841 matches
-
te-oi mângâia! Joacă, joacă, măi Gavrile, Că-ți dau pâine și măsline; Joacă, joacă, tropotit, Ca Frăsina la prășit! Astă noapte n-am dormit, Toată casa am lipit; Nici la noapte n-am să dorm, Ca să pun lutul la horn, Căci se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pruncul Iisus și magi de mărime naturală. Tot aici există obiceiul ca, înainte de Moș Crăciun, să vină Baba-Cloanța călare pe mătura ei, verifică atent cine a fost cuminte și cine nu. Ea este foarte bună cu copii, se strecoară pe hornuri și lasă cadourile lângă bradul împodobit. Bangladesh. În satele creștine din Bangladesh, bărbații taie ramuri de bananier și le replantează căte două de-a lungul drumurilor spre biserici și în jurul caselor. Apoi apleacă crengile una peste cealaltă, pentru a forma
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
rău tot timpul anului care va urma, fiindcă spiridușii îi vor bate cu nuci. Anglia. Copiii din Anglia își primesc cadoul la 25 decembrie. Scrisorile pentru Moș Crăciun, care poartă numele de Santa Claus, în Ajunul Crăciunului sunt puse în hornul șemineului, pe șemineu sau în geam, introduse în șosetuțe speciale, în așa fel încât să fie umplute cu surprize a doua zi dimineață. La 25 decembrie, englezii se adună în familie la masa festivă. Tot tradiția Crăciunului englezesc îi aparține
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
masa de amiază eram scoși la tăiat lemne pentru încălzire, timp și de plimbare penitentă în aer liber. Lumina, ziua, era puțină; intra prin geamul ușii montat sus și zăbrelit. Primisem un godin, nu și burlane, căci camera nu avea horn sau fereastră. Aveam sobă, aveam lemne, dar nu le puteam folosi: ca la pușcărie. Vanghele, care dormea pe la jumătatea priciului, a observat că în dreptul lui peretele era călduț. Pe acolo trecea hornul unei sobe. Într-o dimineață, când era de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
godin, nu și burlane, căci camera nu avea horn sau fereastră. Aveam sobă, aveam lemne, dar nu le puteam folosi: ca la pușcărie. Vanghele, care dormea pe la jumătatea priciului, a observat că în dreptul lui peretele era călduț. Pe acolo trecea hornul unei sobe. Într-o dimineață, când era de serviciu moș Dumitrache, l-am întrebat dacă n-am putea sparge zidul ca să montăm burlanul. Moșul a aprobat; ne-a rugat însă să spunem că gaura pentru burlan fusese mascată cu hârtie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu mama lui, cățeaua care l-a alăptat și voia să-l învețe să rîcîie în pămînt, să astupe oase, dar el n-a vrut! alei pentru gheparzi, pantere, pume, tigri, aleea de la zimbru, terariul, păsăret, cuști pentru maimuțe, cu hornuri de sîrmă între ele, călătorii în scurte întoarceri, cu straja animalul de la început la sfîrșit, la macaz garda de onoare, constituită cu prilejul sosirii Dumneavoastră, Cămiloiu, Veveriță, Șarpe, Boa, Macac, Struț, nu sîntem porecle de soldați! Joi, 18 august, ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mic, cu facerea lor semnele au trecut de preliminare, cea mai mare liniște a noastră nu ne aparține, regim vegetal, tăcerea continuă reinventare, peste animale omul mai abstract, dacă face zgomote abia sperie ciorile fără semne în ființă, fum peste hornuri împins la vale vagoane cu rumeguș, clopotele de la slujbă România lanț de biserici concomitent, nimeni nu este mai lăsat în pace decît cel de la care se așteaptă tot! km 227+9 zbor în condiția de repaus obositor, scurg prea mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
domnule Dimitriu, Ori de câte ori vorbim la telefon, d-na Ungureanu cu mine, ne Întrebăm, dacă știm ceva de mata. Ce s-a Întâmplat? Cum să explicăm tăcerea? Din relatările unor folticeneni Suceava n-a suferit de pe urma cataclismului. Noi, afară de pagube materiale (hornuri căzute, țigle sparte, pereți căzuți etc.) am scăpat cu pielea Întreagă. Scrie-ne, te rugăm, un rând să știm ce faceți! Ce este cu „Galeria” și mata? Sărutări de mâini Doamnei matale. Complimente de la ai mei. Cu toată amiciția, V.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor, într-o armonie ce depășește casnicul și terestrul. Plânsul ploii, țârâitul monoton al burlanelor, cântecul vântului în horn împletesc o melopee dialogând cu bacovianul plâns al materiei. Întrezărită o clipă, steaua căzătoare este o strună plesnită a Lirei cosmice, sfârșitul unui cântec în armonia celestă. Poeta preferă grădinii natura sălbatică, buruienile, florile de câmp, aromele amare, amețitoare, otrăvitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
