691 matches
-
cum primește personalități de marcă care au influențat sculptura modernă, precum Barbara Hepworth. Impresionant este și faptul că în film pot fi văzuți țărani autentici, gătiți ca de sărbătoare, în costume populare, soldați cu uniforme militare și animația ce domina iarmarocul din Târgu Jiu. Excepționalele imagini document au fost filmate între 1923 și 1939, potrivit worldscinema.org, au fost comentate, miercuri seară, de către realizatorul emisiunii "Secvențial" de la Antena 3, Adrian Ursu: "În arhivele românești de film, din păcate, există extrem de puține
Constantin Brâncuși, filmat la lucru. Imagini document din perioada 1923-1939 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80152_a_81477]
-
susura aurul și nu medita argintul/ doar mari topoare de tablă/ salutau țeapăn domnia, uralele stinse/ în dreptul chipiilor fără creier./ Dacă tot urcasem puteam să cutreier./ cu mult regret pe-al ruginii apret". (ibidem). Ori într-o manieră simplificată, acest iarmaroc al asocierilor jucăușe, acest basm pentru adulți, acest teatru de marionete lexicale, mimînd dispoziția copilului ce-ar fi putut fi mai lesne cucerit de rimele care îngîna simetriile nostime ale rațiunii cu iratiunea: "Un profet într-un bufet, un condotier
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
în această zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul își face simțită prezența. De aici și spusă: "O trecut Sântămărie, leapădă și pălărie!" Este vremea în care se desfășoară diferite târguri și iarmaroace. De Sfântă Maria Mică, există în popor o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții. Iată câteva dintre acestea: Gospodinele împart în această zi struguri și prune de sufletul morților pentru că acestora să li se ierte păcatele și să primească și
Sâmbătă, creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului () [Corola-journal/Journalistic/65855_a_67180]
-
Fii fur, dar unde-i ce-ți aduce Al furtișagurilor plean? La tîrfe și la crîșmi se duce! Zi din cimpoi și zi mascări Și fă ce știu boscarii-a face: Fă stihuri, vrăji, fă tumbe, sări, Fii păpușar prin iarmaroace; Dupi, stuci, popici, cînd vor să joace Înșală loazele năuce! Dar pleașca? Ia aminte-ncoace: La tîrfe și la crîșmi se duce! Te trage din mocirlă-n laturi; Cosește-n prat, dă-n brînci pe-ogor, Țesala căi, prin grajd
Ediția Villon a lui Romulus Vulpescu by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/2641_a_3966]
-
e un "rafinat". A fost suficient ca o echipă a televiziunii să filmeze în bârlogul din Zam-baccian 14 pentru ca acest mit să se prăbușească în câteva secunde: gusturile lui Năstase nu diferă cu nimic de gusturile unei țoape. Opulența de iarmaroc a apartamentului său trăda precaritatea estetică prin care spera să epateze indivizi din aceeași categorie "spirituală" cu el. Și totuși, cum se explică faptul că Adrian Năstase a reușit să conducă, patru ani încheiați, cu o mână de fier, un
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
Popescu-Tair. Colaborator la principalele gazete din vremea războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul intitulat Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și Arghezi cel ludic. La 25 august s-au împlinit 90 de ani de la nașterea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
întorci cu alta. Vocile din popor care-l cer și acum la președinție pe Iliescu nu prea par dispuse să-și dea votul unui om fără șira spinării. Ei vor prefera oricând morga tehnocrată a lui Stolojan și manierele de iarmaroc ale lui Băsescu, acestui nici-intelectual și nici-vânător (cine-a mai văzut intelectual la vânătoare și vânător cu ochelari fini de intelectual?!) După cum etalarea indecentă a bogăției iar nu e pe placul românului, în a cărui inimă încap doar băieții precari
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
fiindcă, înainte de orice, proza Florenței Albu se remarcă prin plasticitate. Se încheagă aici o pictură a elementelor esențiale, ca în tablourile lui Florin Niculiu. " Aș fi putut altcîndva să scriu un roman picaresc să port pe drumuri o lume de iarmaroc - învingători, învinși, triști, incurabili, ridicoli cuminți, oratori și circari, clovni și cavaleri rătăcitori. În loc să-i găsesc în lume, bătînd drumurile, mi-au venit singuri între ziduri și i-am plimbat pe scara ce nu duce nicăieri". Întîlnirile din "odaia cu
Cochilia lui Pagurus by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14591_a_15916]
-
Pena Corcodușa la fel de încrîncenată) transformă ocara în renume. Pentru cineva care ,gîlgîie de pofta scrisului", intrat de copil în ,paradisul cuvintelor românești" unde ,oriunde calci, pe orice pui ochiul sau creionul, totul sare, sfîrîie, zbîrnîie și cîntă, ca într-un iarmaroc inventat de cel mai subtil și vesel Dumnezeu", nu există prea multe bariere semantice. Cel care poate să își găsească un nume așa, netam-nesam, într-o zi de vară, în timp ce mănîncă salată verde în bucătărie și citește poezia Trei cosași
