688 matches
-
vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în nordul Moldovei, în Bucovina, pe la „fostul ministru averescan Dori Popovici" și pe la „redacția ziarului dlui Ion Nistor pe atunci opozant liberal" cobora în rândul alegătorilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dezbaterile consiliului comunal, în ședința de la 12 septembrie și se arată care chestiuni s au rezolvat în interesul general al orașului nostru. Se aprecia că Monitorul acesta este „un document foarte prețios" pentru că trata ce s-a petrecut cu ocazia iarmarocului din acel an cu distribuirea locurilor și arendarea barătcilor de pe teritoriul Casei proprietății. * Năzuințe Năzuințe, revistă literară, științifică, era la al 5-6-lea număr în februarie 1971 (anul III de activitate) și apărea la Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, cu tipărire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Stand în hard cure. [To the Fool] Come, help to bear thy master. Thou must not stay behind. Aruncîndu-le al meu cap, Cîinii sar, pe toți îi scap. Du di, du di, ș-așa... Haideți pe la chermeze și bîlciuri și iarmaroace. Bietul Tom, cornul ți-e uscat. LEAR: Atunci, s-o disece pe Regan, să vadă ce crește la inimă ei. Este vreo cauza în natură care face aceste inimi de piatră? (Lui Edgar) Șir, te țin că pe unul din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pământului, căruia civilizația (desemnată metonimic prin "drumul de fier", distrugător de tradiții și obiceiuri vechi, peste care tot el ajunsese stăpân) n-a izbutit să-i pervertească sufletul de copil sărac, capabil să retrăiască încă emoția sărbătorii, cu gândul la iarmarocul de altădată. Astfel, la momentul când ar fi trebuit să guste în sfârșit din roadele dulci ale propriei apoteoze, băiatul casierului începe să aibă, lucid, "noțiunea limpede a drumului străbătut din vremea când umbla nopțile după fete". Iar prima treaptă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la gât, sub cămașă? Când era copil, o tabără de nomazi s-a așezat într-un câmp de la periferia de nord a orașului, în apropierea unui obor de vite, unde în fiecare an, de Sfântul Petru se organiza câte un iarmaroc de toată frumusețea. Tot acolo joia, țăranii din satele și comunele învecinate își vindeau produsele lor. Locuitorii din zonă, în special copiii, nu numai după ce se întuneca, chiar și ziua, speriați de părinți, nu aveau curajul să treacă prin aceste
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să îndure cea mai aspră osândă. Iar pe deasupra, putea să mai ducă în spate corvezi grele și ocări nemeritate. Nu se gândise vreodată că i-ar fi fost mai bine pe meleaguri străine. Fusese de câteva ori pe la talciocul și iarmarocul din târgul de peste deal. Dar se înspăimântase când văzuse gloata de precupeți, zarafi și slujbași vicleni. Năravurile dănțuiau în tot locul. Se temuse să mai treacă pe sub poarta orașului, pentru ca neomenia să nu îl ia sub stăpânire. Se culcase în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
muzeului Grévin” ori de „exhibat prin bâlciuri”, dar ale cărei puteri, adaugă el, „ar trebui să ne ferim să le desconsiderăm”. Textul lui Schulz continuă apoi cu un frumos pasaj ce evocă tânguirile omuleților de ceară închiși în barăcile din iarmaroace, care dau astfel glas suferinței unor vieți încătușate pe vecie în temnița jalnicelor lor trupuri. Căci în aceste făpturi neînsemnate, disprețuite și atât de „ieftine”, se ascunde patetismul sfâșietor al unei materii siluite, brutalizate. Modelul manechinului, modelul figurii de ceară
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
-lea răspunde: turcului - țara sfântă, neamțului - lucrul bun, ungurului - ghinionul, evreului - înșelătoria. În Baltagul, Mihail Sadoveanu recurge la următoarele stereotipuri: neamțul are șurubul; țiganul - cetera; sârbul - sapa; turcul - prostia și sabia; ungurul - cizme și pinteni; rusul - beția și cerșetoria prin iarmaroace; evreul - bani; românul - inimă ușoară ca să se bucure. Tot pe baza unor stereotipuri, Călinescu (1941/1982) caracteriza: „francezii [...] raționaliști, germanii idealiști, englezii pragmatici, rușii mistici, orientalii fataliști” (p. 973). În ciuda tuturor neajunsurilor pe care le implică, stereotipurile, ca forme populare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
