418 matches
-
iau în considerare întreaga comunitate biotică în sensul cel mai larg cu putință. Apărătorii drepturilor animalelor, așa cum ar fi Singer sau Regan, susțin o morală individualistă și favorizează egalitarismul biocentric, adică susținerea tezei că toate organismele sunt egale, pe când teoreticienii holiști ai mediului sunt interesați în primul rând de păstrarea stabilității și echilibrului ecosistemului ca întreg. Teoreticienii mediului consideră că merg mai departe decât apărătorii drepturilor animalelor. Doar extinderea sferei moralității astfel încât să cuprindă entități de toate genurile naturale asigură întemeierea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Distincția dintre cele două domenii a fost trasată de Callicott într-un articol în care ideea de eliberare a animalelor este văzută chiar din titlu ca o combinație tripartită. El vorbește despre o ruptură profundă între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
între drepturile animalelor și etica holistă a mediului 238. Problema teoretică majoră o reprezintă faptul că cele două teorii pornesc de la presupoziții fundamental diferite: în timp ce teoria drepturilor animalelor își asumă presupozițiile specifice individualismului, etica mediului se bazează pe o abordare holistă. Callicott consideră că land ethic a lui Aldo Leopold este paradigma eticii mediului. Ideea lui Callicott a stârnit numeroase comentarii. Unii autori au accentuat divergențele, alții au încercat să găsească temeiuri pentru o unificare. Într-o primă fază a polemicii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin intermediul vânătorii, eticienii mediului acceptă o asemenea posibilitate 241. Pe această diferență practică dintre eticienii mediului și eliberatorii animalelor Callicott construiește distincția dintre monismul și pluralismul moral și optează pentru primul, adică pentru o rezolvare a problemelor din perspectiva eticii holiste a mediului. Pluralismul moral este contradictoriu deoarece încearcă să cuprindă atât teoria mediului, cât și apărarea drepturilor animalelor, ceea ce, în principiu, nu se poate face. Varner 242 sintetizează disputa practică dintre cele două poziții teoretice. Astfel, teoreticienii mediului ar fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
susțin că nu este permisă mutarea din arealul lor sau uciderea speciilor exotice distructive. b) Apărătorii drepturilor animalelor susțin că nu este permisă reproducerea în captivitate a membrilor speciilor aflate în pericol de dispariție. În fiecare dintre aceste cazuri, teoreticienii holiști ai mediului s-ar afla în opoziție cu apărătorii drepturilor animalelor. Aceste aspecte vor fi dezvoltate în capitolul dedicat prezenței omului în ecosferă. 3. Etica bazată pe datorii În capitolul anterior am discutat despre alternativa drepturi/datorii cu referire la
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
univers și pentru a da un sens complex vieții noastre. În fine, adaug și observația că, într-un anumit sens, dacă ridicăm problema priorității dintre ecosisteme și indivizi, putem relua în cazul comunității biotice polemica dintre abordarea individualistă și abordarea holistă a fenomenelor sociale Și în cazul ecosistemelor chestiunile practice sunt acelea duc la cele mai multe discuții. Protejarea ecosistemelor cu statut de arie sălbatică este abordată din mai multe perspective. Redau în continuare o tipologie propusă de Smith 256: 1) Viziunea "catedrală
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
discuția de ultim nivel de profunzime referitoare la felul în care gândim natura și modul în care înțelegem moralitatea, mai precis, granițele unei comunități morale, caz în care filosofii mediului vor accentua despărțirea de cartesianism și mecanicism în favoarea unei concepții holiste. Iată că și în acest caz ies la iveală presupozițiile filosofice care fixează cadrele discuției și care ghidează opțiunile la nivel pragmatic. 3.4. Datorii față de peisaje. Natura falsificată Teoreticienii mediului susțin că peisajele au valoare intrinsecă și că, în afara
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
