3,770 matches
-
turistice își aduseră tehnica din dotare. Odată cu tradiționalul mărțișor începură lucrările la complexul turistic din incinta fostei cetăți de scaun al principelui Pătru Valdescu și a castelului acestuia, precum și amenajarea împrejurimilor, a pădurii ce adăpostise comoara și lacul, a fostului iaz de desfătare al dracilor. Întreaga vară se simți o forfotă continuă în acea pădure care, acum câteva luni, nu putea fi călcată de picior de om din pricina demonilor ce o bântuiau. Urmă o toamnă frumoasă și lungă în care se
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
al unei păsări de noapte îi surprinse și se opriră locului speriați. Acesta se mai repetă de vreo două ori, apoi o bufniță fâlfâi din aripi printre copaci, iar în depărtări se auzi cântecul unui huhurez. De undeva dintr-un iaz, din adâncurile pădurii, răzbătu plăcut concertul broaștelor. Cerul era înstelat, fără pată de nor, iar luna nouă lumina slab întinderile. Tinerii se strecurară cu grijă printre morminte până la locul unde trebuiau să împlinească legea blestemului. Bărbatul săpă o gropiță între
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
dezbrăcată de-orice nălucire ce-mi strepezește-n glumă, trei molari. Din firul ierbii scot o abolire a unor diastolici armăsari. Mă chinuie o foame de neverde și-o sete de imberbi și solidari, Păianjeni ațâțați de bezna verde a iazului mustind în premolari. Un peisaj cu urme de marasme, Îmi umple irișii ca pe un gol. Și-aș vrea la iarnă, să-mi mai ningi în basme cu renii tăi, imaginând un pol. Referință Bibliografică: DESFRUNZIRE / Marioara Nedea : Confluențe Literare
DESFRUNZIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383848_a_385177]
-
se cuvine!” „Ai dreptate gândule! Ce m-aș face dacă n-ai fi tu cu ispitele tale! Dacă tot am ajuns până aici, atunci să pătrund în pădure că n-am mai făcut-o de când eram copilandru! O mai fi iazul acela sau a secat? Ia să văd! Poate dau peste vreo comoară și nu mă întorc cu mâna goală! Sau chiar descopăr ascunzătoarea acelui legendar castel și dau de aurul ascuns!” Zâmbi satisfăcut de ideea năzdrăvană și, dând pinteni calului
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
de ideea năzdrăvană și, dând pinteni calului, se îndreptă către adâncurile pădurii. Hoinări la întâmplare, ascultând foșnetul codrului și trilul melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și se ciupi de lobul urechilor ca nu cumva să fie vreo vedenie. Dar nu era. Desluși pe suprafața iazului următoarele cuvinte care-l înspăimântară: „Zona duhurilor rele”. Se retrase buimăcit și nimeri între îngemănarea a doi stejari seculari. Era să zică „Pardon!” dar zâmbi de propria-i prostie. „Când strângi în brațe un stejar mare și falnic, acesta îți
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
strângi în brațe un stejar mare și falnic, acesta îți redă din forța și puterea sa”. Așa că îi luă pe rând în brațe. Deodată îl cuprinse o amețeală ciudată. Cei doi stejari parcă se rotiră în jurul său împreună cu pădurea și iazul cel înverzit de alge. Ridică instinctiv privirea către bolta cerului și printre coroanele copacilor observă cu uimire că și soarele își schimbase poziția. Deși astrul zilei era aproape la apus, părea că acum răsare. Pierdu controlul punctelor cardinale, nordul deveni
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
nu doctorii! Iubirea cea vindecătoare, A tot ce-i viu, ce-i cu alean, Tărâmul visului o are, Și ea sporește, nu e-n van. Din nori albaștri ca topazul, Pe cerul roz și sidefat, Cad picuri de cleștar în iazul Cu pești de aur populat. Doar iarba-i verde ca și-aici Iar mii de cerbi și căprioare, O pasc în voie parcă zici Că sunt o turmă de mioare. Nici lupi nu sunt să le atace, Nici urși cu
TĂRÂMUL VISULUI... de NELU PREDA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383636_a_384965]
-
