694 matches
-
elementelor germane colonizate, ucrainenilor și evreilor. Constituirea în Transilvania a Uniunii dintre germani, maghiari și secui situa românii majoritari în categoria iobagilor lipsindu-i de școli și drepturi, favorizând deznaționalizarea lor. Din același punct cardinal s-a exercitat și presiunea hitleristă prin ocuparea Ardealului de Nord în 1940 de către aliata Ungarie hortystă. Expansionismul maghiar a continuat agitând steagul iredentismului și superioritatea culturală la vest de Carpați. Înțelegerile care au urmat după căderea Cortinei de fier stau sub semnul tendințelor maghiare din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se înscrie în istorie ca sorgintea marilor calamități care au bântuit secole în șir continentul european. Din capitala Bosniei, Sarajevo, a izbucnit primul război mondial. În anii 1941-1944 aici s-au dat cele mai sângeroase lupte de partizani împotriva ocupației hitleriste. Urmează câteva decenii de tensiuni de nici pace nici război și după căderea Cortinei de fier izbucnesc luptele pentru autonomie de o nemaiîntâlnită violență. Popoarele slave la așezarea lor în Balcani găsesc pe descendenții ilirilor și dacoromanilor - albanezi și români
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de Vest (Timișoara) se reeditează chiar și articole pur legionare de... Constantin Noica, din perioada 1940. I se face un serviciu? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulcănescu privesc influențele interne (oameni politici, industriași, Carol II, Mareșalul Antonescu) și externe: Germania hitleristă, dar, se pare, și... Uniunea Sovietică. Un argument ar fi, între altele, că șeful mișcării muncitorești s-ar fi refugiat la Moscova, după eșecul acțiunii sale, ceea ce însă pare dubios (p. 85). știrea, într adevăr, nu se confirmă. Dimitrie Groza
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
pacea mondială. Datorită poziției sale și resurselor economice de care dispunea, România a devenit unul dintre principalele obiective ale expansiunii germane. Pentru atragerea acestor scopuri, Germania fascista s-a folosit și de organizația fascisto-legionară din țara noastră. De asemenea, Germania hitleristă și-a organizat o agentură de spionaj cu scopul de a dezagrega alianțele în care era implicată România și de a încuraja tendințele revizioniste ale Ungariei și Bulgariei. Ascensiunea fascismului în Europa a impulsionat tendințele revizioniste, fapt ce a început
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
urmare, la 16 februarie 1933, la Geneva, s-a încheiat “Pactul de organizare a Micii Înțelegeri”, cu scopul de a spori forța și ponderea internațională a acestui organism politic, de a asigura o orientare comună în problemele politicii externe. Germania hitleristă a privit nefavorabil întărirea alianței acestor state, considerând-o un obstacol în calea expansionismului german spre sud-estul Europei. Konstatin von Neurath, ministrul de externe al Germaniei declara la 7 februarie 1933 ambasadorului italian la Berlin că “ obiectivul general urmărit de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
apreciind că Hitler ar putea fi violent în formă și intransigent asupra fondului și în acest caz nu ar rămâne conferinței decât să constate eșecul Germaniei”. Evenimentele care au urmat, au confirmat aprecierile lui Titulescu. La 14 octombrie 1933, Germania hitleristă s-a retras definitiv din Conferința dezarmării și a părăsit Societatea Națiunilor. Delegația U.R.S.S. a propus transformarea Conferinței dezarmării într-un organ permanent de apărare a păcii, dar propunerea sovietică nu a găsit adeziune din partea diplomației occidentale. Urmare a
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
1941-23 august 1944 Participarea României la războiul împotriva Uniunii Sovietice a fost privită în mod eronat până în 1990. Istoriografia vechiului regim ocolea acest subiect sau îl trata în conformitate cu ideologia comunistă, care susținea teza războiului de agresiune a României alături de Germania hitleristă. Schimbările politice din estul Europei, de după 1990, au permis accesul la arhivele de la Moscova, iar istoriografia românească a acordat spații mai ample în tratarea acestui subiect considerat tabu până în 1989. Intrarea României în conflictul germano-sovietic a fost generată de dorința
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
Gigurtu ) s-au străduit să evite marile pierderi teritoriale prin renunțarea la obligațiile internaționale anterioare ( anularea garanțiilor anglo-franceze din aprilie 1939, retragerea din Societatea Națiunilor, etc.) și, mai cu seamă, prin afirmarea ostentativă a dorințelor de a „conlucra” cu Reichul hitlerist, care, angajat față de vecinii României, a indicat cu perseverență Bucureștilor să accepte pretențiile formulate de aceștia. Interesul Berlinului, împlinit finalmente, a fost de a domina România. Supraveghind și chiar dirijând schimbarea de atitudine, regele Carol al II-lea era interesat
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