pătrundea în oase... Chipul hâd al neprevăzutului începea să se arate. Privirea îți rătăcea încețoșată peste locurile virane pline de gropi și ruine, din jurul gării, cu mormane de moluz și gunoaie, ziduri dărăpănate, fără acoperiș, cu ferestre căscate larg, cu hornuri singuratice... Alei năpădite de bălării duceau spre maidane unde înainte fuseseră case arătoase cu grădini frumoase, acum în paragină. Erau primele răni ce ni se înfățișau ochilor, din orașul distrus de război aproape în întregime. Ici-colo, se mai vedea o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Moldovei, din munții Stânișoarei, Neamțului și Bistriței... de prin satele Ghindăoani, Grumăzești, Crăcăoani, Pipirig, Poiana Teiului ori Fărcașa ș.a. La plecare, povesteau ei, au lăsat satele îngropate în omăt, iar din casele, ca niște momâi învelite în alb, răsăreau doar hornurile cu fuioare subțiri de fum.. „.. O iarnă cum n-o mai fost alta..!”, spun bătrânii. Și, tot ningea, ningea întruna, cu fulgi mari și grei.. Crivățul gemea cumplit. Urlete de fiare flămânde, străbăteau de sus, din inima codrilor. În nopțile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fost cândva copii Îmi vin în minte cuvintele pline de farmec și de nostalgie ale lui Ion Creangă în amintirea anilor copilăriei: „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pădurea și ogorul, nu trebuie privatizate ci, dimpotrivă, socializate. O miaun chiar cu riscul de a fi văzut negru, adică unealta lui Belzebut. „Meridian“, 7 iulie 2000, ora 12,23 3. Gunoaie Châââî Ce negru sunt! Am adormit Într’un horn, motiv să meditez acum la cât de imperfectă e Natura... nici propria-i biomassă, aceea făcută din bioxid de carbon și apă printr’o reducere fotosinteza n’o poate Întoarce În ce-a fost, printr’o oxidare dezasimilația -, decât În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viață lungă și fericită de la un fost colaborator al Ateneului. La mulți, mulți și fericiți ani! N. Gr. Stețcu (ot Roman) [Verso:] Sobei mele... Străbună sobă, unde ești La gura ta s-ascult povești, S-aud cum vîntul urlă-n horn și-n miez de noapte să adorm? Unde te-ai dus, dulce căldură? De ce-ai plecat din bătătură? Te plimbi cochetă prin Sahara La braț, cu scumpa-ți maică, Vara, Iar noi de dorul tău tînjim Aici, la Pontu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
14 al regulamentului prevedea că, pe viitor, "construcțiile de lemn sunt cu desăvârșire oprite în tot cuprinsul orașului, afară de chioșcuri și pavilioane destinate a se așeza în grădini"1412. În același sens, la articolul 16 al regulamentului, se stipula că hornurile caselor "din tot cuprinsul orașului vor fi construite din cărămidă" și vor fi prevăzute cu "un foișor de grinzi"1413 pentru a împiedica aprinderea acoperișului din cauza scânteilor ce puteau să se ridice pe hornurile caselor odată cu fumul. Totodată, regulamentul impunea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
16 al regulamentului, se stipula că hornurile caselor "din tot cuprinsul orașului vor fi construite din cărămidă" și vor fi prevăzute cu "un foișor de grinzi"1413 pentru a împiedica aprinderea acoperișului din cauza scânteilor ce puteau să se ridice pe hornurile caselor odată cu fumul. Totodată, regulamentul impunea obligația ca înălțimea coșurilor de evacuare a fumului să fie "de un metru și jumătate față de acoperiș"1414. Pentru asigurarea ordinii și siguranței publice, precum și a curățeniei orașului, articolul 21 al regulamentului prevedea că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Moș Crăciun, descendentul său îndepărtat, pe de altă parte ? Aici trebuie să distingem cu grijă între punctul de vedere istoric și punctul de vedere structural. Istoricește vorbind, după cum am mai spus, Moș Crăciun din Europa Occidentală, cu predilecția lui pentru hornuri și încălțări, rezultă pur și simplu dintr-o deplasare recentă a sărbătorii Sfîntului Nicolae, asimilată cu celebrarea Crăciunului, trei săptămîni mai tîrziu. Asta ne explică faptul că tînărul abate a devenit un bătrîn, dar numai în parte, fiindcă transformările sînt
