617 matches
-
arătat înaintea ochilor celor corupți, înfățișîndu-le toate acele virtuți pe care ei înșiși le-au văzut la Învățătorul lor divin pe care l-au urmat. Unde putea conduce acest lucru? Nevoia naturală de virtute era oprimată, sufocată în om de idolatrie, de nevoia falsă de nedreptate, iar virtuțile apostolatului nu erau cele care să atragă aprobarea lor din adîncul unei naturi omenești, pentru că acel adînc devenise un hău, păzit de Cerberul feroce al perversității umane, fiindcă acolo în interior nu pătrundea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mare nesfîrșită între ele. La scara înțelepciunii divine, cele două nenorociri, a necunoașterii și a pierderii limbii latine, care au lovit omenirea în aceste împrejurări au cîntărit mai puțin decît binele intenționat prin distrugerea radicală a instituțiilor sociale și practicarea idolatriei. Aceasta a fost judecata cea înfricoșătoare prin care Dumnezeul cel veșnic a grăbit sosirea pe Pămînt a unei societăți botezate în sînge și regenerate prin Cuvîntul Său cel viu. 21. Deși Dumnezeu a îngăduit ca prin aceste două nenorociri Biserica
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
analizate pînă aici rezultă că prăbușirea Romei păgîne, prezisă de Scripturi, sub numele de Babilon, a fost, în rînduiala înaltă a Providenței, nu numai un act de justiție care să răzbune sîngele Martirilor și care să extirpe ultimele rădăcini ale idolatriei, ci și o astfel de dispoziție a divinei politici prin care umanitatea să fie condusă de Regele regilor, odată ce a fost dizolvată vechea și decrepita societate și i-a luat locul noua fiică a Bisericii Omului-Dumnezeu al cărei caracter sacru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prezența și puterea proprii ei, și astfel, jurând pe creatură, sunt mai potriviți și mai dispuși să aducă închinare și reverență Creatorului și Domnului lor decât cei nedesăvârșiți. Al treilea este acela că, jurând deseori pe creatură, e de temut idolatria, mai mult la cei nedesăvârșiți decât la cei desăvârșiți. 40. Să nu se rostească nici un cuvânt de prisos; prin acesta înțeleg șcuvântulț care nici mie, nici altuia nu-i este de folos, nici nu este orânduit ca atare. În schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
profesiunile laice? Este îngăduit să răsfoim clasici, istorici, oameni de știință, să vorbești ani în șir fără nici o aluzie la acea credință care trebuie să fie sufletul vieții? Și totuși, câte ocazii se ivesc în literatură pentru a sublinia aberațiile idolatriei și pentru a dezvălui trăirea religioasă a păgânilor, dar și dezgustul minților alese care au atins pragurile adevărului, însă, oscilante între atâtea incertitudini datorită necunoașterii Revelației? Ce ocazii de confruntări strălucite între elevațiile poetice ale geniilor și superioritatea gândirii, a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
le cunoaștem cu toții. Secolul trecut a fost marcat de mișcările naționale ale multor popoare, dornice să-și dobândească propria independență. Secolul actual nu își primește amprenta sa de la mișcările naționale, ci de la cele naționaliste și imperialiste bazate pe doctrinele unor idolatrii de stat exasperante: „naționalism materialist, care divinizează și exaltă propria rasă deasupra tuturor celorlalte, făcând din aceasta un mit; naționalism exclusivist, care considerând totul bun în casa proprie, închide ușa suflului dătător de viață al altor civilizații și mai cu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
trăim și a îndatoririlor care ne revin, ori nu o avem. Dacă nu o avem, suntem niște nenorociți netrebnici; dar, dacă o avem, nu trebuie să ezităm nici o clipă să luăm măsurile care se impun. Lumii simțului, a trupului, a idolatriei trupului, a materialismului dialectic și istoric, trebuie să-i prezentăm revendicarea spiritului prin exemplul castității. Dar, castitatea este un fapt care are niște exigențe categorice, care singure dau mărturie despre existența sa și fără de care lumea se poate confirma în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
că era exercitat într-o formă sau alta de creștinii primelor veacuri, care trăiau într-o lume greco-romană, unde aceste elemente se practicau, iar ei nu puteau să facă abstracție de aceste elemente, care dealtfel nu prezintă vreo urma de idolatrie fiind existente naturale născute din sentimente firești. În raport cu logodna, instituția căsătoriei a fost privită, în toate timpurile, pe un plan superior față de cea dintâi, fiind celebrata de cele mai multe ori în cadru sacramental public cu diferențieri de continut și structura de la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
descoperise În Casa Domnului textul Legii (Torah, Pentateuhul). Manuscrisul ajunge sub ochii regelui, care poruncește să-i fie citit fără Întârziere. Lectura (cu funcție anamnetică) declanșează o serie de măsuri reformatoare, de asanare a vieții religioase din regat, contaminată de idolatrie, magie, vrăjitorie etc. Pe noi Însă nu ne interesează aici decât mărturia despre existența unei cărți sfinte care instituie și reglementează viața cultică În Iudeea la Începutul secolului al VII-lea Î.Hr. Ulterior este admisă În canon și literatura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
autorul suspectându-i pe criticii postlovinescieni (Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu), spre exemplu, de oportunism, când, la centenarul junimistului, și-au declarat deschis aderența la doctrina sa estetică. Dacă, de obicei, defectul unui exeget este prea marea apropiere, afecțiunea împinsă la idolatrie pentru subiectul abordat, nu același lucru se poate afirma despre D. Departe de a-l supraevalua pe Maiorescu, dimpotrivă, el selectează acele trăsături caracterologice deloc favorabile „portretului robot” pe care încearcă să i-l întocmească. Ambiția, dorința de a străluci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
