1,549 matches
-
e pentru veșnicie (proverb african) Oamenii care nu visează nimic nu au nici un motiv s-o facă (Mihai Batog-Bujenita * Vecinul meu nu are capră ... Cum procedăm? * S-a vrut călare pe Rosinanta, dar nu i-au spus că e o iapă ... Nimic nu e clar pentru cine vrea să țină ochii închiși. * Râd și curcile de tine? Dă-le niște grăunțe, să tacă. * Dacă am depășit limita bunei cuvinte, atrage-mi atenția cuvincios (Zoltan Terner). * Sunt propriul meu alter ego. Când
NEDUMERIRI & MEMORIE SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351270_a_352599]
-
ticsită cu hârțoage și cu peceți domnești din vechime și se jură în fața boierului că, dacă nici Vodă nu-i face dreptate, se lasă lehamite. Dar îl va pofti pe mai marele Țării, ca să-și verse năduful, să-i pupe iapa...undeva, aproape de coadă. Și-i arătă boierului mârțoaga, legată sub un șopron a’ hanului. Mesenii începură să râdă, iar boierul, adică Vodă, ce să facă, le ținu și el hangu’, mânzăște. Pe semne, vreți să știți pe unde și-o
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
-i dădea carte de dreptate. Răzășul de la Suceava, ca lovit în moalele capului cu o măciucă, nu se lăsă doborât și îi răspunse Domnului, cu oarece sfială: “Domnia ta, eu cuvântul nu mi l-am luat îndărăt niciodată...Dacă era nevoie, iapa mea e colea, peste drum. Vodă l-o privit îngăduitor și de data asta, arătând că prețuiește omu’ hâtru și curajos. Iar răzășu’ scăpat cu fața curată o oprit, la-ntoarcere, la Hanu Ancuței ca să istorisească drumeților cei osteniți pățania
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
drum. Vodă l-o privit îngăduitor și de data asta, arătând că prețuiește omu’ hâtru și curajos. Iar răzășu’ scăpat cu fața curată o oprit, la-ntoarcere, la Hanu Ancuței ca să istorisească drumeților cei osteniți pățania cu Vodă și cu...iapa lui cea slăbănoagă. Aceștia aveau s-o spună urmașilor, până când o agiuns tot aici, la han, la urechile nepotului lui Gheorghe Ursachi. Apoi, de la el încolo, au aflat-o toți cei care știu cât de cât a buchisi. Dumneavoastră, oameni
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
nostru, m-a facut atent, cu o anume precipitare: „Măi Gheorghiță, uite-l pe Sadoveanu. Ține-l minte, că-i om mare...A scris cartea „Baltagul”, cu oameni de prin părțile noastre”. Eram atunci cuibărit în căruța noastră, trasă de iapa Florica și mânată cu blândețe de tata. În față era moș Costache cu atelajul lui, pereche cu al nostru. Cele două care, pregătite să aducă lemne de foc de prin pădurile Pipirigului, dezgolite de coșuri, erau două schelete cu roți
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
pe spătarul scaunului în dormitor... -Ai un stil...Dacă nu le sucești... Nu găsește omu’ nimic la locul lui...- nu se lăsă Gigi. -Se putea să nu comentezi, i-o tăie Rodica.... Mă, dar ce mi-l cunosc ca pe iapa albă...Ce ziceai ? -Nimic...-îi răspunse Elena. -Scuze, mi s-a părut... Coborâră în curtea casei și urcară în mașină. În mai puțin de zece minute ajunseră la intrarea în parcul Zăvoi, unde Gigi opri mașina pentru a coborî fetele
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
apucam, zise cu obidă Rodica. Nu le mai ajunge, Doamne iartă-mă, de parc-ar împărăți lumea... -Că bine zâci... Și noi le-am cântat în strună...Trebuia de la-nceput să ne impunem punctul de vedere...Să le fi tăiat iapa di la gard.... se oțărî Elena. -Da, că le și păsa lor de... Las-o jos că măcăne... zise Rodica. Sunt la întrecere doar... Ăsta-și făcu vilă, al tău a vrut mașină ultimul răcnet...Ăștia nu văd că-mbătrânesc
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
o cameră în alta, așa că le scosese pe toate în curte, ajutat de Caiafa care, în timp ce se chinuia cu un fotoliu ce se încăpățîna să nu iasă pe ușă, îi povestise, pentru a cîta oară? cum o călărea el pe iapa lui Ignatio, aia cu crupa despicată ca un pepene zemos, ce te face să îți înghiți saliva de poftă. Gard în gard, zicea sexagenarul Caiafa, o prind seara, cînd iese să se ușureze, cu poalele în cap, lăsată pe vine
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
zicea sexagenarul Caiafa, o prind seara, cînd iese să se ușureze, cu poalele în cap, lăsată pe vine, mă uit prin despicătură, îmi strecor mîna și o gîdil, se pierde cu firea, sar la ea, o încalec de-a-n-picioarelea, nechează ca iapa la armăsar, sforăie pe nas, Ignațio o strigă din casă, vino, nevastă, că dă laptele în foc, asta ne înnebunește pe amîndoi și mă sloboz în fofoloanca ei fierbinte, iar ea nechează și se încordează de parcă ar vrea să-mi
