704 matches
-
poezie. Invarianta lor este estetizarea spiritualizantă a unui material de inspirație autohton. Menținându-se în universul rural, tradiționaliștii semnalează cu stăruință în acesta constituenți ce nu atrăseseră în chip deosebit privirile sămănătoriștilor. În versul sămănătorist apar în prim-plan câmpuri, holde, munți, ciobani, hore, nunți, lăutari, cârciumi, hanuri; lirismul tradiționalist decorează peisajele cu biserici, schituri, troițe, înfățișează preoți, monahi, ceremonii cultice, datini de sărbători, procesiuni religioase, coboară pe pământ îngeri, înlocuiesc strigătura și chiotul cu melosul de colindă, cu formule de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
țigani, adică rromi. N-am văzut pe niciunul să cultive ceva pe pământurile foștilor gospodari care acum sunt În paragină. Unul dintre ei, dacă nu mă Înșel, este cioban și Își poartă În voie oile pe pământurile unde odinioară erau holde de grâu și lanuri de porumb. Noi Însă să mergem cu decenii În urmă sau chiar cu vreo două secole pentru a afla care au venit cei dintâi aici, de unde au venit și din care pricini s-au statornicit pe
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
piață Își cumpărau cute și tiocuri. Se pregăteau pentru munca cea mai grea și mai importantă din an, cositul. Bătrânii pe acasă se Îngrijeau din timp să aibă cozi pentru greble și pentru furci, lemn de tei și de caprifoi. Holdele ajungeau acum până la genunchi, porumbul la fel, Înflorea cânepa de vară și inul. Câmpul tot era În floare. După primul război, comuna avea pășunea ei. Mai greu a fost până atunci, când pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care ,,ardea" pentru tot satul, fiecare familie, câteva sute de litri de țuică. ,,Vinarsul întors" de prune și cireșe - alcool cu tărie de 40-60 de grade - se păstrează și-acum ca un ,,brand" al ținutului. Curățau pășunile, arau și însămânțau holdele înguste și însorite cu cartofi, dovleci și porumb. Coseau, vara, fânețele, uscau și clădeau fânul în clăi țuguiate. Toamna culegeau livezile de pruni și meri. Apoi, bărbații înhămau caii la căruțele încărcate, până sub bolta coviltirului, cu butoiașe cu ,,vinars
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cireșul rupt. Dacă te-ai vedea rupt și jupuit în fața satului? După mustrare, părintele a slobozit din strânsoare, iar omul s-a ridicat; era chiar paznicul de țarine. Or mai avea oamenii încredere în tine să te pună paznic la holde? Părintele n-a spus nimănui. Dar a spus-o paznicul prietenilor lui și așa a aflat tot satul. Și toți știau că dacă faci o prostie și nu te vede Dumnezeu te vede popa Victor Oțoiu. Povesteau oamenii că în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu mari focuri trecem peste sânge și morminte: Poate ne vom sfâșia de blocuri, nu-i nimic, călcăm pe oseminte. Sus ne-așteaptă vulturii, în ciocuri cu cununa spațiilor sfinte. Suntem jnepii; mergem înainte. Cântecul potirului de Nichifor Crainic Când holda tăiată de seceri fu gata, Bunicul și tata Lăsară o chită de spice-n picioare, Legând-o cucernic cu-n fir de cicoare; Iar spicele-n soare sclipeau mătăsos să-nchipuie barba lui Domnu’ Hristos. Când pâinea-n cuptor semăna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
iubește ca pe lucrarea Mâinilor Lui, peste care l-a pus pe om domn și stăpân; și are datoria să o iubească și omul. Este cunoscută cucernicia ortodoxă românească: zidirea unei case, săpărea unei fântâni, lucrarea unui pod, ieșitul la holdă începe cu o slujbă religioasă, specială; chiar actele de gospodărie curentă, frământatul pâinii sau îmbăierea pruncilor se începe și se sfârșește cu semnul Sfintei Cruci. Scularea de dimineață și spălarea feței este urmată de rugăciune, la fel înainte de culcare. În
