863 matches
-
clasa de regie a Școlii de Arte Populare Ploiești. În decembrie 1989 a venit la Teatrul Evreiesc de Stat din București, unde a fost regizor și director până a murit. Aici s-a dedicat promovării culturii și teatrului în limba idiș, organizând și conducând 29 de turnee internaționale ale acestui teatru, în care a colaborat cu mari actori și regizori ai teatrelor din România, din SUA și din Germania. Principalul său proiect, ca director al Teatrului Evreiesc de Stat, a fost
Harry Eliad () [Corola-website/Science/331054_a_332383]
-
în care a colaborat cu mari actori și regizori ai teatrelor din România, din SUA și din Germania. Principalul său proiect, ca director al Teatrului Evreiesc de Stat, a fost „Integrala Șalom Alehem”, în cadrul căreia operele marelui clasic al literaturii idiș au fost transformate în musicaluri pe melodii folclorice evreiești, printre ele, în primul rând, spectacolele de mare succes „Vânzătorii de haloimes” și „Romanul unui om de afaceri”. Cele mai multe din aceste spectacole au fost regizate chiar de el. A mai regizat
Harry Eliad () [Corola-website/Science/331054_a_332383]
-
expulzat de otomani în perioada primului război mondial deoarece era cetățean al unui stat inamic. A plecat în Statele Unite ale Americii, unde a organizat Mișcarea Mizrachi de acolo. El a desfășurat o intensă activitate literară, publicând pamflete propagandistice în limbile idiș și ebraică. După ce Palestina a trecut sub mandat britanic în 1919, Maimon a revenit acolo. El a devenit lider al mișcării Mizrachi din Țara Sfântă și a editat săptămânalul acestei organizații politice, intitulat “Ha’Tor” (1921-1936). Împreună cu rabinul Avraham Itzhak
Yehuda Leib Maimon () [Corola-website/Science/312170_a_313499]
-
seamă din țară și de peste hotare. Aici au conferențiat vreme de un deceniu și personalități evreiești din străinătate ca Bernard Lazare, Nahum Sokolov, sau Shalom Aleihem, care și-a delectat auditoriul cu lecturi din povestirile și romanele sale în limba idiș. Rabinul Niemirower a fost foarte activ și în organizația Bney Brit al cărei conducător a fost mai întâi la Iași și apoi pe întreaga țară. În anul 1911, deși era evreu așkenaz a fost ales rabin al micii comunități sefarde
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
lui cu privire la construirea Academiei Iabneiană modernă, Niemirower a prezentat cititorilor lui cum vedea el diferențiarea religioasă a neamului evreiesc din perioada lui: Rabinul Niemirower a publicat circa 650 de articole in reviste si gazete de limba germană,română, ebraică și idiș. (Omagiu lui Spinoza din partea unui nespinozist - într-o publicație omagială la a 300-a aniversare a nașterii filosofului 1933)
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
Lvov), incepand cu 1775, orașul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraș 338 de familii. Autoritățile imperiale au colonizat la populație de limba germană, atât germani, cât și evrei vorbitori de idiș care au adoptat cu timpul limba germană înrudită. În anul 1849 Cernăuțiul a devenit capitala Ducatului Bucovinei, instituit prin Constituția Austriei din 4 martie 1849. Cei șase primari pe care i-a avut orașul între 1864 și 1914 au fost
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română). Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele despre evreii antici) are aceeași origine, dar a intrat în limba română prin intermediul latinei și elinei. Denumirea „evreu” care a intrat în uz în limba română
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
religioase se foloseau de limba ebraică și pe plan secundar de limba semită înrudită aramaica. Cu timpul, evreii și-au dezvoltat limbi particulare derivate din unele limbi locale și au inclus o parte de lexic și locuțiuni din ebraică. Limba idiș este germana sudică medievală (foarte apropiată de dialectele bavarez și șvab), cu o parte de vocabular de origine ebraică, slavă și cu elemente romanice. Limba ladino este un dialect spaniol-ebraic bazat pe castiliana medievală. Iavanica vorbită în trecut de evreii
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
