului inflamator sunt histamina, serotonina și bradikinina. Prima etapă evolutivă este hiperemia, care se produce sub acțiunea polipeptidelor vasoactive; histamina determină vasodilatație și creșterea permeabilității vasculare, serotonina dă vasodilatație, iar bradikininele produc, în afară de vasodilatație și leziuni vasculare. Aceste evenimente conduc la cea de-a doua etapă de evoluție a inflamației, exsudatul inflamator, care prin leziunile endoteliului vascular și creșterea permeabilității
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
eliberare crescută de la nivelul celulelor endoteliale. Inițial s-a crezut că numai prin distrugerea membranelor celulelor endoteliale se eliberează în plasma factor von Willebrand. Ulterior s-a arătat prin studii pe culturi de celule endoteliale că sub acțiunea unor mediatori (histamina, leukotriene, anioni superoxid, interleukina 1, factorul de necroza tumorala) endoteliul secretă activ factor von Willebrand. Stimularea sistemului simpatic duce la creșteri rapide și tranzitorii de factor von Willebrand. Având în vedere acestea, factorul von Willebrand este un marker al disfuncției
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
frecvente sunt fibrosarcoamele, mezotelioamele, leiomiosarcoamele și hemangiopericitoamele (15). Dintre tumorile epiteliale „hipoglicemiante” mai frecvente sunt hepatoamele, carcinoamele gastrice, pancreatice și pulmonare. De regulă este vorba de tumori mari, localizate abdominal sau toracic. Frecvent aceste tumori secretă substanțe hormonale de tip histamină, somatostatin, enteroglucagon și mai ales peptide cu acțiune de tip insulinic cum ar fi Insulin-like Growth Factor II (IGF-II) (20). În acest caz este vorba de un IGF-II incomplet „procesat” care poate interacționa cu receptorii insulinici din ficat, mușchiul scheletic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
realizează în principal prin reacții catalizate de aminotransferaze și glutamatdehidrogenază. A.3. Catabolismul aminoacizilor (18, 65) 3.1. Căi catabolice generale 3.1.1. Decarboxilarea aminoacizilor este un proces metabolic prin care se obțin aminele primare (amine biogene): adrenalina, noradrenalina, histamina, serotonina, colina, acidul γ-aminobutiric, putresceina etc. În organism aminele biogene îndeplinesc diverse roluri: mediatori chimici, hormoni, modulatori ai replicării ADN etc. 3.1.2. Dezaminarea oxidativă și transaminarea sunt reacții care conduc la formarea de amoniac și noi aminoacizi. 3
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică, gastrică și intestinală. a. Faza cefalică este inițiată de reflexe necondiționate și condiționate. Stimularea receptorilor gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pătrunderea alimentelor în stomac, are o perioadă de latență de 30-60 minute; durată de 4-5 ore, secretându se un suc gastric puternic acid și cu putere peptică mare. Din nou, mecanismul de secreție este dublu, nervos (vagal) și umoral (gastrină, histamină). Mecanismul nervos este declanșat de către destinderea pereților gastrici de către alimente. Distensia antrumului determină stimularea secreției gastrice prin activarea reflexelor vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vago-vagale și prin eliberare de gastrină. Mecanismul umoral este reprezentat de eliberarea de gastrină. Gastrina determină stimularea secreției gastrice, creșterea fluxului sanguin la nivelul mucoasei gastrice, stimularea tonusului și motilității gastrice etc. In mecanismul umoral al secreției gastrice intervine și histamina care are acțiune puternic excitantă asupra celulelor oxintice. c. Faza intestinală a secreției gastrice: începe odată cu pătrunderea chimului în duoden care presupune atât acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
celulele endoteliale este reprezentată predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
a angiotensinei). Serotonina, eliberată de celulele enterocromafine și de plachetele sanguine, induces vasodilatație sau vasoconstricție, în funcție de receptorii ce predomină în membrana miocitelor netede vasculare din teritoriul respectiv și nu are un rol bine definit în controlul local al debitului sanguin. Histamina, eliberată de bazofile și mastocite, un mediator al reacțiilor alergice, produce arteriolo-dilatație și permeabilizarea peretelui capilar. 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular Fiecare țesut și organ prezintă particularități circulatorii. Cele mai multe sunt prezentate la capitolele respective, deoarece sunt esențiale pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus, vasoconstricția generală cutanată noradrenergică se poate produce ca rezultat stimulării dureroase. Hiperemia reactivă este direct vizibilă la nivelul pielii. Răspunsul simpatic în circulația cutanată este constricția; ne-existând inervație
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este limitat prin aplatizarea vaselor intra-alveolare datorită întinderii pereților alveolari. Mai mult, în cazul unui inspir profund presiunea intra vasculară pulmonară scade prin efectul scăderii presiunii intra-pleurale asupra performanței ventriculului drept. Substanțele care produc contracția mușchiului neted (serotonina, histamina, noradrenalina, etc.) cresc rezistența vasculară pulmonară, dar vasoconstricția este eficientă mai ales când volumul pulmonar este mic (forța de expansiune exercitată asupra vaselor este slabă). Există diverse substanțe care pot relaxa mușchiul neted din vasele pulmonare (acetilcolină, isoproterenol, etc.), dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în alte locuri și poate fi eliberată în timpul anafilaxiei. Prostaglandinele E1, E2, și F2α sunt și ele inactivate în plămân, unde se găsesc o multitudine de enzime responsabile pentru acest proces. Noradrenalina este degradată în plămân în procent de peste 30%. Histamina pare a nu fi afectată la trecerea prin plămân. Unele substanțe vasoactive trec prin plămân fără a câștiga sau a pierde din acțiunile lor (adrenalina, prostaglandinele A1 și A2, angiotensina II și vasopresina). O importanță particulară au metaboliții acidului arahidonic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și în situațiile de urgență, îndeosebi la pacienții cu hipovolemie acută (șoc, traumă). Cea mai bună stabilitate hemodinamică, fără a produce bronhospasm, o oferă etomidatul, indicat la pacienții cu risc coronarian crescut. Dintre relaxantele musculare pancuronium și vecuronium nu eliberează histamină și sunt foarte utilizate în chirurgia toracică. Atracurium, care doar la doze mari eliberează histamină, nu este metabolizat prin ficat și rinichi ci prin degradare Hoffman și este utilizat la pacienții cu afecțiuni hepatice și renale, sau în intervențiile de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
bună stabilitate hemodinamică, fără a produce bronhospasm, o oferă etomidatul, indicat la pacienții cu risc coronarian crescut. Dintre relaxantele musculare pancuronium și vecuronium nu eliberează histamină și sunt foarte utilizate în chirurgia toracică. Atracurium, care doar la doze mari eliberează histamină, nu este metabolizat prin ficat și rinichi ci prin degradare Hoffman și este utilizat la pacienții cu afecțiuni hepatice și renale, sau în intervențiile de scurtă durată. Narcoticele, în special fentanylul, remifentanylul sau uneori alfentanylul, au o serie de efecte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
degradare Hoffman și este utilizat la pacienții cu afecțiuni hepatice și renale, sau în intervențiile de scurtă durată. Narcoticele, în special fentanylul, remifentanylul sau uneori alfentanylul, au o serie de efecte deosebit de apreciate în anestezia din chirurgia toracică. Nu eliberează histamină, deci nu produc bronhospasm și mențin stabilitatea hemodinamică. Reprezintă un puternic și eficace mijloc de combatere a durerii și de diminuare a stresului operator, permițând recuperarea treptată și ușoară din anestezie. Amestecul de compuși halogenați și de opioide, reduce concentrația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]