1,611 matches
-
supraom și concepția romantică despre senzații și fenomene se leagă direct de tendința de gîndire și practica indiană veche: mai precis de concepția despre Krsna. Cum vom vedea la timpul potrivit, Hegel, cel mai mare reprezentant al Idealismului, cunoscuse aspectele fundamentale ale gîndirii indiene, asupra cărora a revenit nu o dată, în operele sale: el poate fi considerat, pe bună dreptate, un specialist în gîndirea indiană veche, dacă nu chiar un indianist. Pe lîngă aceasta, este în strînsă relație
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în gîndirea filozofică indiană: gîndirea indiană era atunci cunoscută în Occident, iar inițiatorii occidentali ai sistemelor respective erau ei înșiși admiratori totali ai filozofiei indiene vechi, pe care o studiau cu entuziasm și o propagau cu zel în cultural occidentală. IDEALISMUL. Am văzut că Romantismul, ca stare sufletească sau ca mișcare conștientă a culturii, se străduiește cu o adevărată imaginație să realizeze infinitul în finit. Este vorba de aceeași cercetare frenetică ce se distinge evident în gîndirea indiană veche al cărei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
la suprafață, aceste premise trebuiau să fie generalizate și ordonate în mod organizat pentru a da formă noii concepții de viață către care se tindea în acea epocă. Iată de ce unii gînditori înclină să facă să coincidă romantismul german cu idealismul filozofic. [62] Așadar, în loc să continuie să fie un aspect al Romantismului, într-un fel un produs al său, indianistica se transformă în cauza eficientă, autentică a curentului de idei, ce va deveni apoi ei sarcina de a sparge suprafața cristalizată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
din condițiile politice ale vremii și, mai mult, dintr-o amplă mișcare filozofică care l-a pregătit și l-a urmat timp de cîțiva ani buni" [74]. * * * Dacă există motive întemeiate de a face ca Romantismul german să corespundă cu idealismul filozofic, și mai profunde și convingătoare trebuie să fie considerate motivele pentru a crede că acest idealism filozofic, la care s-ar reduce în esență Romantismul, se poate și trebuie să se suprapună, la rîndul său, cu indianistica în aspectele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și l-a urmat timp de cîțiva ani buni" [74]. * * * Dacă există motive întemeiate de a face ca Romantismul german să corespundă cu idealismul filozofic, și mai profunde și convingătoare trebuie să fie considerate motivele pentru a crede că acest idealism filozofic, la care s-ar reduce în esență Romantismul, se poate și trebuie să se suprapună, la rîndul său, cu indianistica în aspectele sale esențiale. Cu alte cuvinte, curentul filozofic, cel mai reprezentativ al Romantismului, în trăsăturile sale substanțiale, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de vise"; cu alte cuvinte "trebuie să dobîndești cunoașterea supremă ce numai ea poate să facă astfel ca omul să-și învingă dorințele și instinctele cu care este legat de lumea aparențelor" [81]. Tocmai metafizica monisto-acosmico-idealistă va sta la rădăcina Idealismului german, bineînțeles adaptată, lărgită și "laicizată", pentru a o ajuta să corespundă mai bine cu mișcarea iluministă, căreia Idealism-Romantismul i se substituie continuînd-o, chiar dacă aparent este în opoziție clară cu ea. Aspectul idealist al gîndirii upanisadice este ca niciodată
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vor cheltui energia oamenii de știință de talia unui A. Holtzmann, unui J. Dahlmann etc. Deci, de această atmosferă de mare însuflețire, dar și de un criticism incipient față de Bhagavad-gītă sînt legate viața și opera celor mai însemnați reprezentanți ai Idealismului german: Johann Fichte (1762-1814), Friedrich Schelling (1775-1854), Friedrich Schleiermacher (1768-1831) și Georg Hegel (1770-1831) [86]. Ceea ce îi unește pe acești filozofi, din cîte putem presupune, este efortul comun de a găsi un echivalent general occidental pentru conceptul de identitate Brahman
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
în special din Bhagavad-gītă. Cîțiva dintre gînditorii occidentali s-au oprit asupra afirmației exclusive a realității spirituale a lui Brahman- Ătman, adică a Nemanifestatului (Brahman = Ătman = Purusottama) și s-au străduit să găsească o traducere occidentală fie prin Idee (Idealismul propriu-zis reprezentat mai ales de Hegel, asupra căruia vom reveni mai tîrziu), fie prin sentiment (ca la Friedrich Schelling), fie prin Voință (ca la A. Schopenhauer și, desigur, la Fr. Nietzsche). Alți filozofi occidentali, în schimb, au negat aspectul nemanifestatului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
