1,940 matches
-
bunătatea cărnii păstrăvilor. Tocmai în vremea aceea, păstrăvii de prin râurile văilor de munte pornesc în călătorie în susul apei ca să-și depună icrele. Se strâng atunci mulți păstrăvi în băltuțele cu apă lină și sunt atât de prinși de treaba icrelor, încât ei, cei sperioși, acum nu prea bagă de seamă ce se întâmplă pe țărm. Moș-Martin se apropie tiptil. Tupilat, ajunge la balta în care știe că se joacă păstrăvii, și se culcă pe burtă, lungit tocmai pe buza malului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o transportă și pe care o denumesc „scrumbie“. După ce locomotiva Își umple rezervoarele de apă și cărbuni, trenul se pune În mișcare. Și aceasta se repetă mereu la fiecare oprire. Retrași În compartimentele lor, soldații mănâncă scrumbii, măsline, chiar și icre de Manciuria. Au de Îndeplinit o misiune delicată și răsplata e pe măsura muncii. Cum să zic, Mașa, soldații sunt oameni tineri, care nu-și fac prea multe probleme de conștiință. Soldații petrec ca niște bezmetici, spun măscări pe seama prizonierilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Tot privind În dreapta și stânga, atenția Îi fu proiectată asupra unei vitrine unde Într-un bazin plin cu apă, Înotau toate mărimile de pește „Crap”, o frumusețe. Fără a gândi prea mult, Îl alese pe ce-l mai burdușit cu icre - după afirmația negustorului - alergând fericit către locuința fetei, sperând să scăpe de muștruluiala care i se cuvenea, pe drept... Plăcut surprinsă, Carla Îl sărută. „Drăguț din partea ta băiete...” - aprecie fata. „N’am mai mâncat pește, de nu mai țin minte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Șantierului. “Am fost plecat ieri la o baltă din apropierea Dunării care se numește Mânăstirea, aducând două papornițe de pește proaspăt, o frumusețe...!” “Ce specie...?” - Înghiți În sec Gică Popescu. “Jumătate crap până’n două kilograme iar restul șalău burdușit cu icre. Toată noaptea am curățat cu Atena pregătindu-i bucuroși În speranța delectării ca pe timpuri bune...! Am purtat o discuție cu Atena și vă cer și părerea dv. Cum hotărâți. Să așezăm masa festivă la “Restaurantul Nord Hotel” , unde sunt
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
puteai să cobori pe râu pășind pe somoni de Pacific. În sezonul de împerechere, apele se făceau roșii de-atâția somoni. Anul trecut, un singur somon de Pacific a reușit să treacă de barajele de la Snake și Columbia ca să depună icre în Lacul Redfish. Se așteaptă ca somonii să dispară în următorii douăzeci de ani. Ba chiar și mai devreme, dacă fermierii o să mai aducă multe vaci. Sunt atâtea vaci care pasc pe maluri că, după ploile de primăvară, râul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de cel "național", nelipsind țuica, vinurile și coniacul românești, sarmalele, micii și uneori, la întâlnirile cu conaționalii noștri, chiar "fasolea bătută" solicitată expres telefonic de invitați. La Ziua națională saloanele, terasa și aleile grădinii erau pline de oaspeți, care, fără icre negre, languste și șampanie Mumm, se arătau foarte mulțumiți de excelenta primire. Foloseam aceste acțiuni protocolare pentru a invita și câte un om de afaceri, profesor universitar sau medic, despre care știam că sunt membri ai Partidului Creștin Democrat, Socialist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că ar trebui să-mi schimb numele? — În ce, Caduta? — Încă nu m-am hotărât. Dar ar trebui ceva mai potrivit. — Fie cum spui tu. Caduta - hai să ne întâlnim. După ce am terminat, am comandat o tavă cu sandvișuri cu icre negre și cocteiluri. Același băiat negru a intrat în cameră, cu deja dovedita-i îndemânare, ducând tava de argint pe degetele încordate. Cum nu aveam mărunțiș, i-am aruncat o hârtie de cinci dolari. El s-a uitat la băuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
în culori pastel, care zâmbesc, tropăie și dau din cap. Femeile fac parte din categoria păpușilor care spun Mamaaa și fac pipi dacă le întorci cu capul în jos, cu fețe drăguțe, rotunde și pofticioase sub părul ca salata de icre sau ca bezeaua. Acești consumatori eroici au câte o felie din aproape toate lucrurile și acum vor o felie și din marfa asta, din artă. Par să creadă că e toată acolo doar pentru a fi luată. Poate că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de plopi și de sălcii. Când apele dădeau Înapoi și intrau În matcă, rămâneau o grămadă de jăpși prin lăsături. Bălțile astea se umpleau de crapi și de carași, care veniseră aici, În locuri domoale și ferite, să-și lase icrele. Apele Dunării, trăgându-se pe neașteptate În albia lor, lăsau o grămadă de pești Închiși În bălțile ce aveau să sece Într-o lună-două. Sătenii năvăleau, atunci, cu plase și luau apele noroioase la răsfirat picătură cu picătură. Scoteau grămezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