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de pus vreo întrebare pentru vreun lucru care i-a tulburat citind memoriile să vină să mă întrebe sau să-mi ceară socoteală la mormânt. Acolo le voi răspunde! Te Deum Ca bobul din spic Te-ai copt, Cuvântule, în Holda Neamului... Și așteptăm doar ziua-hotărâtă plinirilor, Plinirii-n Veșnicie!... Ne bucurăm când secera-i aproape și ne plecăm cu spicul greu de roadă pe mâna îndemânatică și bună a Îngerului rânduit s-adune - din cele patru margini ale lumii - în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Zavale, la vale, ar zice satul de români de la Bug, înclinat spre Roman, nod de semnificații la nivel mediu, neguri, platou cu lucernă, dungi de lăstăriș de salcîm, ciuboțica-cucului în desenele florii, haltă km 54, crucea Sfîntului Andrei, sînziene în holde, semnul cu luna alburiu, acolo pămîntul, acesta este prea frumos, pieptare pădurile, mameloane dealurile, agricultură în casele pămîntului, Sagna lăsătura între locuri rele, pantă degradată, gunoiște, rambleu purtat pe lunca Siretului, povestea căutată gîlmă cu gîlmă printre dealuri ieșind cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e altceva, scrisorile matale mă Încântă, cu cât sunt mai lungi). 1) Cu Simion Kirileanu am fost prieten și ori de câte ori mă duceam la Munte (când era plasa Muntelui trup din jud. nostru) trăgeam la el. Minunată idee, să faceți la Holda un mic muzeu. Kirilenii merită acest vestigiu al rodnicei lor activități. 2) și pe V. Todicescu l-am cunoscut bine și eram zilnic Împreună, când, la Tg. Neamț, mergeam la băile Oglinzi, conduse de Ceacâru. 980 3) Dacă citești Anuarul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cultural despre Oameni de seamă din zona Broșteni (titlu provizoriu, consemnat aici din memorie), În fața a peste 400 de auditori. Am avut cinstea să-l cunosc personal pe ștefan Chirileanu, frate cu Gheorghe și Simion Kirileanu. L-am vizitat la Holda, i-am văzut micul muzeu, am ascultat multe Întâmplări necunoscute, dintr-un trecut foarte Îndepărtat. El are 1003 Vă aștept, după cum Îmi scrieți, la sfârșitul lunii iunie. Vă doresc succese În lucrările dumneavoastră, pentru cultura românească și pentru bucuria dumneavoastră
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o editură, decât să-i scurteze titlul, de pildă: Case și locuri memoriale la Fălticeni. 697 „Moș Ghiță” ținea mult la acest „K”. O spune Într-o scrisoare către Leca Morariu. Fratele lui cel mai mic, ștefan, care trăiește la Holda, și urmașii lui Simion Teodorescu-Kirileanu, iscălesc toți „Chirileanu”. 1021 5 Cluj, 6 nov. ’76 Domnu’ Eugen, Oricât ar părea de incredibil, abea astăzi am intrat În posesia manuscrisului dvs. (ref. la corespondența d-lui Tempeanu... ) trimis la „Steaua” În ian
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muntele e punct de observație spre zări, spațiu de meditație și nu în ultimul rând metaforă a unui eu care își asumă destinele comunității: „Ce-ar fi și tu să te-nalți / cu mine, peste munți înalți, // să fim, împreună, holdă și soare / în alte câmpii viitoare?” (Zăriți veșnicul munte?) Mai impetuos ca la Ada Negri din Tempeste, versul scris de I. e răscolitor, previzionar, cu formule incandescente, totuși nu lipsit de un anumit mister. Perspectiva trecerii în neființă imprimă confesiunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
un contract la Bilbao, dar nu s-au mai făcut spectacolele. Pe Kundry o făceau foarte bine alte mezzosoprane, așa că nici nu m-am gândit să mă bag peste ele. "Zu dir, Frau Venus, kehr ich wieder, in deiner Zauber holde Nacht; zu deinem Hof steig ich darnieder, wo nun dein Reiz mir ewig lacht!" În 1966, case de discuri ELECTRECORD s-a hotărât să înregistreze celebrul diptic verist Cavalleria Rusticana - Paiațe, cu ansamblul Operei Române din București, sub con duce
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
capital de 270 000 lei"721. Se evidenția faptul că "pericolul era mare și (...) guvernul nu avea estrema sa bunăvoință și solicitudine pentru noi de a ne trimite bani, păcură, instrumente (...) toate mesurile luate de administrație erau zadarnice și astfel holdele județului și poate chiar și ale țărei deveneau prada lor"722. Înființarea băncii creditului agricol era considerată ca fiind foarte necesară deoarece "bine facerile acestei instituțiuni sunt imense, prin ea, locuitorul dobrogean a scăpat de ghearele cămătarilor care în această
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În jur, nici urmă de viețuitoare, nici țipenie de om, de parcă spicele dolofane acaparaseră pământul întreg. Cel ce ajungea acolo, aproape de cer, simțea ispita de neînfrânt de a intra în lanuri să asculte foșnetul lor șoptit. Păși pe negândite în holda bogată de grâu. Înaintă neobosit o bună bucată de vreme, vârful cetățuii nu se mai zărea, vroia să meargă mai departe pe acel drum, târându-și picioarele la nesfârșit la stânga, înainte, la dreapta, înapoi până s-ar fi prăbușit ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