parte, a lui Eminescu, chiar dacă nu este mărturisită cu aceeași hotărîre ca a filozofului și poetului german). După această încadrare generală, ce rezumă punctele de discuție enumerate de care ulterior ne vom ocupa mai pe larg, vrem să revenim la Idealismul sau, mai bine, la monismul acosmico-idealist german pentru a remarca mai îndeaproape relațiile sale profunde cu doctrina amintită adineauri a Upanisadelor și mai cu seamă a poemului Bhagavad-gītă. Se înțelege că problema prezintă numeroase aspecte, ce nu pot fi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe cel mai mare dintre indianiștii germani, care e și cel mai reprezentativ dintre toți: Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831). Alegerea este motivată din două considerente principale: 1) pentru că doar Hegel este considerat unul dintre cei mai originali gînditori ai Idealismului german, dar și ai Romantismului în general; 2) pentru că influența gîndirii indiene vechi asupra sistemului său filozofic este așa de intensă și concretă, încît ar putea anula faima originalității sale indiscutabile. * * * Perioada de maximă fecunditate filozofică și culturală a lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Schlegel, W. von Humboldt etc. [90], iar la ultimii doi am văzut cunoașterea lor pentru lumea culturală indiană. Panteismul său este de calitate indiană pură, din cîte putem judeca, și nici nu putea fi altfel. După ce s-a desprins de idealismul lui Fichte [91], el "iese de acum impetuos din eul solitar", de unde aștepta în zadar "realizarea bucuriei pure", pentru a se arunca în curentul vieții cosmice: "să fii una cu totul" [92]. Ajunge astfel să conceapă acel ideal de ascet
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
unitatea spiritului cu natura, ci tocmai contrariul. Contemplarea naturii este pentru spirit numai mijloc, exercițiu al gîndirii care are ca scop liberarea spiritului. Substanțialitatea intelectuală este scopul, dar în filozofie ea este, în general, baza esențială, începutul; filozofarea este acest idealism potrivit căruia gîndirea este pentru sine, este baza adevărului. Substanțialitatea intelectuală este contrariul reflexiei, intelectului, individualității subiective a europenilor. La noi are importanță faptul că eu vreau, știu, cred, am păreri, determinat de motive care sînt ale mele, condus de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
192]. [...] Chinezii nu au interioritate deplină... La chinezi există meditația, dar în serviciul statului și în folosul public. Pasul imediat următor constă în aceea că voința devine ceva interior și se conformează pe sine în lumea spirituală și lumea în idealism, unde sensibilul se dizlocă în gîndire, iar cu ajutorul acesteia se construiește lumea. Această formă de idealism există deci în India, dar este numai un idealism lipsit de conceptualitate, un idealism bazat pe imaginație, pentru care, într-adevăr, existența formează punctul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
folosul public. Pasul imediat următor constă în aceea că voința devine ceva interior și se conformează pe sine în lumea spirituală și lumea în idealism, unde sensibilul se dizlocă în gîndire, iar cu ajutorul acesteia se construiește lumea. Această formă de idealism există deci în India, dar este numai un idealism lipsit de conceptualitate, un idealism bazat pe imaginație, pentru care, într-adevăr, existența formează punctul de plecare și materialul, dar care transformă totul în întruchipare a fanteziei; chiar dacă plăsmuirea pare a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
voința devine ceva interior și se conformează pe sine în lumea spirituală și lumea în idealism, unde sensibilul se dizlocă în gîndire, iar cu ajutorul acesteia se construiește lumea. Această formă de idealism există deci în India, dar este numai un idealism lipsit de conceptualitate, un idealism bazat pe imaginație, pentru care, într-adevăr, existența formează punctul de plecare și materialul, dar care transformă totul în întruchipare a fanteziei; chiar dacă plăsmuirea pare a fi pătrunsă și de concept, și chiar dacă întîlnim gîndul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se conformează pe sine în lumea spirituală și lumea în idealism, unde sensibilul se dizlocă în gîndire, iar cu ajutorul acesteia se construiește lumea. Această formă de idealism există deci în India, dar este numai un idealism lipsit de conceptualitate, un idealism bazat pe imaginație, pentru care, într-adevăr, existența formează punctul de plecare și materialul, dar care transformă totul în întruchipare a fanteziei; chiar dacă plăsmuirea pare a fi pătrunsă și de concept, și chiar dacă întîlnim gîndul strecurat în ea, este vorba
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al filozofului din Stuttgart: asupra Ideii supreme sau a Spiritului universal (Weltgeist sau Weltseele) și asupra binecunoscutei dialectici. Începem cu tratarea primului aspect. Facem pentru început observația (de care trebuie să se țină în mod deosebit cont) că Hegel considera Idealismul (pe care el însuși începea să-l răspîndească cu o însuflețire într-un fel mistică) deja existent în India, chiar dacă acesta "este neconceptual, lipsit de rațiune, susținut doar de simpla imaginație, fără libertate; este pură visare ce pornește și își