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
e persecutat de ideea soțului încornorat; el cum reacționează? Păi, cum?! se miră Caiafa. M-am dat și eu într-o noapte la fereastra lor, era vară, cald afară, te sufocai și cu geamurile deschise, se tot foiau în pat, iapa de nevastă-sa, ca femeia, îi zice: ia-mă, Ignațio, și el, uh!, se urcă pe ea, îi dă un brînci și apoi se răstoarnă pe-o parte și adoarme. Peste vreo zece minute iapa se pișa la gard și
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
se tot foiau în pat, iapa de nevastă-sa, ca femeia, îi zice: ia-mă, Ignațio, și el, uh!, se urcă pe ea, îi dă un brînci și apoi se răstoarnă pe-o parte și adoarme. Peste vreo zece minute iapa se pișa la gard și a mea a fost. Ori o călărești și îți înfigi pintenii în ea, ori te lași de meserie ... Cînd Estera și-a văzut lucrurile în curte, i-a dat afară pe amîndoi. Duce-ți-vă
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
m-am săturat de huriile astea cu șpilurile lor - de sugătoarea aia de banane chelfătuite cu bidineaua, de Aruza lui Fadul și de mulatra aia cu sînii de cățea, după care încă mai oftează Aureliano ... Sînt fete bune, da' tot iapa lui Ignatio mă strufocă pe mine mai bine și mai bine și Mancuse fusese de acord. S-au așezat la aceeași masă cu mine, cu Thomas și cu Licurișca și Mancuse ne-a vorbit despre Plutarh, vecinul lui. Licurișca rîdea
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ATELIERUL Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 695 din 25 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Atelierul era devastat, tabloul avea rădăcini groase înfipte în parchet perdeaua în bătaia vântului coamă lăptoasă a iepei, cu potcoava pierdută în iarba înrourată, călare pe norii vineți. Ramurile din tablou se umflau ca brațele deltei, pe unul treceau călăreți cu săbii flămânde, pe altul câmpuri cu burta ghiorțăind de speranțe, la mijloc fum, ceață în vârf doar
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
și să reducă amândoi prețul cu, să zicem, 3%. Sunt prea orgolioși ca să facă așa ceva și cumpărătorii suferă împărțiți și ei în mulțumiți, care au apucat marfa ieftină și păgubiți care nu-și pot permite marfa scumpă. O alegorie șea. Iapa căutați-o prin casa poporului. În concluzie nu există proști. Dar ferească-mă Dumnezeu de îngâmfații care fac „mai bine” ceea ce a fost făcut bine. Când le va da oare Dumnezeu înțelepciunea spre ași da frățește mâna în loc să-și afișeze
NU MAI SUNT PROŞTI PE LUME de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352114_a_353443]
-
e și mai bun... • Limitele interioare sunt mai greu de depășit decât limitele exterioare (Constantin Noica). • Viața are două fete, ca o chiftea. • Un talent e bine ascuns când la suprafața nu se vede nimic suspect. • Bate calul să priceapă iapa... Sau invers. • „Așa trec zilele mele: una bună, șapte rele" (manea). • Vorbiți prostii fără să vă documentați. Schimbați ordinea! • Dragostea e ca diareea. Când te apuca, nu mai ai încotro... CU DEGETUL PE RANĂ • Calitatea ecoului depinde și de cea
ZICERI (87/88) DRAGOSTEA & CU DEGETUL PE RANĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352178_a_353507]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REÎNTOARCERE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezie nu mai am podoabe Amurgesc de mult într-o pădure Nu mai trec tătari pe iepe sure Apre repezi căutându-și roabe Nu mai pun capcane pentru zmei Codrii noaptea nu-i mai bat călare Când cobor prin anii mei Și se pierd în zori ca o chemare Mă întorc la tine poezie Între votcă, moarte
REÎNTOARCERE de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356433_a_357762]
-
luna mai) nu vor să-mi spună tată, nu cunosc nimic din toate astea, doamnă, numai tu știi să crești un prunc la sânul tău, iar eu sunt tânăr, doamnă! sunt tânăr, doamnă! sunt ca un mânz fătat de-o iapă chioară, la care-au tras toți armăsarii scoși la pensie; au pus ochii pe mine, doamnă, industriașii de salamuri; prin târguri mă caută geambașii să-mi pună zăbale, doamnă, și căpăstru, doamnă, și hamuri; sunt ultimul mânz, doamnă, și n-
SUNT TÂNĂR, DOAMNĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354859_a_356188]