Transilvaniei „Alături de armatele Aliaților și cu ajutorul lor - se arată în proclamația regală -mobilizând toate forțele națiunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupația străină”. Deși România începe lupta împotriva Germaniei hitleriste și a Ungariei, în noaptea de 23/24 august 1944, Convenția de armistițiu cu cele trei mari puteri aliate - U.R.S.S., S.U.A. și Marea Britanie - s-a semnat abia la 12 septembrie 1944, la Moscova. În articolul final al Convenției se
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
continuă, împreună cu John von Neumann 188 și Kurt Gödel189, cercetările la Institutul de Studii Avansate, la Princeton, până la moartea sa, în 1955. În 1939 înaintează Președintelui Franklin Roosevelt Proiectul Manhattan de avansare a cercetărilor bombei atomice, pentru a dejuca planul hitlerist care punea omenirea în pericol. Einstein subliniază meritocrația culturii americane și atrage atenția asupra particularității: "Nimeni nu se umilește în fața nimănui". Creierul i-a fost păstrat pentru studii, iar corpul, incinerat. Conferința de la Solvay, Bruxelles (1927), a elitei fizicienilor, cu
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a bolnavilori infecțioși în Infirmeria Radcliffe din Oxford. Primește Premiul Nobel pentru medicină, în 1945, împreună cu Sir Ernst Boris Chain și Sir Alexander Fleming, pentru rolul lor în realizarea penicilinei. 51 Sir Ernst Boris Chain (1906-1979), evreu care părăsește Germania hitleristă și devine biochimist englez. Cercetător la Oxford în domeniul otrăvii șerpilor, metabolismul tumorilor și biochimiei lizosomilor, se asociază cu Howard Florey în investigarea microorganismelor și a efectului penicilinei asupra lor. El teoretizează efectul chimic al penicilinei asupra microorganismelor și devine
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
207 Johannes Stark (1874-1957), fizician, chimist și matematician german. Descoperă efectul Doppler și despicarea liniilor spectrale în câmpul electric, fenomen cunoscut ca "efectul Stark". Pentru această descoperire i se conferă Premiul Nobel pentru fizică al anului 1919. Simpatizant al regimului hitlerist, scrie un articol în ziarul SS Das Schwarze Korps, numindu-l pe Heisenberg "evreu alb". Devine astfel Führer-ul fizicii germane și conduce mișcarea fizicienilor germani contra fizicienilor evrei. În cartea sa Nationalsozialismus und Wissenschaft ("Naționalsocialismul și știința"), scrisă în 1934
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
NKVD, cât și pe colaboratorii săi apropiați. Ca și în 1927, Stalin ia în mod abil ca pretext situația internațională pentru a efectua schimbările dorite de el în politica internă. începând din 1933, apropierea URSS de țările democratice contra Germaniei hitleriste impune o surdină bolșevismului militant specific primilor ani? Stalin profită de aceasta pentru a-i lichida pe tovarășii lui Lenin pe calea Marilor Procese* de la Moscova din 1936, 1937 și 1938, și pentru a arăta că nimeni nu-i la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
despotului. Pentru că o putere absolută este în mod necesar arbitrară. Comunismul a adus acest arbitrar la cote fără precedent. Tirania personală a lui Stalin s-a exercitat datorită a ceea ce Mikoian numea un „bordel instituțional” comparabil celui care caracteriza Germania hitleristă. Dar proliferarea birocrațiilor, harababura perpetuă a cadrelor, rivalitățile dintre diferitele organisme nu se traduc prin opoziții politice și nu slăbesc câtuși de puțin strânsoarea în care se sufocă cetățeanul sovietic supravegheat de vecini, denunțat de informatorii infiltrați printre apropiații săi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a republicanilor. Pe 6 august, Thorez propune, așadar, o lărgire a Frontului Popular la un Front Francez. De altfel, încă din 1935, PCI propovăduia în Italia unificarea „la bază” cu fasciștii contra Germaniei, după ce Mussolini luase apărarea Austriei contra intențiilor hitleriste în vederea unui Anschluss; iar în Spania, în 1937-1938, miniștri comuniști participă la guvernare. Anschluss-ul fiind până la urmă realizat, în martie 1938, Thorez propune să se treacă de la Frontul Francez la Frontul Național - expresie rezervată până atunci extremei dreapta - și cere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o alegere existențială, dacă nu chiar de o credință. De la „războiul imperialist” la Rezistență Semnarea pactului germano-sovietic* la 23 august 1939 aruncă PCF în cea mai gravă criză a existenței sale. într-o primă perioadă, el continuă să denunțe belicismul hitlerist și votează în Parlament, la 2 septembrie, creditele de război. Dar, constrâns să se alinieze la pozițiile lui Stalin și IC, va considera că războiul e imperialist, va cere o pace imediată și va critica cu asprime burgheziile britanică și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mai multe servicii comuniste, fapt care nu-l va împiedica să joace un rol considerabil în prăbușirea finală a sistemului comunist. REZISTENȚA DE LA LUPTA ANTIFASCISTĂ LA CUCERIREA PUTERII Rezistența desemnează ansamblul forțelor organizate care, în Europa ocupată, luptă împotriva Germaniei hitleriste și a aliaților săi. în cadrul ei, comuniștii