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este realizată în mod imperfect: dacă se elimină limitele dezaprobate de Hegel [273] ("neconceptual, lipsit de rațiune" etc.) se va ajunge exact la conceptual real hegelian. Oricum, ca punct de plecare și ca intenționalitate (chiar dacă nu ca o realizare perfectă), Idealismul întocmai așa cum îl concepe Hegel există deja în India! Acesta constă, exact cum subliniază gînditorul din Stuttgart, "în ceva interior în care se transformă voința și se adaptează la lumea spirituală, iar lumea se adaptează la idealism; în ceva, deci
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o realizare perfectă), Idealismul întocmai așa cum îl concepe Hegel există deja în India! Acesta constă, exact cum subliniază gînditorul din Stuttgart, "în ceva interior în care se transformă voința și se adaptează la lumea spirituală, iar lumea se adaptează la idealism; în ceva, deci, în care sensibilul se topește în gîndire și care, cu acesta, își construiește lumea". Ceea ce poate fi considerat centrul de greutate al Idealismului, adică Ideea supremă, a fost descoperită de Hegel tot în lumea spirituală indiană: "Astfel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se transformă voința și se adaptează la lumea spirituală, iar lumea se adaptează la idealism; în ceva, deci, în care sensibilul se topește în gîndire și care, cu acesta, își construiește lumea". Ceea ce poate fi considerat centrul de greutate al Idealismului, adică Ideea supremă, a fost descoperită de Hegel tot în lumea spirituală indiană: "Astfel, se întîlnește, desigur, la indieni și această condiție a ideii supreme, însă amestecată cu cele mai arbitrarii idei nebuloase" [274]. Într-adevăr, gînditorul din Stuttgart, explicînd
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
visare, ci adusă în planul deplinei cunoștințe, a realității fundamentale, constituie programul teoretic și de transpunere în viață a însuși filozofului din Stuttgart. Așadar, cînd Hegel se exprimă astfel: "la hinduși există și această conștiință a ideii supreme" sau "acest Idealism există în India" este un mod greșit întrucîtva de a se exprima; ar fi fost mai bine să spună: aici, în India, eu, Hegel, ajung la idealism și la conceptul de Idee supremă (chiar dacă expresia și o parte din speculația
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
exprimă astfel: "la hinduși există și această conștiință a ideii supreme" sau "acest Idealism există în India" este un mod greșit întrucîtva de a se exprima; ar fi fost mai bine să spună: aici, în India, eu, Hegel, ajung la idealism și la conceptul de Idee supremă (chiar dacă expresia și o parte din speculația respectivă îi puteau proveni de la Heraclit, Platon și alții), pe care îl dezvolt apoi într-un sistem al meu de gîndire; afirmația ar fi fost, fără îndoială
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
căutată în conceptul de identitate Ătman = Brahman, pe care acestea doreau să-l "traducă" într-un limbaj occidental comprehensibil. Conceptul de Weltgeist, sau de Weltseele care conferă, în cadrul istoriilor literare și ale filozofiei, pecetea caracteristică epocii romantice în general și Idealismului în mod particular, nu doar că nu este un concept occidental original, ci este de-a dreptul un "calc lingvistic", ușor de recunoscut, derivat din modelul sanscrit ătman, legat etimologic de rădăcina atmo- (α*τμός) a grecescului atmosfera. Prin urmare
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
devină o schemă cît se poate de generică limitîndu-se la puținele trăsături comune care se puteau extrage din respectivele scheme ale trecutului: recunoașterea unei realități supreme în continuă transformare ciclică din existență în non-existență, din viață în moarte și invers (idealism, materialism, dionisism, krișnaism-budism, creștinism etc.), recunoașterea întrupării acestei realități ultime în om, sau mai bine, în unii oameni sau unele clase sau caste (caracterul de supraom, naționalism, caracterul de clasă sau castă etc.), recunoașterea autoeliberării omului prin intermediul propriilor mijloace (intelectuale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
omului prin intermediul propriilor mijloace (intelectuale, morale, volitive, oculte) în măsura în care el reușește să se identifice cu realitatea supremă, ce se recunoaște într-un singur supraom, într-o singură națiune sau un singur popor, într-o singură clasă (de lideri intelectuali, în idealism; muncitori, în marxism; "oameni religioși" sau mai degrabă magicieni, în casta brahmană) etc. Efectelor constituirii unei astfel de "religii", trebuia neapărat să li se recunoască și caracterul de revelare tuturor manifestărilor religioase ale trecutului (în concepția panteistă de la care au
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]