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
adulților, supraviețuiește doar pe durata petrecerii de Crăciun de la cabaret, iar în noaptea dintre ani, în Time Square. Dar să examinăm mai degrabă rolul copiilor. În Evul Mediu, copiii nu stau și așteaptă răbdători ca jucăriile să le vină pe horn. În general deghizați și strînși în cete pe care franceza veche le numește, din acest motiv, guisarts, ei merg din casă în casă pentru a cînta și a face urări, primind în schimb fructe și prăjituri. Fapt semnificativ, copiii evocă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
plenar și nestingherit cu semenii ei: Omul. Prin coșurile înalte, construite din cărămidă refractară, se îndreptau spre înaltul cerului valuri-valuri de cenușă omenească, având în structura ei atomi și molecule din inteligența, frumusețea și bunătatea ființelor omenești, ucise fără milă. Hornurile înalte și roșii ale crematoriilor se înnegriseră de straturile de cenușă umană depuse succesiv pe suprafața lor, iar soarele își arăta doar o părticică din măreția, puterea și căldura lui, aflându-se într-o perpetuă și înspăimântătoare eclipsă. Cerul cerului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vă prezentați pentru a vă da sticla pentru cercevele. S-a înțeles? Am înțeles, domnule gestionar. Vă mulțumim frumos, a răspuns Mircea. Și am plecat cu tot materialul cărat de oamenii domnului Muca. Tot domnul Muca ne-a zidit și hornul. Dumnezeu să-l odihnească acolo unde este, căci eu îi voi pomeni cu dragoste și cu respect numele cât timp îmi va bate inima în piept. Ce om! În a doua iarnă a șederii noastre în Bărăgan, din cauza ciorilor care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
odihnească acolo unde este, căci eu îi voi pomeni cu dragoste și cu respect numele cât timp îmi va bate inima în piept. Ce om! În a doua iarnă a șederii noastre în Bărăgan, din cauza ciorilor care aduseseră vreascuri în horn și își făcuseră cuib, a ploilor și a zăpezilor care mulaseră chirpicii, rândul de sus se dărâmase aproape tot în interiorul hornului și era cât pe ce să luăm foc, dacă n-ar fi venit repede să ne ajute același domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în piept. Ce om! În a doua iarnă a șederii noastre în Bărăgan, din cauza ciorilor care aduseseră vreascuri în horn și își făcuseră cuib, a ploilor și a zăpezilor care mulaseră chirpicii, rândul de sus se dărâmase aproape tot în interiorul hornului și era cât pe ce să luăm foc, dacă n-ar fi venit repede să ne ajute același domn Muca. A luat scara din fața casei și s-a îndreptat năvalnic prin spatele ei până la horn. Era un vânt puternic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se dărâmase aproape tot în interiorul hornului și era cât pe ce să luăm foc, dacă n-ar fi venit repede să ne ajute același domn Muca. A luat scara din fața casei și s-a îndreptat năvalnic prin spatele ei până la horn. Era un vânt puternic și atât de rece, cu spulberări tăioase de zăpadă înghețată și ascuțită, încât altcineva, mai puțin hotărât, ar fi abandonat, ori nici nu s-ar fi gândit să urce pe coama casei în vâltoarea crivățului dezlănțuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ascuțită, încât altcineva, mai puțin hotărât, ar fi abandonat, ori nici nu s-ar fi gândit să urce pe coama casei în vâltoarea crivățului dezlănțuit. Casa se umpluse de fum, iar vreascurile cărate de ciori și căzute de-a lungul hornului luaseră foc. Prin partea superioară a hornului ieșeau o mulțime de scântei înveșmântate în fumul iute și sufocant. Ninsoarea se întețise și viscolul executa acum, într-un iureș de cavalerie mongolă, "Dansul săbiilor" de foc, izbind cu putere demențială, înțepând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fi abandonat, ori nici nu s-ar fi gândit să urce pe coama casei în vâltoarea crivățului dezlănțuit. Casa se umpluse de fum, iar vreascurile cărate de ciori și căzute de-a lungul hornului luaseră foc. Prin partea superioară a hornului ieșeau o mulțime de scântei înveșmântate în fumul iute și sufocant. Ninsoarea se întețise și viscolul executa acum, într-un iureș de cavalerie mongolă, "Dansul săbiilor" de foc, izbind cu putere demențială, înțepând, tăind, șfichiuind făptura umană care lupta disperată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]