dețin un loc aparte a cărui natură trebuie examinată. Prin urmare, este necesară studierea intrării comuniștilor în Rezistență, a particularităților acțiunii lor rezistente, a puterii și a finalității acesteia. O intrare tardivă în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totalitarism Două problematici trebuie amintite aici, cea a limitelor „principiului comparabilității” și cea a câmpului de aplicare a fenomenului totalitar. Chiar dacă susținătorii paradigmei totalitare au pus în evidență întotdeauna faptul că analogia nu înseamnă identitate, punerea în perspectivă a regimului hitlerist și a celui sovietic a suscitat, cu toate acestea, controverse. Lucrarea clasică a lui Raymond Aron, Democrație și totalitarism, situează cu atât mai bine dezbaterea, cu cât autorul cărții admite conceptul de totalitarism și consideră legitimă apropierea între cele două
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
seama decât de eradicarea fizică și intenționată a unei „etnii”. Introducerea genocidului În dreptul internațional După preluarea puterii de către naziști În 1933, Raphael Lemkin, jurist american de origine poloneză, Încearcă să obțină calificarea și condamnarea printr-o convenție internațională a antisemitismului hitlerist și, dincolo de acest caz particular, a tuturor Încercărilor de distrugere a unor grupuri etnice, religioase sau de altă natură. Într-o lucrare publicată În 1944 (Axis Rule in Occupied Europe), el a creat termenul de „genocid” (titlul capitolului IX al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
printr-o dorință de omogenitate, imaginară, dar reprezentată ca reală, și negativ prin teama de metisaj și de contacte, percepute ca dramatice și distructive. Concepția cu privire la igiena rasială aflată la originea genocidurilor comise de naziști este edificatoare. Știm că regimul hitlerist, de exemplu, a alunecat rapid de la sterilizare și eutanasie, practicate la Început asupra bolnavilor, iar apoi În lagăre, la selecții care precedau exterminarea. Aceeași concepție se regăsește În expresia cât se poate de actuală de „curățare” sau „purificare etnică” preluată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce s-a numit „denazificarea”, care a inclus, printre altele, interdicția cetățenilor de origine „etnică” germană de a conduce ziare, posturi de radio și alte organe ideologice de masă, acordând licențe doar acelor foarte puțini opozanți activi ai fostului regim hitlerist și evreilor. Dar procesul real și În adâncime al acestei necesare transformări de mentalitate l-au făcut, se’nțelege, generațiile mai tinere, În zonele culturii și mass-mediei, iar el, acest proces va prinde o durată de decenii și va provoca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
drept, o uriașă hărnicie și pricepere profesională, Într-un regn al consumismului, după moda americană, mai ales Regan, care continuă și azi, iar populațiile vexate ale Europei, care au suferit indirect, dar uneori teribil de direct și de brutal, aroganța hitleristă, au trebuit, la mai puțin de două decenii după uriașul prăpăd și după Îngenunchierea Germaniei În praf și umilință absolută, să-i vadă pe „aceiași Nemți” cutreierând Europa, instalați la bordul arogantelor lor Porsche sau Mercedes, plătind hoteluri luxoase cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pare, o gonflare a Eului, În termeni seci; de fapt, un disproporționat, enorm efect al „bucuriei sociale”, al victoriei, ce depășește, intempestivă și bruscă, cum apare ea uneori, puterile unui individ sau ale unei colectivități de a le suporta. Mișcarea hitleristă și cea legionară românească sunt tipice pentru acest fenomen, al hybris-ului colectiv, ca și un Hitler, de exemplu, ca un caz singular și toți cei care, de aproape sau de departe, i-au semănat. Hybris-ul, cred eu, poate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
verificarea personalului angajat după 10 februarie 1938, în scopul analizării activității acestora și, eventual, stabilirii vinovățiilor. Practic, sub acest pretext, orice funcționar public putea fi licențiat din serviciu în cazul când era acuzat de «activitate dușmănoasă» contra forțelor democratice, activitate hitleristă în timpul războiului sau nu era de acord cu colaborarea alături de noul regim. La 30 martie 1945, „Monitorul Oficial” nr. 74 a publicat Decretul-Lege nr. 446 privind purificarea administrației publice, care a avut ca efect licențierea unui alt lot de polițiști
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
proprie, care au luat parte la abuzuri, jafuri și crime, au activat politic și după 23 august 1944 sau au luat parte la „acțiuni huliganice”; - germanii care au fost înscriși în Grupul Etnic German și/sau încadrați în formațiuni paramilitare hitleriste; - maghiari care au avut funcții de conducere în cadrul grupărilor fasciste sau au desfășurat manifestări huliganice și șoviniste; - militari (ofițeri, subofițeri, maiștri militari), inclusiv magistrații, aflați în activitate, asupra cărora existau probe de vinovăție, erau arestați numai după epurarea din serviciu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]