858 matches
-
a compus în Iași o poezie în limba ebraică intitulată Hatikvah, care ulterior a devenit imnul național al Statului Israel - melodia poartă influența muzicii populare românești. Tot în Iași, Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele primului teatru profesionist de limbă idiș. Pe lângă renașterea culturală evreiască, s-a manifestat și o intensificare a antisemitismului local și a acțiunilor violente împotriva evreilor, mai ales în cadrul universității locale. În 1930, evreii constituiau 30% din populația orașului, însumând 35 465 de persoane. Lazăr Rozin, un
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Rozin, un supraviețuitor al Holocaustului, născut în Iași în 1927, își amintea că a avut „o copilărie lipsită de griji, în care mă jucam în curte cu ceilalți șase frați ai mei. Între noi vorbeam română, dar părinții noștri vorbeau idiș unul cu altul. Tatăl meu deținea un magazin în oraș, iar cel mai mare dintre frații mei învăța medicină. Nu eram foarte religioși, însă mențineam un mod de viață tradițional. Mergeam la școala locală din oraș, chiar și în zilele
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
răspîndire dintre limbile germanice cu aproximativ 120 milioane de vorbitori, în Germania, Austria, nordul Elveției, la care se adaugă comunități importante în numeroase alte state europene și americane. Cunoaște o variantă bazată pe o formă veche vorbită de evrei, numită idiș. Cu o mare fărîmițare dialectală (cuprinzînd și dialectul luxemburghez, pe baza căruia s-a încercat formarea unei limbi literare), datorată în principal numeroaselor formații statale separate din epoca medievală, germana este apreciată de obicei ca reunind două grupuri mari de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
preteritul și participiul perfect, ci prin afixe). Sub aspect lexical, limba afrikaans este un amestec de elemente din neerlandeză, engleză, portugheză și din hotentotă, bantu și malaeziană, încît s-a îndepărtat mult de baza originară. O nouă limbă este și idiș, care a pornit de la un dialect german, dar care se prezintă ca un amestec de elemente germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germane, ebraice și slave, încît are suficiente trăsături proprii. Dacă în cazul derterminării substantivului topica rămîne la tipul germanic, adjectiv substantiv, în cazul propoziției ordi-nea este verb-predicat subiect obiect, adică diferită de cea obișnuită la acest tip. În sfîrșit, limba idiș are o scriere proprie, cu alfabetul ebraic și cu ordinea de la dreapta la stînga. Potrivit unor specialiști, statut de limbă ar avea și sefarda (sau iudeo-spaniola), însă, în general, aceasta este apreciată ca rămînînd la statutul de dialect spaniol. S-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a ajutat să am parte câte puțin din toate acestea. Nu mă bâlbâi. Ați fost în exil politic în America prin anii '80. Cu ce v-ați ocupat în acei ani? Cu o mulțime de lucruri. De la înot până la poezia idiș și logica islamică. Acolo am deprins și libertatea de a trage cu pușca. Dar mai ales am deprins libertatea. Și tot atunci ați tradus și ați publicat teza de doctorat a lui Nae Ionescu. Ați afirmat undeva că "nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
e materială și... n-o simți. (Mai 2014, în tren, Satu Mare / București) Norman Manea Pentru un al treilea exil m-aș simți prea în vârstă, fără resursele de energie necesare. Iubirea... Un dar prețios, o fastă tulburare. Părinții știau și idiș, limba exilului și a Diasporei est-europene. Am avut niște rude, mai religioase și mai cultivate, care știau și ebraică și, rareori, chiar vorbeau între ei limba sacră și veche. În familia mea restrânsă s-a vorbit românește A.B.Domnule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Ilie, o zi după aniversarea nașterii mele. Poate că de atunci să-mi fi rămas interesul față de carnavalescul existenței. A.B.