486 matches
-
Zoppa, articolul „Iarăși o jertfă: Gheorghe Grigor” de Mircea Steinul, în care legionarismul și Căpitanul „care vrea o țară nouă, românească și creștină”, sunt glorificați, iar lumea asmuțită împotriva evreilor... Barbu Slușanschi semna un articol cu titlul: „Conspirația jidanilor” Infatuați, iconarii afirmau cu superioritate și acuzator: „Noi nu suntem diletanți. Ne-a fost întotdeauna scârbă de lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe: „... ținând în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lichele, de proștii și de ahtiații după parvenire, pentru care literatura e un pretext ca, de pildă, căsătoria din conveniență”. Și mai departe: „... ținând în dreaptă cumpănă condeiul cu paloșul legionar, am tăiat un drum larg prin granitul indiferenței generale.” Iconar s-a voit a fi purtătorul unei noi arte literare, desprinsă de îmbătrânirea din jur, fără a mai ține seama de un George Voevidca, de profesorii Al. Ieșan, V. Grecu, SauciucSăveanu, Procopovici, Botezat, Gușuleac, Geagea, Păunec, Balan, Bănățeanu, de Ion
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Traian Chelariu în articolul „Bucovina în libertate - restituiri și completări necesare” din Glasul Bucovinei nr.5321 din 24 aprilie 1938. Ascunzându-și până și numele administratorului pe care îl numeau convențional Pană Verde, de teamă să nu le fie răpit, iconarii au scos „cu o regularitate puțin obișnuită” la timp nu numai revista, dar editura a dat și alte lucrări. A tipărit „Tarot” sau „Călătoria omului”, de Mircea Străinul, „Costea” cor bărbătesc de Paul Constantinescu, „Intrare în pădure” de Aurel Marin
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și alte lucrări. A tipărit „Tarot” sau „Călătoria omului”, de Mircea Străinul, „Costea” cor bărbătesc de Paul Constantinescu, „Intrare în pădure” de Aurel Marin, „Solstiții” de George Drumar, „Divertisment” de Mircea Streinul. Când intră în al doilea an de apariție, Iconar privea nu numai în urmă, dar mai ales înainte: „Vom continua să luptăm cu îndârjire, căci cauza noastră e o cauză dreaptă. Nimic nu ne sperie. Știm ce avem de făcut.” Au rezistat totuși până în 1938, ianuarie... Au folosit tipografia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cauză dreaptă. Nimic nu ne sperie. Știm ce avem de făcut.” Au rezistat totuși până în 1938, ianuarie... Au folosit tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Palatul Național,Cernăuți. Primele numere însă au fost tipărite la Rădăuți. După 1 septembrie 1936 redacția și administrația Iconarului au funcționat în strada Dragoș Vodă nr.9, în Cernăuți, acasă la camaradul, dl. prof. Liviu Rusu. (Formatul 24x32 cm). * 398 „... o vorbire încâlcită, pestriță, o goană după neologisme, pe de o parte, și după arhaisme, pe de altă parte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Călinescu, Poeți tineri bucovineni, în Viața românească, XXX, nr.5, mai 1938, pp 69-74). „Nici o altă confrerie literară nici chiar dintre acelea ale constructiviștilor și suprarealiștilor n-a acționat și n-a respectat orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
respectat orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii și având, cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și având, cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de filologie Română „A. Phillippide” Iași în „Gruparea poetică „Iconar” din „Iconar” nr.1/1995, Rădăuți. * Vasile Posteucă (19121972), încă din perioada „Iconar” de la Cernăuți (19351938) a avut relații prietenești și de opinii cu mai cunoscutul Mircea Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de filologie Română „A. Phillippide” Iași în „Gruparea poetică „Iconar” din „Iconar” nr.1/1995, Rădăuți. * Vasile Posteucă (19121972), încă din perioada „Iconar” de la Cernăuți (19351938) a avut relații prietenești și de opinii cu mai cunoscutul Mircea Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă din existența ei.” (1931-1936). Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de filologie Română „A. Phillippide” Iași în „Gruparea poetică „Iconar” din „Iconar” nr.1/1995, Rădăuți. * Vasile Posteucă (19121972), încă din perioada „Iconar” de la Cernăuți (19351938) a avut relații prietenești și de opinii cu mai cunoscutul Mircea Eliade (19071986). În perioada celui de al doilea război mondial și după ocuparea României de către sovietici, amândoi au avut destinul unui azil în America. 