schimbări de paradigmă, prin adoptarea unui nou mod de gândire, diferit de cel tradițional, impregnat de mecanicism, reductibil la măsurarea cantitativă a proceselor, produs prin imitarea fizicii de tip newtonian. Noul mod de gândire, efect al unei conștiințe ecologice, este holist și calitativ. De fapt, chiar și în fizica newtoniană explicațiile depind de asemenea factori de tip calitativ, așa cum ar fi atracția universală, însă, în cele din urmă, criteriile de științificitate au fost îndeplinite numai de construcțiile teoretice bazate pe o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu o schimbare prin reformă. Această revoluție este îndreptată împotriva valorilor iluministe și a umanismului, împotriva Occidentului în general. • Conceptul de valoare intrinsecă și ideea de drepturi ale naturii reintroduc omul într-o ordine naturală și duc la o atitudine holistă care admite sacrificarea omului de dragul naturii ca întreg, altfel spus, se dă prioritate integrității totului în defavoarea părților componente. • Ecologia profundă se bazează pe un cult al vieții care presupune o atitudine religioasă și un vocabular religios, iar gândirea naturii în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fanatismului religios. 4.3. Etica grijii Cheia înțelegerii moderate a ecologiei profunde constă, în opinia mea, în reconsiderarea relației dintre ființa umană și natură într-un sens special, cel al unității dintre sinele uman și cosmosul ca atare. Așadar, înțelegerea holistă a fenomenelor și noțiunea de valoare intrinsecă sunt necesare, dar nu suficiente. Ecologia profundă presupune o schimbare la nivelul sensibilității umane, al definirii sensului vieții și al relației dintre om și lume. Arne Naess 277 invocă diverse concepte ale religiilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
lor argumente științifice și au calificat drept romantică, neștiințifică sau ignorantă poziția extremă față de vânătoare a unor apărători ai drepturilor animalelor 288. Și unii teoreticieni ai mediului se opun anumitor tipuri de vânătoare, în primul rând celei sportive. Alți teoreticieni holiști accentuează funcțiile vânătorii, eventual chiar remanența unei funcții ritualice. Oricum, cei mai mulți acceptă vânătoarea terapeutică pe care o consideră biologic necesară. Punctul de întâlnire al apărătorilor drepturilor animalelor și al teoreticienilor holiști ai mediului îl reprezintă acceptarea ideii că ecosistemele au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de vânătoare, în primul rând celei sportive. Alți teoreticieni holiști accentuează funcțiile vânătorii, eventual chiar remanența unei funcții ritualice. Oricum, cei mai mulți acceptă vânătoarea terapeutică pe care o consideră biologic necesară. Punctul de întâlnire al apărătorilor drepturilor animalelor și al teoreticienilor holiști ai mediului îl reprezintă acceptarea ideii că ecosistemele au capacitate de auto-organizare, ceea ce înseamnă, din perspectivă individualistă, că nu trebuie să intervenim prin vânătoare, nici măcar asupra animalelor de pradă care ar putea pune în pericol viața oamenilor (recomandarea este ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înseamnă, din perspectivă individualistă, că nu trebuie să intervenim prin vânătoare, nici măcar asupra animalelor de pradă care ar putea pune în pericol viața oamenilor (recomandarea este ca oamenii să evite prezența în asemenea spații ocupate de prădători), iar din perspectivă holistă să lăsăm natura să-și rezolve problemele de una singură, pentru că, vorba lui Commoner, se pricepe cel mai bine. Natura se poate echilibra prin acțiunea propriilor mecanisme interne de auto-organizare, așa cum a făcut-o până acum, timp de miliarde de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
populației cu ajutorul unor mijloace neletale. Drept urmare, concluzia 3 va fi reformulată astfel: 3' Suntem obligați moral să utilizăm mijloace neletale pentru a controla populațiile speciilor în cazul managementului obligatoriu. Dacă luăm însă în considerare datele de observație invocate de teoreticienii holiști ai mediului, atunci vom descoperi cazuri în care vânătoarea este biologic necesară pentru a păstra stabilitatea ecosistemului pe termen lung. În consecință, avem o revizuire a premisei empirice 2 și o nouă revizuire a concluziei, astfel: 3" Suntem obligați moral
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Bhagavadgita este expusă această concepție după care Sinele există în toate lucrurile și toate lucrurile există în Sine, ceea ce dă un înțeles specific identității și identificării. În filosofia europeană, Spinoza este aproape de o asemenea idee. Din perspectiva "ecologiei profunde", abordarea holistă și conștiința ecologistă duc spre o asemenea perspectivă asupra unității și experimentării acesteia. Prin autorealizare are loc punerea în condiție de identitate a sinelui personal cu alți întregi, până la nivelul cosmosului. Prin realizarea identității între persoană și întreg devine posibilă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