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11201_a_12526]
-
Prut și mă plimb prin Basarabia (p. 73). Iar limba e moldovenească, graiul moldovenesc (p. 49). Spectatorii turneului unei trupe de operetă românești (trupă românească de operetă) vin ca să asculte vorbă românească (p. 21). Vânzătorii care umblă de colo-colo prin iarmarocul din Căprești se adresează celor veniți acolo într-o moldovenească curentă (p. 72). Apelativul român, românesc nu apare decât ca o excepție, ca în exemplul amintit mai sus. în locul lui, în limba localnicilor, a oamenilor de rând, apare etnonimul roman
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
pe scena amplasată în piață, de unde ar urma să susțină un discurs. Conform programului transmis de autoritățile județene, vor avea loc discursuri ale oficialităților, după care mai mulți actori vor interpreta o scenetă prin care este redată o zi de iarmaroc din perioada domnitorului Cuza. În jurul orei 16.30 va avea loc Hora Unirii, iar manifestările se vor încheia cu defilarea militarilor din Garnizoana Focșani. Conform forțelor de ordine mobilizate în zonă, în piața din centrul municipiului Focșani se află peste
Traian Băsescu, huiduit şi la Focşani () [Corola-journal/Journalistic/49195_a_50520]
-
Herta Müller. Dosarul preia fragmente din eseul scriitoarei intitulat „Lume, lume, soro, lume”, care se găsește în volumul Mereu aceeași nea, mereu același neică, tradus din limba germană și apărut în anul 2011, la Humanitas: „Se spune că la un iarmaroc, cândva prin anii 50, când i se interzisese să apară în public, era așteptată de mii de oameni. Când s-a anunțat că Maria Tănase nu mai vine, oamenii pur și simplu nu s-au întors acasă, ci au rămas
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
imperiilor habsburgic și țarist. Această suzeranitate a asigurat, de asemenea, în afara unor momente de conflict deschis, puține la număr și limitate în timp, lungi perioade de pace și relativă prosperitate (pax ottomanica).” Propria istorie este de rescris și de reînvățat. „Iarmarocul periferic“ În același număr al săptămânalului bucureștean, Andrei Pleșu își pune o întrebare , Cât de nou va fi Anul Nou?, și răspunde la ea cu farmecul știut, dar și cu scepticism în care amestecă și resemnare și luciditate, dacă merge
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
de club «îndrăzneț», cu mici numere de magie bleagă, jocuri vesele de societate, în care jucătorii nu se distrează decât pe ei înșiși, glume de gang, dansuri din buric, manele autentice și americanisme «de fițe», totul într-o atmosferă de iarmaroc periferic. Nu. Nu se va întâmpla nimic cu adevărat nou. Pentru că nu se poate întâmpla nimic nou cu aceiași oameni. Or, oamenii vor rămâne aceiași: în alte combinații, pe alte scaune, gata de «noi» acomodări, dar inapți să-și depășească
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
exasperare, pe un fond de teamă justificată. Le retrăiesc cu închipuirea, într-un florilegiu de extrase din jurnalul lui Victor Felea: " Destinul nostru e o jalnică mascaradă; e scuipatul dezgustat al lui Dumnezeu la o răscruce a tuturor mișeliilor, e iarmarocul obscen al unor mârșavi negustori de conștiință." (iunie, 1974, p. 336). "Prezentul nostru nu are un acum, ci doar un va fi care nu se mai arată." (mai 1976, p. 425); "Simt planând asupra mea aceeași presiune politică din anii
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
dans nou, îi spuse Sadedin ienicerului. De aici se va răspândi peste^tot. Îți place? - Îhâm, făcu ienicerul. Îți pune sângele în mișcare. Poetul mai trase o dușcă. Pătrunseră într-un grup pestriț de civili, care se târguiau ca la iarmaroc. - Ăștia sunt adunătorii sau colecționarii, cum li se mai spune acum, zise Sadedin. Începu să-i explice ienicerului că în anul acela apăruseră fel de fel de colecționari: de dinți, de degete, de păr, de urechi, de unghii, de sprâncene
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
flori și cu raze de soare [...] știu eu, în sfârșit până unde te-ar mai duce acest amor desfrânat al închipuirii? Cât pentru mine, eu rămân în cercul strâmt al lumii mele... (101-102). După ce a contemplat mărfurile destinate vânzării la iarmaroc, scriitorul îi atrage brusc atenția companionului său că s-ar putea să fie nevoit să-i ducă lui Pluto niște lapte acru drept plocon pentru ca zeul să-i facă loc în iad alături de amanta sa Thais. Preocupat mai ales să
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
finalurilor fericite. însuși Creangă pare că încearcă să atenueze impresia sinistră, încălecînd la sfîrșit pe-o căpșună - ceea ce e culmea gingășiei - și mărturisindu-ne că nea spus o mare și gogonată minciună. O, dragă Lixandra, neprețuito, analfabeto de geniu, întreg iarmarocul lumii de ți l-as trimite drept răsplată în lutul în care zaci, și tot ti-aș ră-mîne dator.