399 Deferit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Zamfira, sosită din România, cu pașaportul obținut ca urmare a intervenției senatorilor americani Walter Mondale și Eugene Anderson. La 17 noiembrie 1972, în spitalul Columbus din Chicago, Vasile Posteucă, aflat pe patul de moarte, primește vizita prietenului său Mircea Eliade... * Iconar, reapare sub egida Institutului Internațional privat de studii și cercetări științifice privind Bucovina și Basarabia, Rădăuți, strada Grănicerului nr.1A, la 1 aprilie 1995, director Mihai Pânzaru - Bucovina. * Încercări literare Încercări literare este apreciată ca fiind „fătul unui entuziasm studențesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Victor Brătulescu (un minunat subiect ratat și vrednic de Damian Stănoiu de odinioară). Documentare, critice, note: A. Davidescu, Caterina Popovici, Iulian Giurgea, Paul I. Papadopol (bine intenționat, însă...), Nec. Răduleanu, A. Nour, C. Bradu, V.Odobeșteanu și C.D. Pantazescu”. (Din Iconar nr.1.6.1936, Cernăuți, reeditat și în Iconar nr.6/1997, p.24, Rădăuți) * Muguri (19241926), scrisă și editată inițial la șapilograf, de un grup de elevi de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzchi” din Rădăuți, sub îndrumarea profesorilor și cărturarilor Ilie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Damian Stănoiu de odinioară). Documentare, critice, note: A. Davidescu, Caterina Popovici, Iulian Giurgea, Paul I. Papadopol (bine intenționat, însă...), Nec. Răduleanu, A. Nour, C. Bradu, V.Odobeșteanu și C.D. Pantazescu”. (Din Iconar nr.1.6.1936, Cernăuți, reeditat și în Iconar nr.6/1997, p.24, Rădăuți) * Muguri (19241926), scrisă și editată inițial la șapilograf, de un grup de elevi de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzchi” din Rădăuți, sub îndrumarea profesorilor și cărturarilor Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. În fruntea ei un adolescent
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chema „Muguri” și Nicolae Tăutu) sunt dovezi ale valorii simbolico - efective cu care fusese investită și ale faptului că tradiția se înfiripase. Asemenea lui Mihai Horodnic, numele modestei publicații școlare va fi învestit cu venerația cuvenită începuturilor absolut exemplare.” (Din Iconar nr.1/1995, Rădăuți, „Gruparea poetică „Iconar” de Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de Filologie Română „A. Philippide Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie - octombrie 1926; 19341940) Întemeietorii revistei Mihai Horodnic, I. Galan și Tit Cârstean. Numerele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ale valorii simbolico - efective cu care fusese investită și ale faptului că tradiția se înfiripase. Asemenea lui Mihai Horodnic, numele modestei publicații școlare va fi învestit cu venerația cuvenită începuturilor absolut exemplare.” (Din Iconar nr.1/1995, Rădăuți, „Gruparea poetică „Iconar” de Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de Filologie Română „A. Philippide Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie - octombrie 1926; 19341940) Întemeietorii revistei Mihai Horodnic, I. Galan și Tit Cârstean. Numerele nu-i erau datate și purtau pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a elevilor de la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi - unde îndrumători ai revistei fuseseră prof. Ilie Vișan și Emanoil Isopescu. „La Cernăuți, oraș universitar, unde se va decide în fapt soarta tinerei literaturi bucovinene, cu aceeași atmosferă fabricitantă,” cum spunea Gheorghe Hrimiuc în Iconar nr. 1/1995, reapărut la Rădăuți. * Plaiul fagilor apare la școala normală din Cernăuți între anii 19261929, scos de Arcadie Cernovschi (A. Cerneanu) - originar din comuna Volovăț, județul Rădăuți. * Piperușa Piperușa, publicație umoristică, studențească, litografiată. Inițiatorul ei - Ciprian Porumbescu. Apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