așteptau cu nerăbdare hămesiții poposiră de-a valma toate bunătățile lumii: prepelițe și potârnichi fripte la foc mic, Înfășurate În feliuțe de slănină de porc; pâine albă coaptă În țest, pe foi de nuc; un castron de porțelan plin cu icre negre de morun; cârnați fripți, brânză, păstrugă la grătar, purcel de lapte, măsline grecești, cozonaci, tava cu spinarea de cerb, plăcinte cu brânză și cu vișine, ouă crude de prepeliță pentru Îndepărtat mahmureala, baclavale Înmuiate În sirop de miere de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de egumenul Mănăstirii Hlincea, iar restul sătenilor vor fi sub ascultarea Mănăstirii Cetățuia și vor fi scutiți de unele dări<footnote Ibedem, documentul 324, p. 299 footnote>. La 20 octombrie 1670, Gheorghe Duca dăruiește Mănăstirii Cetățuia câte cinci moruni cu icre pe an<footnote Ibidem, documentul 332, p. 304 footnote>. Constituirea integrală a domeniului Cetățuiei nu s-a făcut prea curând, deoarece cu timpul i s-au adus alte danii, făcute chiar de către ctitor, de diferiți voievozi, boieri sau chiar prin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
chilii, orice va fi trebuința mănăstirii a să tocmi”. Uite, dragule, și o danie mai puțin obișnuită, făcută de Gheorghe Duca voievod la 20 octombrie 1670 (7179). Care ar fi aceea, părinte? El a dăruit mănăstirii câte cinci moruni cu icre pe an... Cine știe cine se înfrupta din aceste delicatețuri, părinte... Păi cine? De la stareț în... sus! Că bine zici, sfințite! Te-aș ruga să-mi ierți această curiozitate, dar prea mă înghesuia... Acum să trecem la treburi mai de folos. Aș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
duș. Tanger a rămas capiu de la pescuitul pe râurile și lacurile cele mari din Rusia asiatică, pe Baikal, pe Enisei, visează noaptea pești de zeci de kilograme cu burțile-n sus, transparente de li se văd înăuntru ciorchinii roz de icre. Din visele ăstea homerice, se scoală dimineața la patru, încă pe-ntuneric, își trage-n picioare ghetele vechi (ca să nu piardă timpul nici nu se mai dezbracă seara pentru culcare) și pornește cu barca în larg. Se întoarce pe la opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
din ascunzătoarea lor, Nicolae le zări primul. Înaintau ca într-un dans, cu mantiile fluturând, cu șuvițele de păr despletite și umede. Râdeau și vorbeau. Aveau aura luminoasă, intangibilă și sălbatică a unor nimfe. Nicolae uită de foame, uită de icrele și măslinele dulci de Tesalia, de sarmalele cu mămăligă fierbinte, de curcanul umplut cu castane servit pe varză călită și de mult îndrăgitul purcel de lapte și își aminti o frază dintr-o lucrare de François Arago pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de așchii de pe covor. „Atunci, așa vor ajunge și cele două fortărețe. Să fie clar!” Manuc propusese o pauză. Bătuse din palme și o slugă adunase toate resturile scaunului distrus. În cele din urmă, oboseala și o gustare binevenită cu icre negre, votcă și ceai fierbinte îmblânziseră spiritele de o parte și de cealaltă. Chemaseră un pisar de la cancelarie și generalul îi dictase, în franceză, primele articole ale tratatului de pace. PASAJ RETRAS 1. Râul Prut, de la intrarea sa în Moldova
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
că cele pe care le-am făcut eu nu aveau decât prune murate în interior și nici măcar n-am avut bunul simț să mai aduc vreun fel de mâncare. Celelalte fete le-au umplut cu felii de somon sau cu icre și au mai adus și ruladă de ouă. M-am înfuriat atât de tare, încât n-am fost capabilă să scot o vorbă. Revoluționari nenorociți! Îți dai seama ce preocupări înalte aveau dacă au fost capabili să facă atâta caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