-
și întrebarea era tranșantă după canoanele spiritului politic european aplicat la îmbăligarea brazdei: bombardarea e necesară dacă prin Europa mai bîntuie încă teamă că vulpoiul scăpat la găini nu o să mai țină niciodată seama de cotcodăcitul găinilor și de nechezatul iepelor la trecerea armăsarului! Sigur că teamă ne intra în ochi, oamenii se amăgeau căutînd uneltele de războiu pe unde nu le puseseră: sapele și lopețile, furcile și ciomegele ... arme absolut tradiționale în marile noastre războiaie de de-a lungul istoriei
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
ploua vreo cincizeci de zile la rînd, s-ar satura pămîntul de apă, că era sec de atîția ani, îi crăpa sufletul de dor de ploaie reavănă pămîntului, dar el se va lupta din răsputeri, va căra apă cu căruța, iepele lui sînt deja puternice, și-a luat el de la gură, ca să bage porumb în ele, le strălucește părul ca soarele, găinile au umplut fînarul de ouă, are lapte, are cartofi, are căruță, o să mai scoată un ban, asta e relitatea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
-l vei da/ Nu te-oi colinda!”. Turuiam apoi „Steaua sus răsare” sau „Trei păstori” iar în încheiere, din nou obraznici, strigam un „Găină bună, bag-o-n sac/ Sara bună, dă-mi colac!” sau, mai rău, ”Colindă, colindă/ Bagă iapa-n tindă/ Și-i dă fân să roază/ Și-o pupă-n găoază”. În satul ardelean în care am copilărit, luam primul contact cu „Moșu’” pe 6 decembrie, când ieșeau pe înserate „Nicolaușii” sași pe stradă. Pocneau amenințător din bice
ALLES GUTE KOMMT VON OBEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368994_a_370323]
-
avută...Oare ... Despre „Valea Iepii”, care apoi a purtat diverse denumiri,(ca „Gârla mare”știute de cei născuți în zonă) iar tatăl prietenului său, crescut aici, a confirmat că era numită așa din cauza celor ce aveau cai ( dar mai multe iepe) și „trăgeau” lemnele de pe plaiurile de la baza muntelui ducându-le la drumul mare... Simțea oboseala cuprinzându-l și mintea se încețoșase iar. Oare ce putea fi slăbiciunea pe care o simțea parcă mai acută ? Se așeză comod lăsându-se pradă
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
Îți spun trecutu' și viitoru' cum mă vezi, cum te văz! Iote, ești o femeie dulce-n miez ca harbuzu'de septemvre. -Adică?! ... se auzi întrebând tânăra, dezmeticindu-se pe dată și, cu nările fine fremătând, adulmecând pericolul ca o iapă ce naște în sălbăticie. Trăia, pentru prima dată și pe viu, o stare de excitare, emoțională, de un primitivism ocult și care îi exacerba funcția neuronilor. Ea, raționala, femeia cu minte, care nu crezuse nicicând în magie, acolo, de unde își
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
sclavul, ea era stăpânul. Îi era totuși teamă. De cine? Nu avea relevanță, se cădea să reziste fără lamentări, fără vise imposibile. Nu mai aștepta nici oportunități de salvare sigură, nici răsplată pentru încercărie la care fusese înhămată, ca o iapă pur sânge la grapă. Ea, Dacia Diugan, nu era un om oarecare, era o artistă! așa că își juca, până la căderea definitivă a cortinei, rolul Vieții, în pereche perfectă cu moartea. Referință Bibliografică: Fragment de roman, Femeie in fata lui Dumnezeu
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
i-am spus că sânt băiatul primarului - tac eu și nu zic la nimeni nimic, că poate mă lasă mai aproape de casă - da ce să vezi, nu numai că nu m-a lăsat dar ma trimis unde a înțărcat mutul iapa, prin Moldova într-un cătun uitat de toți și de toate, departe de lume și de viață. La punctul de grăniceri unde m-au trimis comandant era unul mutat disciplinar. Era de al meu. Ajung să mă împrietenesc cu el
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
polinez., poate de aici și germ. Pherd. În schimb equus e dedus din i.e *equ- „rapid“ / cf. esk. suka „iute, rapid“ ~ siqiniq „soare“, suka „stea“ (dravid.) etc. V.g.s. mariha se compară, după noi, cu mong. mori „cal“, engl. mare „iapa“ și ambele cu mara „soare“ în abază din Abhazia, cu melan. mara „cer, lumina“, amari „soare“, meri „soare“ în mitologia seran și în l. tupinamba (Brazilia). Așadar, skr. vi „cal“ provine din skr. Ravi „soare“ (în dakota wi); magh. ló
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HORSE. ORIGINEA LIMBAJULUI. CAL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369864_a_371193]