dezvolte în continuare cultura proprie. Filosofii, teologii, poeții, scriitorii și alți creatori evrei din diaspora s-au folosit de limba ebraică, de limbile popoarelor majoritare lângă care au trăit și uneori (în muzică, literatură, publicistică) și de limbile evreiești locale (idiș, ladino etc.), cu diferențe de la o epocă la alta. Filosofi evrei ca Saadia Gaon, Moise Maimonide, Joseph Albo, Isaac Abravanel, Nachman Krochmal, Baruch Spinoza, Moses Mendelssohn, Martin Buber, Emmanuel Levinas și alții au fost influenți în cultura și societatea evreiască
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
începutul secolului XX, când s-a revenit la folosirea zilnică a limbii ebraice, în special printre sioniștii emigrați în Palestina sau care se pregăteau să emigreze, a crescut numărul poeților, prozatorilor și filosofilor care scriau în limba ebraică. În limba idiș, a evreilor din Europa și din America de Nord, s-au exprimat sute de poeți, dramaturgi și scriitori evrei — de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau Șalom Aleihem), Isaac Leib Peretz, Sholem Asch până la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer și
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
poeți, dramaturgi și scriitori evrei — de la Mendele Mocher Sforim, Abraham Goldfaden, Sholem Aleichem (sau Șalom Aleihem), Isaac Leib Peretz, Sholem Asch până la Itzik Manger, Isaac Bashevis Singer și Israel Joshua Singer. Unii dintre acești autori au scris în ambele limbi, idiș și ebraică. În limba ladino au fost create multe cântece religioase, de dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
cântece religioase, de dragoste, proverbe și zicători, rugăciuni și basme, s-au publicat și unele cărți cu caracter enciclopedic sau de literatură romanțată. În țări cu obști evreiești numeroase s-a dezvoltat de asemeni ziaristica evreiască, în special în limbile idiș, ebraică și ladino, dar și în limbile locale. În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești, dar numai șase dintre ele cu
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
locale. În București au apărut circa 170 de periodice evreiești, în diferite limbi. În Țara Israel (Palestina), în anul 1904, sub dominația otomană, existau 26 școli evreiești, dar numai șase dintre ele cu limba de predare ebraică. Limbile folosite erau idișul, ladino, araba, germana și franceza. Ebraica era folosită numai ca limbă de ritual și era învățată ca atare în școlile religioase tradiționale, împreună cu aramaica talmudică. Noii imigranți sioniști au reluat limba ebraică pentru uzul cotidian, dar nu toți evreii din
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
nereligioși. Există și în iudaismul ortodox așkenaz o minoritate de comunități "ultra-religioase", fundamentaliste sau „habotnice” (termenul are la origine noțiunea "habad", v. mai jos), al căror stil de viață este mai apropiat de cel din târgușoarele, numite "ștetl" în limba idiș, și din ghetourile evreiești de la sfârșitul evului mediu și începutul epocii moderne din estul și centrul Europei, opus în diverse grade influențelor modernității, educației generale etc. Ele acordă o pondere foarte mare activității de învățare a textelor sfinte, uneori - mai
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
german Königsberg din Prusia Orientală (azi Kaliningrad în Federația Rusă) unde mama ei a dorit să nască, după moartea prematură succesivă a doi sugari. După nașterea Leei familia s-a întors la Kaunas. Tatăl ei,Avram Goldberg, admirator al literaturii idiș, specialist în economie, a fost fondatorul sistemului de asigurare socială din Lituania. În timpul primului război mondial împreună cu zeci de mii de locuitori evrei din regiunea Kaunas, zonă considerată apropiată de front, familia Goldberg a fost evacuată de autoritățile țariste în
Lea Goldberg () [Corola-website/Science/314790_a_316119]
-
a ieșit la pensie. Ca fost activist în Mișcarea național religioasă Mizrahi, a fost o vreme, numit fiind de către ministrul Hâim Moshe Shapira, responsabil pentru problemele emigrației evreiești la Ambasada Israelului la București. David Ghiladi stăpânea din copilărie limbile ebraică, idiș, maghiară, germană, română și cehă. El a tradus în ebraică poezii de Rainer Maria Rilke, (Cartea imaginilor), de Charles Baudelaire, poezii din romantismul francez, precum și din literatura maghiară. A scris cărți dedicate picturii, istoriei evreilor din Transilvania, precum și versuri. David
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