Surâsul și privirea... buchet de ghiocei O dalba crizantema ce-mi stă la căpătai Și mândră garofița, iubirea cea dintâi... Potir cu sentimente, o cupă de lalea Gingașa și suava,precum o... viorea Un nufăr ce domnește al vieții mele iaz Un liliac domestic, umbrind al meu pervaz ...O gerbera bălaie, un soare strălucind Petala cu petala, întinerești zâmbind. Prin cuget adunat-am, florala simfonie Și prin simțiri trait-am, a florilor magie De ești o mamă,sora...iubita ori soție
FLORALĂ de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383037_a_384366]
-
flămânzi, murdari, plini de păduchi, mama și copiii au îndurat calvarul prin trenuri, care i-a dus întâi undeva în Basarabia, și numai apoi la Cernăuți. Ajunși la Adâncata, s-au spălat prima dată după o lună de zile, în iazul de acolo, de unde un consătean, Gheorghe Zaiț, i-a luat cu căruța. La Tereblecea îi aștepta o altă nevoie - casa le era ocupată de niște oameni evacuați din Pătrăuți, care au eliberat-o tocmai peste un an. Văzându-se la
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
Surâsul și privirea... buchet de ghiocei O dalbă crizantemă ce-mi stă la căpătâi Și mândră garofiță, iubirea cea dintâi... Potir cu sentimente, o cupa de lalea Gingașă și suavă,precum o... viorea Un nufar ce domnește al vieții mele iaz Un liliac domestic, umbrind al meu pervaz ...O gerberă bălaie, un soare strălucind Petală cu petală, întinerești zâmbind. Prin cuget adunat-am, florală simfonie Și prin simțiri trait-am, a florilor magie De ești o mamă,soră...iubită ori soție
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
familie de mari agrarieni, moștenitor, Între altele, al moșiei Corbeanca, una dintre cele mai Întinse proprietăți funciare din România - câteva mii de hectare de teren arabil, cărora li se adăugau numeroase suprafețe de pășune, vii, plantații cu pomi fructiferi, păduri, iazuri cu pește, plus mori și mici fabrici de prelucrare a produselor agricole. Conacul Corbenilor era, de fapt, un adevărat castel, cu zeci de Încăperi și de două-trei ori mai mulți slujitori, care făceau onorurile casei cu pricepere și rafinament. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
boierul își notase un rând: „Noi de la Râm ne tragem”, peria des hainele lui, lăsând printre ele, la vedere, flori de „nu-mă-uita” și „ce-faci-deseară”, își cănea cu tăciune de frasin părul și sprâncenele, fugea în fiecare zi de la conac până la iaz și înapoi să-și mențină rumeneala din obraji, iar când boierul era plecat la vânătoare, se strecura în salon și apăsa fermecată pe clapele clavirului, cu gând să-nvețe singură, ca să i-o poată cânta la ziua de naștere, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și se oprise puțin ca să-și tragă sufletul. Galeria urca acum extrem de abrupt și bătrânul obosise. Eram împreună cu niște prieteni când am descoperit-o. Ne jucam jos, în poienița de pe malul pârâului, continuă el vorbind încet, ne scăldam în micul iaz de sub cascadă. Nu aveam voie să trecem mai sus de drumul forestier. Muntele Rău e blestemat, nimeni nu urca acolo, nici măcar în ziua de azi. Pe deasupra, nu am fi îndrăznit niciodată să ne ducem acolo, însă prin tunel ni s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Despre o ploaie mare, o rupere de nori, cum se zice, ne-a lăsat mărturie Toader Boca. El ne spune că la 6 august 1888, în urma unei ploi mari, pârâul Dunavăț a ieșit mult din albia lui și a distrus iazul morii Rosetti. Iazul morii n-a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mare, o rupere de nori, cum se zice, ne-a lăsat mărturie Toader Boca. El ne spune că la 6 august 1888, în urma unei ploi mari, pârâul Dunavăț a ieșit mult din albia lui și a distrus iazul morii Rosetti. Iazul morii n-a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o var ploioasă, producând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne spune că la 6 august 1888, în urma unei ploi mari, pârâul Dunavăț a ieșit mult din albia lui și a distrus iazul morii Rosetti. Iazul