1985, p. 275). Într-o remarcabilă pagină de literatură, Blaga descrie imaginea românilor ca o defilare de păpuși etnografice însuflețite: Parcă ar ieși dintr-o biserică acest mic popor, atât e de vioi și de sărbătoresc. A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o țărăncuță din Gorj, cu zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu broboadă bogată coboară de la Hațeg
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
verde (2); zăpada (2); acasă; accidente; aprigă; aspră; bani; blînd; blîndă; brad; bulgări; bunic; calorifer; călduros; cerb; cîmp; colinde; colț; copaci albi; copil; crivăț; degerături; des; disconfort termic; durere; fericire; frumoasă; fum; gazon; geacă; geros; gheață; glugă; greu; gros; hibernare; iarmaroc; inconfort; iubire; iubită; joacă; joc; liniște; lumină; mare; melancolie; misterioasă; moarte; Moș Crăciun; de nesfîrșit; ninge; nucleară; primăvară; pustietate; ramă; răcoare; rea; săniuță; senin; sesiune; snow-board; soare; spontaneitate; strălucire; super; trebuie de făcut focul; urîtă; urme de pași; și vară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
băiat; biserică; Botoșani; ca; la cabinet; cafea; calculator; către cineva; cireșe; cheamă; cheia sol; Chișinău; chitară; concert; conjuncție; continuitate; cred; curiozitate; curs; curve; dar; dă; deci; destinație; dimineața; direcția; în direcția; do-re-mi; echitabil; ei; examen; facultate; fîntînă; furat; grîu; ia; iarmaroc; ieșire; izvor; împrumută; încolo; într-o; într-acolo; joc; lacrimi; lasă; lăutari; legătură; livadă; localitate; locuință; lucru; lumina; la magazin; mall; Mamaia; la mare; mari; mata; medic; mîine; mol; moară; muzica; note muzicale; natură; nota; nuntă; obiectul; o; ok; oprire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
comerciantă; contrabandă; convinge; cost; cota; covoare; culoare; cumpărare; cumpărător; cunoștință; cunoștințe; a da ceva pe bani; dărui; a deține; distribuie; dona; duce; dușman; economie; efort; a face bani; face bani; faliment; o floare; a fraieri; fură; galbeni; grădiniță; guraliv; ia; iarmaroc; ieftin; indiferență; inel; iphone; îmbogăți; a împrumuta; înlocuiește; înșela; întinde; lefter; lemne; licitație; limbii române; loc; a lua; lucrează; lucru; mașini; matcă; materia; material; mercenar; meserie; meșteșugărie; miere; minciuni; mincinos; minte; mîine; mortul; muncește; nefolositor; negociez; neplăcere; neputință; nevoie; obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
replici, de data asta nu am avut nici una. Și asta pentru că personajul meu era mut. Întors din război, un mutilat o încercare splendidă pentru mine de a spune totul fără vorbe, o încercare foarte grea în mijlocul unei lumi colorate, de iarmaroc, tu să fii doar o tăcere și totuși spectatorul să înțeleagă tot ce nu poți să spui. Filmam într-un sat de pe Neajlov, unde se adunase tot praful Bărăganului, costumul meu venea direct din vechile magazii ale Buftei, o manta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
către acele "noduri" explozive ce ridică tensiunea dintre personaje la paroxism: stare în a cărei analiză Alexa Visarion se cufundă cu predilecție... Două ar fi, de amintit, secvențele remarcabile în această ordine: cea a tragerii la țintă și cea de la iarmaroc când, în urma intervenției jandarmului, admirația mulțimii față de circar se întoarce în suspiciune și dispreț... Semnificația acestor secvențe impecabil realizate, îndeosebi sub raport interpretativ este suficient de limpede pentru a mai stărui asupra lor. Nu știu dacă observațiile făcute până acum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
destăinuiesc unde se află comori ascunse în pămînt, despre care se zice că ar arde înspre sara acelor zile. Cînd iei burca* de pe foc, să nu leși urma să steie multă vreme, că stai mult și bine cu vita în iarmaroc pînă să vie unu’ să te întrebe. Ca să ți se vestească o vită furată, să tragi noaptea clopotul bisericii. Cînd mugesc prin bătătură, vitele au „bun“, adică „bun de leac“, dar nu se știe unde-l țin. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roc la altele. Să nu dai luni borș, că-i rău de vite. Luni să nu dai cu împrumut sare, gaz, usturoi, că i rău de vite. Să nu mănînci bucățica din frigare, că-ți mor vitele. Cînd pleci la iarmaroc cu vitele, ieși iute pe poartă, ca să se poată petrece mai iute. Să nu iei paie de ațîțat focul din iesle, că-ți strechie* vitele. Să nu ții ceaunul pe-afară, c-apoi cu mare greu iernezi vitele. Cînd pleci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia "te joci cu marfa omului", sau altădată când moșul cel poznaș din iarmaroc este considerat "nebun" și "javra dracului". Memorabilă este ironia Smarandei care, fără a cunoaște adevărul în legătură cu pupăza, își înțeapă cumnata cu vorba împăciuitoare, cu două înțelesuri (Ion Rotaru). Mătușa Mărioara venise spre cumnată-sa "c-o falcă-n ceriu și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și vrea să vândă acest "cuc armenesc" în iarmaroc. Episodul scăldatului trimite la o copilărie lipsită de griji. Rămas fără haine, îi vine să intre în pământ de rușine, dar găsește întotdeauna soluții: se strecoară prin grădini, prin porumb și ajuns acasă trece de la bravadă la umilință: "Mamă, bate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vedea că mă trag la carte..." Orientarea Smarandei spre învățătură se întemeiază pe o tradiție de familie. Ea are și dificultăți în viața de familie, fiind nevoită să-și crească mai mult singură copiii, deoarece soțul era mereu plecat la iarmaroc. Supărată de "drăcăriile" celor mici, Smaranda are uneori accese de mânie și își blestemă bărbatul: "Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci să dormi!" Portretul mamei se constituie din acțiuni, din vorbele și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
caracterizează prin oralitate, dialogul este dinamic, replicile concise, proverbele și zicalele au note de expresivitate: "Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita, nici atâta". Se rețin: interjecții ("ia, mă, hai, hai!" și onomatopeele memorabile ("huștiuluc", "hârți!")', regionalismele (descotorosi, hârbuit, iarmaroc, dihanie). Dănilă Prepeleac este prezentat în comparație cu fratele său: "Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi, ș-apoi mai avea și o mulțime de copii!" Dănilă este supus unui experiment inițiatic și în cele din urmă dă dovadă de imaginație și istețime. După un drum la iarmaroc, Dănilă se alege cu o pungă goală. Mai târziu, în pădure, se confruntă cu forțele supranaturale, când îi vine în gând o idee năstrușnică: "Am să durez o mănăstire pe pajiștea asta, de are să se ducă vestea în lume, zise
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este una centrală. Putem conchide că la sfârșitul secolului al XIX-lea teatrul determina înțelegerea estetică a lumii moderne. 2.1.2. Comedia urbană și Pariziana-spectacol Din timpurile antice, orașul își oferea spațiile, deseori spontan, anumitor moduri de spectacole: carnavaluri, iarmaroace, reprezentări publice etc. Această animație corespunde spiritului orașului, singularității sale, conferindu-i vocația de loc de sărbătoare. Se înțelege de la M.Bahtin [1970, p.176] că reprezentarea romanesca a orașului accentuează aspectul carnavalesc al formei narative. Lume de aparente și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
noastră dacă punem la socoteală cele trei-patru zile care s au scurs până la cedarea șefului de post, plus alte două de „lămurire” a „masselor” de „justețea cauzei comuniste”, dar și pentru a ține un discurs propagandistic în fața Primăriei ori în iarmarocul săptămânal ce se organiza (și se mai organizează) la Codăiești. Se pare că cei doi uteciști devansaseră oarecum viitoarele atribuțiuni ale Securității, de vreme ce am găsit în document și următoarea consemnare: „...între timp, uteciștii noștri culegeau informații dela populație asupra organelor
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care împreună cu delegații B.P.D.-ului au colindat toate regiunele (sic!, n.n.) din județ. În oraș au fost scoși din producție 9 tineri care au fost grupați în 3 echipe ce au funcționat pe lângă maturi pentru lămurirea populației în diferite ocazii: iarmaroace, întruniri hală etc. (...) Echipele de șablonaj ale tineretului au lucrat în fiecare noapte (subl.ns.) împreună cu echipele de șablonaj ale B.P.D., șablonând semnul <<soarele>> în locurile vizibile ale orașului totodată ștergând semnele opoziției (subl.ns.)”. Ce „surprize” aveau pregătite „confederații
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică aruncată prin iarmaroace, oboare sau pe la colțuri de stradă. Cât despre „faimoasa” și aproape muribunda federație a tineretului democrat, Iacob nu are decât critici aspre: „... consiliul județian F.N.T.D.R. din localitate duce o activitate foarte redusă aceasta datorită lipsei de răspundere a unor membri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]