În familie se vorbea ebraică în perioada aceea? În familia mea restrânsă s-a vorbit românește. Părinții știau și idiș, limba exilului și a Diasporei est-europene. Am avut niște rude, mai religioase și mai cultivate care știau și ebraică și, rareori, chiar vorbeau între ei limba sacră și veche. A.B.Ați declarat cândva că "exilul este o primă instruire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a încercat să scaneze toate cărțile importante omenirii, dar s-au oprit din muncă din pricina problemelor legale ivite. Mă sperie dispariția cărților. Eu am crescut într-o casă cu biblioteci până la tavan. Tatăl meu era poet, toți scriitorii în limba Idiș îi trimiteau volume, implorându-l să le traducă. Tata a șezut în bucătărie, pe când mama gătea și a tradus 13 volume din opera în lui IL Peretz. Peste 100.000 de copii au fost vândute. Dacă nu vom face ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de la Orașul Stalin (numele sovietizat al Brașovului) și 1 de la Craiova. Prezenți vor fi doar 195, 13 lipsind motivat. Dintre delegați, 146 erau scriitori care scriau în limba română, 34 în limba maghiară, 9 în limba germană, 4 în limba idiș, unul în limba sîrbă și unul în limba greacă. Pe genuri de creație, cum se exprimă Șahighian, avem 65 de prozatori, 63 de poeți, 15 dramaturgi, 36 critici literari, 8 traducători și 8 care scriu exclusiv pentru copii. Vom afla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
să-l întrebe de sănătate, de felul în care-și cheltuiește pensia, o pensie bună, fără îndoială!". Atenționează că nu are "nimic nici cu evreii, nici cu maghiarii, nici cu alții. Dar, pe atunci, la Securitatea din Botoșani se vorbea idiș și ungurește. La Dorohoi, s-a adăugat și ucraineana. Penitenciarul din Iași era vestit pentru plăcerea comandantului de a vedea deținuții plini de păduchi. Comandantul era evreu și ura lui împotriva noastră sărea în ochi. Românii din Securitate erau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cuvânt. Era rostirea ce-i crescuse în creier și așa trebuia să rămână. Chiar și atunci când limbaprinsese iz de la coșurile lagărelor de concentrare, Celan a trebuit s-o accepte ca pecea mai intimă glăsuire a sa, deși el crescuse printre idiș, română și rusă, iar franceza i-a devenit mai târziu limba de zi cu zi. Cu totul altfel s-a întâmplat cu Georges-Arthur Goldschmidt 1. Care, după exterminarea evreilor, a respins limba germană, scriind timp de decenii în franceză. Germana
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
puternică decât realitatea pe care o trăiesc eu zi de zi în lumea așa-zisă mare. Nimic nu pare real până nu este validat în limba maternă. Oricâte limbi ai cunoaște, singura mea limbă a rămas limba maternă și limba idiș. În ele îmi fac procesele de conștiință." Interviu (?) realizat de dadaistul Eugen Istodor, purtând numele: "Moshe, regizor", în Dilema, numărul 484 din 2002. Cine o fi oare regizorul Moshe? Un geniu, un sfânt, un nebun, un impostor? nu se înțelege
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fără să aducă mari revelații în planul expresiei, convinge în primul rând prin faptul că o formulă mai curând tradițională este eficientă și astăzi. Story-ul e lucrul cel mai bun din tot filmul : o poveste aparent nebunească, plină de verva idiș a dialogurilor și de întorsături de situație nu o dată burlești. Suntem finalul filmului ne divulgă realitatea cu o ultimă imagine de neuitat în visul unui nebun, al nebunului satului, Schlomo ; din această perspectivă, totul se leagă, imposibila Istorie mare se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
animator al vieții cultural muzicale din Giurgiu; CĂRARE CARP, Mihai, profesor doctor, decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, autor. CEHAN, Aurel (n, 1950), epigramist, volume publicate; CELARU, Anton, pe numele său adevărat Iosif Faerstein (1919-2010), eseist, traducător din idiș, autor, membru al Uniunii Scriitorilor. CERNĂTESCU, Radu (1894-1958), chimist, savant. Membru corespondent al Academiei Române din 1948, este numit președinte al Filialei din Iași a Academiei Române (1949 1958), membru corespondent al Academiei Ungare, contribuie la înființarea și organizarea Institutului de Chimie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