morii n-a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o var ploioasă, producând pagube în recolte. După secere, grâul era făcut snopi și pus în mici clăi, numite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iulie, 0,67 în august, 0,64 în septembrie, 0,74 în octombrie, 0,61 în noiembrie și 0,61 în decembrie. Asemenea locuitorilor din Colinele Tutovei și locuitorii comunei Filipeni au amenajat acumulări de apă constând din heleșteie și iazuri, atât pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât și pentru pește. în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada CAP-ului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
0,61 în noiembrie și 0,61 în decembrie. Asemenea locuitorilor din Colinele Tutovei și locuitorii comunei Filipeni au amenajat acumulări de apă constând din heleșteie și iazuri, atât pentru udatul grădinilor de zarzavat, cât și pentru pește. în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada CAP-ului, asemenea acumulări, chiar sezoniere, se făceau în fiecare sat. Despre iazurile de pește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în trecut, iazurile purtau „morile de apă”, fiind acumulări mai mari. Asemenea „amenajări hidro” au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada CAP-ului, asemenea acumulări, chiar sezoniere, se făceau în fiecare sat. Despre iazurile de pește putem spune că, într-o perioadă mai veche, existau pe lângă fiecare gospodărie întemeiată și cu condiții de sol pentru asemenea lucrare. Mai mari erau iazurile preotului Păvăluță din Lunca, al preotului Antohi din Fruntești, al lui Ungureanu din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perioada CAP-ului, asemenea acumulări, chiar sezoniere, se făceau în fiecare sat. Despre iazurile de pește putem spune că, într-o perioadă mai veche, existau pe lângă fiecare gospodărie întemeiată și cu condiții de sol pentru asemenea lucrare. Mai mari erau iazurile preotului Păvăluță din Lunca, al preotului Antohi din Fruntești, al lui Ungureanu din Slobozia, cel de la curtea Virginiei Lambrino. Un iaz pentru udat grădina a fost săpat prin anii ’50 la Școala Veche din Lunca, lângă clădirea construită de Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
perioadă mai veche, existau pe lângă fiecare gospodărie întemeiată și cu condiții de sol pentru asemenea lucrare. Mai mari erau iazurile preotului Păvăluță din Lunca, al preotului Antohi din Fruntești, al lui Ungureanu din Slobozia, cel de la curtea Virginiei Lambrino. Un iaz pentru udat grădina a fost săpat prin anii ’50 la Școala Veche din Lunca, lângă clădirea construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Ungureanu din Slobozia, cel de la curtea Virginiei Lambrino. Un iaz pentru udat grădina a fost săpat prin anii ’50 la Școala Veche din Lunca, lângă clădirea construită de Sterian. Cei din familia Condrea din Lunca se specializaseră în săpat iazuri, zămnice, râmnice, erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin protecția omului. Fauna comunei este alcătuită din animale, păsări și insecte (fauna terestră și păsările, fauna acvatică - mamifere de apă, păsări de apă, reptile de apă și ihtiofauna), care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății oamenilor și animalelor. De asemenea, dăunătoare este cârtița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care se mai pot întâlni în pădurile din jur amintim căprioara, mistrețul și bursucul, iar dintre păsări sturzul, sitarul și fazanul, colonizat în pădurile din jur, prepelița și potârnichea. Lipsa apelor cu un debit mai mare, a lacurilor, bălților și iazurilor face ca ihtiofauna să fie săracă în specii și număr. Numai prin iazuri trăiesc carasul, crapul, bibanul, oblețul, zvârluga, dar fără amenajări speciale nu se poate vorbi de pește de consum. Structura solului între principalii factori pedogenetici, cu implicații asupra
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]