daune incomensurabile, dintre care cea mai mare este surparea principalului edificiu moral: cultul pentru muncă. Cultul pământului Trenul personal care îl ducea pe Dumitru Dascălu spre localitatea natală, situată undeva în inima Podișului Moldovei, se târa leneș printre ogoarele cu holde sărace și pipernicite, cu frunzele ofilite și răsucite de căldura arzătoare a soarelui din miez de zi și mijloc de vară. Multele suprafețe de pământ nelucrat, arse de secetă și inundate de buruieni, îi provocau profesorului suferințe sufletești și îl
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
platforme clădite cu meșteșug, cum era apărat de secătuire printr-o schimbare anuală a culturilor. Privind din alergarea trenului câmpurile cu pământul crăpat de secetă și îmburuienite, Dumitru Dascălu se nedumerește cum a fost posibil ca ogoarele, încărcate altădată de holde mândre, să ajungă într-o asemenea jalnică stare? Să fi murit oare cultul țăranului pentru pământ, pentru cea mai de preț avere a lui, pentru care era gata să-și dea și viața? Ori cei 45 de ani de silnicie
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
întâmplările și trăirile frontului le pune tot sub semnul crucii, chiar dacă nu regăsim în poezia de front duhovnicia din poezia sa carcerală. Însă, după cum spuneam, Gyr redă în numeroase poezii: „Noapte pe front”, „Tancurile”, „Pândă”, „Soldatul dușman” sau „Schija și holda”, abisul întunecat la războiului din care nu te poate scoate decât o puternică credință și crucea cea mântuitoare. Așadar, după ce Gyr trăiește de două ori experiența de a dezbrăca zeghea pentru haina de front și nu știm care experiență a
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Sănvârtim hora frăției Pe pământul României. Iarba rea din holde piară, Piară dușmănia-n țară, Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie. 2 Basarabia iubită, Transilvania dorită, Bucovina-n veci frumoasă, Temișana cea mănoasă, Țări cu frați de-un neam și-o lege Sub același falnic Rege
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
capabile să sugereze mărturia, proaspătă și străveche, veridică și pitorească în același timp. Descrierea arhaizantă a devenit regula principală a povestirii, insistând să pună copii în fața unor formulări anacronice: "biruință", "îndeletniciri", "om falnic", "meșteșuguri", "vecini prădalnici", "voiesc", "îndârjire", "a pârjolit holdele", "drumeț", "tainic", "răufăcători". Această opțiune, specifică literaturii pentru copii, pornește de la premisa că așa li se poate induce ideea de vechime; în realitate, ei nu recunosc spontan decât stratul cel mai recent, uzual al limbii vorbite 226. Termenii populari dialectali
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sus, spre laptele pe care îl mulgi. (Gh.F.C.) Lăcustă Dacă-s multe lăcuste pe cîmp, de-acele de ale noastre, fac a zloată. Pe aripele lăcustelor stă scris pe rusește de cîți ani sînt și cîți ani au să mănînce holdele. Cînd pleacă lăcustele, nu peste multă vreme pleacă și rușii la răzbel. Dacă pui lăcusta să-ți muște negii, ți-i scoate din rădăcină. (Gh.F.C.) Lăutoare Cînd te lai lunea e rău de urît. Nu-i bine de lăut marțea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă este undeva în grădină, nu se scoate, că apoi moare fata sau gospodina casei aceleia. Nu-i bine să spui bocetele care spun femeile cînd duc mortul la groapă, fiindcă se poate pricinui moartea cuiva. Cînd găsești șerpi prin holdă, moare cineva, și dintr-însul ajunge la pomană. Pe cine strigă bolnavul cînd e aproape să moară, acela va muri îndată după el. Se crede că dacă află cineva bani în pămînt, acela în curînd va muri. Dacă îți curge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aceste două părți de pom de neam deosebit nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durării „visului nou”, o enigmă („un alfabet vechi, neînțeles”) ce „farmecă”, dar și obligă la veghe îndelungată, „cu ochiul crunt”, ca o consumare anticipată a puterilor ori a bucuriei de a trăi („Cine putu prin veac a pătrunde/ Să secere holdele mele?” - Chiot pe câmpie - sau „Ce strămoș aprins de sete/ Sorbi paharul până-n fund?” - În cârciuma bucuriei). Notă distinctă conferă și faptul că sunt folosite, cu parcimonie totuși, lexicul regional („acioi”, „natră”, „obic”, „bașbuzuci”, „parâng”, „zdroncănesc”), o versificație ce se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]