afirma: „Cunosc din experiență cazul unui ziar care cât timp a stat sub conducerea mea și a poetului Iulian Vespar, a fost citat și cunoscut în întreaga presă românească. Astăzi nu e decât o biată fițuică”. (E vorba de revista Iconar - 1935-1938; n.n.). * E. Ar. Zaharia (Zaharia Macovei) s-a născut la 24 ianuarie 1911 în Horodnicul de Sus, județul Suceava. În perioada 1930-1935, scrie presa, a frecventat cursurile Facultății de litere și filozofie din Cernăuți. În 1938 a avut o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Miorița etc. Constatăm că, mai mult ca oriunde, presa actuală din Bucovina nu pregetă să ne spună clar care sunt hotarele României, cine ne sunt și ce au făcut pentru România înaintașii noștri. Am încercat o mare satisfacție când, citind Iconar - Rădăuți, 1997, am aflat că redactorul șef Mihai Pânzaru - Bucovina, constatându-l deficitar în biblioteci și la cititori pe Iconar 1935-1938, a ajuns la concluzia că e „o necesitate științifică - retipărirea” ceea ce a și făcut în publicația pe care o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
hotarele României, cine ne sunt și ce au făcut pentru România înaintașii noștri. Am încercat o mare satisfacție când, citind Iconar - Rădăuți, 1997, am aflat că redactorul șef Mihai Pânzaru - Bucovina, constatându-l deficitar în biblioteci și la cititori pe Iconar 1935-1938, a ajuns la concluzia că e „o necesitate științifică - retipărirea” ceea ce a și făcut în publicația pe care o conduce. Pe linia aceasta, a identificării și scoaterii în planul care i se cuvine a presei timpului, este clădită și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
feliile fripte pe plită cu nepotul la fel de înfometat ca și el, scena cu bunica de o implacabilă cruzime care-l scapă pe câinele credincios al familiei de agonia inaniției prelungite, prezența discretă a lui Moș Butu, a fraților Răzmeriță, pictori iconari, sau a domnului Muca, de o nespusă omenie (în partea întâi), a doctorului Gomoiu (în partea a doua) și (surprinzător!) a primarului, deci un om al sistemului (asta, deși, eu sunt convins, nu e, chiar pare ficțiune), din comuna de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
națională mi-au fost acceptate toate trei: „Iisus”, „Sf. Ilie” și „Sf. Gheorghe”, cea din urmă fiind selectată din cele peste 300 de lucrări ca fiind una din cele 19 lucrări reproduse în catalogul expoziției, alături de lucrări ale unor renumiți iconari din țară precum: Lucreția Crăciun, Vladimir Midvichi, Elena Constantin, Valeriu Stoica, Costel Bogatu, Stela Costache, Georgeta Maria Iuga și alții. Iconarii aveau o experiență destul de mare în domeniul iconografic, mărturie fiind și bogatul c.v. artistic pe care îl dețineau fiecare
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
300 de lucrări ca fiind una din cele 19 lucrări reproduse în catalogul expoziției, alături de lucrări ale unor renumiți iconari din țară precum: Lucreția Crăciun, Vladimir Midvichi, Elena Constantin, Valeriu Stoica, Costel Bogatu, Stela Costache, Georgeta Maria Iuga și alții. Iconarii aveau o experiență destul de mare în domeniul iconografic, mărturie fiind și bogatul c.v. artistic pe care îl dețineau fiecare. Am considerat-o dovadă și m-a determinat să nu iau în seamă chiar toate vorbele celor ce se ocupă cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
-ți sufletul, spunându-ți supărările. E foarte greu, dar atunci când crezi că poți să realizezi ceva cu ajutorul lui Dumnezeu, reușești, numai prin post și rugăciune; sunt două lucruri care sunt obligatorii după părerea mea, dacă vrei să fii un iconar cu har Dumnezeiesc. Nici eu nu am crezut că am să realizez vreodată icoane, dar după cum vezi, căile Domnului sunt foarte întortocheate și niciodată nu știi ce te poate aștepta la prima cotitură de drum. Icoanele fac parte dintr-o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am crezut că am să realizez vreodată icoane, dar după cum vezi, căile Domnului sunt foarte întortocheate și niciodată nu știi ce te poate aștepta la prima cotitură de drum. Icoanele fac parte dintr-o categorie aparte în care artistul, sau iconarul mai bine spus trebuie să redea acea stare de spirit ce poate acapara pe orice privitor și a-l determina să îngenuncheze, deschizându-și sufletul. E foarte greu să creezi o lucrare care să fie tratată de cei din jur
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de mântuire a păcatelor sale, trăind cu speranța zilei de mâine care poate va fi mai bună cu ajutorul lui Dumnezeu. Acea stare de spirit ce se formează între lucrarea creată de artist și sufletul omului este starea pe care meșterul iconar o redă cu ajutorul pensulei sau al dălților descărcând acea energie din interiorul său redând-o în lucrări, purificând-o pentru a fi un obiect de cult religios. Munca pe care o depui pentru realizarea unei icoane este mai puțin greoaie
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]