nobil ce conducea orașul în secolele XII, respectiv XIII. Numele oficial este miasto stołeczne Warszawa (Română: "Orașul capitală al Varșoviei") . Un rezident al Varșoviei este numit varșovian. Alte nume ale Varșoviei în diferite limbi: Warschau (Germană), װאַרשע/Varshe (Idiș), Варшава/Varshava (Rusă, Bulgară, Ucraineană), Varšuva (Lituaniană), Varsovia (Latină și Spaniolă), Varsovie (Franceză). Varșovia este notabilă printre capitalele din Europa nu pentru mărimea sa, vârsta sa, sau frumusețea sa, ci pentru indestructibilitatea sa. Este un phoenix care a renăscut de
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
în arabă: شريعة — Shari'a) este denumirea unei legislații islamice, inspirată: se constituie în secolele VII și VIII e.n., odată cu extinderea califatului Omeiad, primul stat islamic din lume. Dat fiind că limba română poate reda ش arab (precum și שׁ idiș și ebraic sau ш chirilic) prin "ș", denumirea legii islamice în românește poate fi Șaria, un nume arab (الـشَّـرِيعَـة cu articol Aș-Șaria) corect transcris. În afara cuvintelor din limbi scrise în alfabetul chirilic, potrivit cu recomandările
Șaria () [Corola-website/Science/308133_a_309462]
-
ea a devenit o așezare imediat limitrofă cu Tel Aviv. În anii 1940 așezarea a fost terenul „războiului” lingvistic în domeniul presei. Susținători extremiști ai limbii ebraice au aruncat în aer o tipografie locală unde se tipăreau gazete în limba idiș. Pe parcursul anilor economia localității a trecut de la agricultură la comerț și industrie. În anul 1946 Ramat Gan număra deja 12,000 locuitori. În 1950 a fost recunoscut ca oraș. După valuri de imigranți evrei, între care un loc însemnat l-
Ramat Gan () [Corola-website/Science/319897_a_321226]
-
gaură tăiată în ușă. Întrebat de cauza reacției sale, Zibal cedează psihic, răspunzând că prin gestul său ar fi „aprins o făclie lui Christos”, și că ar fi devenit astfel „goi”, termen popular derivat din "goyim", cuvânt care în limba idiș desemnează un om care nu face parte din poporul evreu, sau un „necredincios, din punctul de vedere al evreilor”. Temele explorate în nuvelă includ frica și starea psihologică de demență indusă de aceasta, precum și condiția omului străin de societatea în
O făclie de Paște () [Corola-website/Science/298996_a_300325]
-
(în trecut "Gura Homorului", în germană și poloneză "Gura Humora", idiș - גורא הומאָרא "Gura Humora" ) este un oraș în județul Suceava, Bucovina, România, format din localitățile componente (reședința) și Voroneț. Localitatea este situată în regiunea istorică Bucovina de sud. La recensământul din anul 2011, localitatea avea o populație de
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
Moișe Pinchevschi (idiș משה פּינטשעװסקי; 1 aprilie 1894, Telenești județul Orhei Basarabia — 24 martie 1955, Kiev) a fost un poet, prozator și dramaturg evreu de limbă idiș,originar din Basarabia, care a activat mai ales în Argentina și Ucraina. Moișe Pincevschi
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
Moișe Pinchevschi (idiș משה פּינטשעװסקי; 1 aprilie 1894, Telenești județul Orhei Basarabia — 24 martie 1955, Kiev) a fost un poet, prozator și dramaturg evreu de limbă idiș,originar din Basarabia, care a activat mai ales în Argentina și Ucraina. Moișe Pincevschi s-a născut în târgul Telenești, actualmente centru raional în Republica Moldova. Este fiul lui Iacov Pincevschi. A învățat la heder, iar mai apoi la "ieșiva" la
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
și imprimată pe CD la Angel Records, SUA în anul 1995.Din acel moment a fost reluată de multe colective de clezmeri. Arhivele scriitorului au fost transmise pentru conservare și cercetare la Institutul ucrainean de Iudaism din Kiev. În limba idiș
Moișe Pincevski () [Corola-website/Science/320864_a_322193]
-
limbii ladino de limba română și numărul lor mai mic, a făcut ca ei să beneficieze mai curând de încetățenirea individuală legiferată în România după independență la sfârșitul secolului al 19-lea. Circulația limbii ladino, (asemănător cu cea a limbii idiș, limba folosită în trecut de către milioane de evrei așkenazi), a scăzut extrem de mult în urma pieirii multor comunități evreiești (Grecia, Bosnia, Olanda) în Holocaust, precum și în urma aculturației - a trecerii la uzul ebraicei moderne în Israel și la cel al limbilor oficiale
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]