Țața Lixandra by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6500_a_7825]
-
măsură "invitat de onoare", încât toată lumea uitase de el. Nici eu nu-l cunoșteam personal, îi știam numai numele și începutul de renume dar l-am recunoscut imediat în mulțimea aceea adunată din toate satele de la poalele muntelui, la un iarmaroc care se voia cultural. Avea alura de ins rătăcit în pustiu, cu adevărat "Jumătate de om călare pe jumătate de iepure șchiop", deși în jurul său, pe platoul muntelui, norodul bea, mânca și chiuia, fără să mai ia în seamă scena
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
aurolace Soprane clasa-întâi / trecutul tace Răpirea postmodernelor sabine/ Târâș în salturi tăvăliri buimace Amușinăm pubele manechine Dar cine ia octava cel mai bine Știu cățelandre vergure boboace La coadă pe timpana muzicală. Hingherii vor manele gloată goală Se dă la iarmaroc de-a topoganul. Aproape beți ne despărțim pe lună El ca s-o latre cellalt să compună Novela cu Anubis egipteanul. 4 corzi și 1 pian Subt cimitre lacrima vergină Dezamorsează cratere/ quasare îngenunchind aprinde-o lumânare Și ochi trupești
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
o splendidă expoziție de fotografii refăcea în contemporaneitate istoricul voiaj al lui Marco Polo. Aici vizitatorii puteau fi numărați pe degete... Ca și cum oferta de senzațional a actualei ediții a Salonului nu ar fi fost deja înrudită cu cea a unui iarmaroc, fie acesta și unul cu public „foarte select”, la standurile editurilor și pe podiumurile complexului expozițional s-au mai perindat și vedete ale talk show-urilor sau ale muzicii ușoare, monștri sacri din lumea modei, staruri și starlete ale presei
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în și dintre Vest, când putem, noi și nevestele noastre, să ajungem în două ore pe plajele de la Neptun și Mamaia?! Lipsa de apetit pentru integrare are la București motivații certe: reformele reale - și nu cosmetizările strepezite promovate ca la iarmaroc - ar însemna puternice mișcări sociale și o previzibilă nemulțumire populară. Dar e de datoria conducătorilor să-i ducă pe supuși în direcția bună, chiar riscând ca unii dintre ei să-și julească genunchii, decât să-i păstorească de-a brambura
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
și situație; stă și la masa lui Silidor, bulibașa țiganilor din triunghiul Urziceni-Slobozia-Călărași, și la cea a boierilor Bărăganului, îmbrăcând manierele unui vătaf sau ale unui orășean școlit, după interlocutorul de moment. "Sunt la mâna parșivului, scrie Mateiu, el bate iarmaroacele, crâșmele și bea adălmașuri cu speculanții locului; le folosește limbajul sărac, vulgar, ademenindu-i cu grosolănie la afacerile lui, la politica lui. Nu poți să nu-i admiri talentul - fiindcă e un talent și ăsta, să înjuri, să porți cizme
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
civilizația noastră stă pe un imens soclu de false mituri. Nu doar că m-am "decomplexat" - nici una din "descoperirile" mutate dintr-o pagină în alta de Melanie Klein și adoratorii ei, de pildă, nu depășește profunzimea bolboroselilor unei ghicitoare de iarmaroc -, dar am câștigat și timp (n-am să mai pun niciodată mâna pe vreo carte din această categorie!), și spațiu (am purces la o drastică epurare a propriei biblioteci). Peste vară, am (re)citit metodic (cronologic și cu creionul în
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
sentimentală", boema, slujbele, "iubitele", colegii, prietenii. Pentru a defini "ideea de Bacău" și pe cea de "provincie", de pildă, am cercetat, în arhive, istoria locală, mișcarea populației, instituțiile administrative și culturale, bisericile, cazărmile, străzile, cinematografele, grădina publică, muzica militară, crîșmele, iarmaroacele, cimitirele, calamitățile (inundații, incendii), starea sanitară, iluminatul public etc." E, cum se vede, un program vast, de întinsă anvergură. Și lucrurile se opresc, în acest prim volum al biografiei lui Bacovia, cam pe la momentul 1928, cînd s-a petrecut căsătoria
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]