irecto]rului, mi a făgăduit că va vorbi cu Negreanu; am vor bit cu Camil, preocupat de lipsa de foc pentru „puștiu“, care stă toată ziua în bucătărie unde e gaz metan. El pretinde că piesa s’a jucat în idiș, acum 15 ani; nu știu să se fi tradus, dar, chiar tradusă, va trebui recopiată - exemplarul existent, de va fi vreunul, rămânând la teatrele evreiești. 5) Am telefonat la Vremea; nu am găsit pe Anestin; i-am lăsat numărul de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de preot <endnote id="(63, pp. 125 și 152)"/>. Chiar și la evrei, „omului roșu” i se atribuiau puteri deosebite, pentru că doar unul la fel Îi putea veni de hac. „Pentru un evreu roșu [= a roitin Jid] - spune un proverb idiș - e de trebuință un evreu roșu” <endnote id=" (300)"/>. Într-o nuvelă a lui I.L. Caragiale (La conac, 1900), protagonistul se Întâlnește pe drum cu o Întrupare a Diavolului (În final, dispare la semnul crucii). „După chip și port”, duhul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sunt murdari ; pentru americanii anglo-saxoni, aceste defecte le au americanii- polonezi ; pentru albi, negrii și țiganii sunt Împuțiți și murdari <endnote id="(905)"/>, iar pentru bărbați - femeile <endnote id="(83, p. 107)"/>. Pentru evreu, românul este „valah Împuțit” (În idiș, Vulăh schtink). Este drept că această expresie răsturnată este atestată mai rar și este folosită ca o replică simetrică la expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Și-i frumoasă fata astălaltă a mea, Hudel, ce să-ți spun ! Întocmai așa cum scrie la cartea Esterei. Sclipește ca o bucată de aur. Și i-a mai dat Dumnezeu și un cap... că scrie și citește și rusește, și idiș, și cărți” ; sau : „Fetelor lui Tevi le merge vestea În lume că sunt niște frumuseți Între frumuseți” <endnote id="(217)"/>. În 1840, Alecu Russo folosea În cazul evreicelor din Iași același tip de retorică utilizată În privința bărbaților evrei : o virtute
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar mai maltrata pe evrei sub orice pretext și se văzu chiar silită a reține armata În cazarmă timp de câteva zile.” În 1860, ministrul reformator s-a văzut nevoit să reformuleze termenii documentului și - tradus În ebraică și În idiș - să-l retrimită tuturor rabinilor. De data aceasta, cu mai mult succes <endnote id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meșteșugari trebuiau să fie vândute. Locurile predilecte erau bâlciurile. Cele organizate În stetl- urile din regiunea respectivă s-au adăugat bâlciurilor tradiționale, care aveau loc la anumite sărbători păgâne sau creștine (din magh. búlczú = „hram”). Este probabil că, prin limba idiș, evreii și-au adus aportul la pătrunderea În lexicul ucrainean și românesc a termenului „iarmaroc” (din germ. Jahrmarkt = „târg anual”). Unii meșteșugari evrei Își transportau singuri marfa la târg. Acolo o vindeau și Își cumpărau materia primă. Alți meseriași Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf. idiș șufar, germ. Schäfer, „păstor [de cai]”) <endnote id=" (171, p. 290)"/> <endnote id="(726)"/>. Alți evrei s-au specializat În confecționarea și repararea căruțelor și roților, dar și a șeilor, hamurilor și tapițeriei de piele a birjelor. Vezi, de pildă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din târgurile regiunii : „I-am Întâlnit În Maramureș la toate altitudinile, adaptați, intercalați printre oameni [...] Am dat peste el [= evreul maramureșean] mai sus, la 500 de metri [deasupra mării], pe capra cotiugii cu doi cai, cărând butucii la fabrică, glumind idiș cu țărani [români] descendenți din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1.000 de metri, În inima codrilor seculari, ciocănind cunoscător, ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 151)"/>. Chiar și În folclorul evreiesc se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote id="(201)"/>. În Basarabia și Dobrogea Experimentul habsburgic al Împroprietăririi evreilor cu pământ a fost repetat În Basarabia, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alean,/ Tu mori plângând, privind peste ocean” (poezia Ebreia, scrisă de George Bacovia În 1924 ; <endnote id="cf. 779, p. 314"/>). Un alt cântec al evreilor care emigrau din România se intitulează chiar Rumanye, Rumanye și a fost scris În idiș și compus pe la Începutul secolului XX de compozitorul Aaron Lebedeff (1873-1960), originar din Rusia. România este prezentată ca un ținut legendar („A fost odată o țară dulce și frumoasă”), În care viața este „o desfătare”, ca un paradis culinar În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]