reptile sau strigoi, ci Fiare. Am străbătut cu piciorul o piață aproape infinită, cețoasă; în mijlocul ei se ridica o clădire cu armături de metal, cu o cupolă de sticlă viorie, în cupolă zvâcnea ceva, cum zvâcnește fetusul de pește în icra. Am urcat o scară monumentală, aspră ca de granit, și-am intrat pe o ușă rotativă. Construcția imensă era goală pe dinăuntru. Nervurile subțiri ale bolților păreau coastele unui torace gigant. Lumina venea în dungi violete prin cupola în care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
da n-a fost felu ei, n-a fost ea dintr-alea... Era unu, un bărbat înalt, cu mustață subțire și neagră și cu-o uitătură rea, parcă-l vede și-acu, lucra la Prefectura Poliției, când venea, cumpăra numa icre negre, morun, mezeluri și vinuri scumpe. Încărca trăsura și le ducea la chiolhanurile lor. Ce se mai uita după ea, coană Vico-n sus, coană Vico-n jos... Pe toate degetele avea inele, și p-ăla mic un ghiul, uite-așa... — îți
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mergeți cu trăsura să-l luați pe Niki, trăsura merge prea încet, tu stai pe banchetă și n-ai cum să-l zorești pe vizitiu, dar acum-acum-acum o să ajungeți ! La picioarele tale sunt comenzile făcute pe toată săptămâna - ciocolata Suchard, icrele negre în care, din greșeală, ți se înfundă piciorul, pssst ! Pssst ! Să nu vadă Muti că ai călcat cu sandaua în icre ! Să nu vadă Muti că ciorăpelul tău ajurat e plin de murdărie de câine ! Bietul pechinez al lui
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zorești pe vizitiu, dar acum-acum-acum o să ajungeți ! La picioarele tale sunt comenzile făcute pe toată săptămâna - ciocolata Suchard, icrele negre în care, din greșeală, ți se înfundă piciorul, pssst ! Pssst ! Să nu vadă Muti că ai călcat cu sandaua în icre ! Să nu vadă Muti că ciorăpelul tău ajurat e plin de murdărie de câine ! Bietul pechinez al lui Margot s-a ascuns în trăsură de când a rămas singur pe lume ! De când Margot s-a ascuns la via ei din Otopeni
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în comună așa cum avem și pod la casă. Și-ați luat SEDEPO... Da, că mi-a zis că-s bune când am întrebat dacă-s bune. SEDEPO ? Da. Semințe de porc. Că SEDEPE-urile îs de pește și se numesc icre când îs în stare liberă și icre bătute când sunt bătute. Și-ați plantat semințele de porc... Plantat științific, două câte două la cuib și apă și sapă, și apă ! Și-au răsărit ? Sigur c-au ieșit, sărăcuții, dar cred
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
casă. Și-ați luat SEDEPO... Da, că mi-a zis că-s bune când am întrebat dacă-s bune. SEDEPO ? Da. Semințe de porc. Că SEDEPE-urile îs de pește și se numesc icre când îs în stare liberă și icre bătute când sunt bătute. Și-ați plantat semințele de porc... Plantat științific, două câte două la cuib și apă și sapă, și apă ! Și-au răsărit ? Sigur c-au ieșit, sărăcuții, dar cred că s-a-ncurcat borcanele. C-or
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
o să aduceți săptămâna viitoare...Nici plastici în bulion naveți ? Nu, dar avem bulion de pastă de roșii fără euri pentru plastici. Doriți un borcan sau două? Mai curând m-ar interesa niște anșoa decapat. Decapat n-avem dar vă oferim icre tartinabile din monștri marini, adică marinate. Poftiți și gustați o icră. Mda. E un oțet de calitate. Nu. E de cactus ! De-aia înțeapă ? Nu. V-a înțepat cuțitul cu care ați servit și de emoție l-ați băgat în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
avem bulion de pastă de roșii fără euri pentru plastici. Doriți un borcan sau două? Mai curând m-ar interesa niște anșoa decapat. Decapat n-avem dar vă oferim icre tartinabile din monștri marini, adică marinate. Poftiți și gustați o icră. Mda. E un oțet de calitate. Nu. E de cactus ! De-aia înțeapă ? Nu. V-a înțepat cuțitul cu care ați servit și de emoție l-ați băgat în buzunar. Sunteți colecționar de contondente ? Numai vinerea. Mda. Poate doriți icre
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
icră. Mda. E un oțet de calitate. Nu. E de cactus ! De-aia înțeapă ? Nu. V-a înțepat cuțitul cu care ați servit și de emoție l-ați băgat în buzunar. Sunteți colecționar de contondente ? Numai vinerea. Mda. Poate doriți icre negre. Negre nu că prea sunt de doliu. Poate aveți roșii. Roșii nu, că nu ținem zarzavaturi, că sunt perisabile și se împut. în schimb avem căței de ceapă la borcan. Doriți ? Da. Aș dori să știu de ce ziceți căței
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]