metafizic în recunoașterea interconectivității tuturor nivelurilor existenței, de la microcosmos la macrocosmos. Putem deosebi între diverse nivele ale integrării, de la indivizi care se află în ecosisteme la relații între ecosisteme și până la nivelul biosferei. O obiecție puternică față de o asemenea concepție holistă integratoare ar fi aceea că indivizii contează mai puțin decât integritatea și stabilitatea sistemului, ceea ce înseamnă că pierderea unui individ nu este o pierdere pentru sistem. Mai mult decât atât, reamintindu-ne de filosofiile orientale, dispariția unui individ este de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în domeniul filosofiei dreptului prin discuția despre discriminarea pozitivă. 2.5. Proiecte politice Unii autori consideră că numai o elită poate conștientiza importanța problemelor de mediu și propun construirea unor sisteme sociale centrate ecologic. Sarkar 342, pornind de la o analiză holistă a societății, ia în discuție alternativa eco-socialism sau eco-capitalism și alege eco-socialismul. Alți autori, între care Alan Carter 343, iau ca punct de pornire individualismul, ajung la concluzii antietatiste și propun desființarea statelor. Și proiectele politice creștine, fiind antropocentrice, sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
problème de la démarcation ou bien celui du critère, l'argument de l'ignorance, l'argument de la pente glissante ou bien celui fondé sur la valeur autonome des entiers. Le chapitre suivant analyse la relation de l'approche individualiste à celle holiste dans l'éthique de l'environnement, avec un accent sur l'action d'identifier les sources du holisme et celle d'ébaucher quelques projets inspirés par le holisme. On se propose aussi de clarifier les différences conceptuelles entre l'anthropocentrisme
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
va despărți în timp cele două mari "medievalități" creștin-europene. Analiza genealogică 7 recurge la identificarea câtorva unități discursive elocvente, unele chiar polemice, altele discontinue față de propria istorie, însă în interiorul aceluiași sistem teoretic. Din această perspectivă, abandonez cu bună știință viziunea holistă a istoriografiei practicate de Școala de la Annales și caut să discut ceea ce Michel Foucault înțelegea prin epistemă, anume un cadru de gândire care provine dintr-o ruptură față de o perioadă precedentă sau o rețea de discursuri și noțiuni cu o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări. De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă este derivată din acțiunea și intenționalitatea individuală, deși ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
inclus în categoria realiștilor neoclasici. Totodată, critica lui Waltz la adresa reducționismului lui Morgenthau sau chiar al lui Aron este în primul rând o critică la adresa individualismului lor metodologic. Pe de altă parte, teoria lui Waltz nu este chiar atât de holistă: ea nu explică efectele sistemice direct pe baza structurii sistemului, ci prin intermediul interacțiunilor între actori. Statele fac politica internațională structura nu determină, ci selectează comportamente. Reacția concretizată prin realismul neoclasic are la bază nevoia completării explicațiilor sistemice cu explicații aferente
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
și de apariția distincției între curentul ofensiv și cel defensiv, ale cărei rădăcini țin așa cum s-a discutat în secțiunile anterioare de interpretarea implicațiilor anarhiei, delimitarea realismului neoclasic față de neorealism poate fi interpretată tot prin prisma relaxării asumpțiilor naturaliste și holiste găsite în versiunea structurală a lui Waltz. De asemenea, prin plasarea împreună, în cadranul neorealismului defensiv, a teoriei structurale waltziene și a versiunilor realist-defensive axate pe teoria jocurilor, se observă că și această tipologie reflectă ideea continuității între orientări. Și
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
face parte dintr-un patrimoniu literar - de ficțiune. Pentru că, pe măsură ce criza identității sporește printre indivizii unei societăți, e normal ca textele literare apărute s-o ilustreze mai mult sau mai puțin acut printr-o Îndepărtare crescîndă de la reprezentarea realistă clasică - holistă - și apropiere concomitentă de individual (ceea ce poate primi o mulțime de nume - sine, eu, subconștient, Cu-ul etc.) Tot mai puțin stăpîn pe realitate, sau știindu-și cititorii astfel, creatorul de literatură dezvoltă universuri referențiale compensative și, cu bagajul psihanalitic
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
plină “istorie a ființei umane care trebuie și vrea să fie singură”, așa sună diagnosticul unui strălucitor filozof contemporan, Peter Sloterdijk. Autoficțiunea poate fi privită așadar ca o formă de neorealism polemic - una care contestă În primul rînd pretenția realismului holist, fie ea socială, psihologică sau metafizică. Ea Încearcă să reducă obstacolul spațiului mediator dintre viață și reprezentarea ei literară În exercițiul conversiunii acestuia În timp printr-o sintaxă incantatorie și hipnotizantă. Spațiul Înseamnă descriere; timpul, narațiune. Autoficțiunea este reprezentarea literară
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]