și credința religioasă, avea primejdiile ei ascunse. Îl făcea să acorde anumitor forme ale ideilor sale, anumitor mijloace de a le realiza, același preț, aceeași valoare, aceeași importanță ca și ideilor cu care le identifica, ceea ce este o formă de idolatrie. Îl îndemna să-și privească principiile ca fiind atât de evidente și atât de sacre, încât numai reaua-credință și perversitatea puteau să le respingă. Prin urmare, ar fi putut să-și socotească adversarii ca pe niște pungași care trebuie pedepsiți
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
înșiși; ei nu se spovedesc decât altora, într atât sunt de sociabili. Ei se spovedesc: 1. preotului în ceea ce pri vește sufletul; 2. comisarului de poliție în ceea ce privește faptele; 3. vecinului și vecinei în ceea ce privește moravurile. Prima dintre aceste confesiuni sociale produce idolatria; a doua, servilismul; a treia, clevetirile și uneltirile. Toate trei îngustează inteligența, înjosesc simțul moral și falsifică viața socială. O bârfă eternă răscolește și transformă societatea; o delațiune constantă devine marele resort al politicii, iar confesionalul preotului, încununând acest edificiu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
protestante nu ar fi refuzat premiul inter-religiozității, desemnat lor și lui Navid Kermani, scriitor musulman și studios al Islamului de la originile iraniene, născut în Germania și foarte apreciat, deoarece acesta din urma criticase reprezentarea Crucifixului ca pe o "blasfemie și idolatrie". În această situație, cei doi creștini culți ar fi trebuit să-și amintească că apostolul Pavel definise mesajul crucii "scandal pentru evrei" și "nebunie pentru păgâni" (1Cor., 1, 23). Romanilor acest mesaj salvific al crucifixului le apărea precum mesajul nebunesc
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au atribuit tot mai multă putere, vor fi readuse la dimensiuni umane; vor fi depășite, într-o bună zi, toate privilegiile și pretențiile, medievale și premoderne, ale Bisericii catolice față de alte Biserici creștine, funcțiile și serviciile religioase. Infailibilitatea papei și idolatria pseudocreștină a persoanei pontifului vor face loc unei funcții petrine, aflată în slujirea întregii creștinătăți și în cadrul structurilor sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste și provincialismul regional de natură protestantă vor fi respinse în favoarea unei Bisericii responsabile față de lume
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este o statuie foarte înaltă a Sf. Prooroc Ilie. Cred că are peste 7 m înălțime. Pe un soclu înalt este statuia Sf. Prooroc Ilie cu sabia în mâna (foto) și la picioarele lui proorocii mincinoși care duceau lumea la idolatrie. Se spune ca pe acest munte Sf. Prooroc Ilie adună popor la rugăciune. Aici a făcut altar din pietre, a pus jertfă, a turnat apă, apoi s-au rugat cu toată tăria și toată credință și Dumnezeu i-a auzit
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
fi încadrate tipologic în categoria strategiilor individualiste de propiectare colectivă și individuală a vieții, strategie pe care o considerăm responsabilă pentru declinul demografic al popoarelor europene. Ea este, în mare măsură, consecința modelului de civilizație occidentală, bazată pe secularizare, pe idolatria consumeristă, pe prăbușirea credinței și pe alte fenomene care însoțesc acest tip de civilizație centrată pe filosofii materialiste, pe orientări spre consum, spre o definire materialistă a fericirii etc. În termeni demografici, aceste două modele se bazează pe proiecții în
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
același punct al maximei sale recesiuni astrale și, ca și Europa romană a lui Augustus, nu se va salva de la dezastru decât prin renovare spirituală, adică prin recuperarea sufletului creștin, pe care și l-a pierdut în lungul interval de idolatrie consumeristă și ideologică, pe care l-a traversat și din care a ieșit secularizată la proporții de alarmă. Atunci, în Roma lui Augustus, salvarea a venit de la familia creștină, nu de la familia romană, care nu mai avea nici o energie de
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nu știu de ce, de răceala bisericii Saint-Honoré-d'Eylau care m-a marcat pe când eram copil. Ca să temperez neplăcerea amintirii, mă gândesc la spusele unui călugăr dominican. " Arta sulpiciană, mi-a explicat el, este anume concepută pentru a ne vindeca de idolatrie. Imaginile pe care ni le oferă sunt atât de explicite încât, rugându-ne în fața lor, știm că avem neapărat a trece dincolo. Poza cea mai naivă se citește ca o hieroglifă; ea ne ajută să ne detașăm de formele exterioare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de pura biserică romană Sfânta Ana, de lângă Poarta Leilor aproape că-mi vine să văd în ea o mașinațiune anticlericală, un entrism deturnat ca al doctorului în teologie Emile Combes, introdus în arhitectura pioasă pentru a destabiliza calota ecleziastică. Această idolatrie modern style, pe lângă care Vishnu cu cele o sută de brațe ale sale pare un avatar sclerotic al Ființei supreme, a suscitat, îmi închipui, în rândul pelerinilor, destule convertiri instinctive la protestantism, dacă nu cumva chiar la iudaismul iconoclast. Fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
oare națiunea catolică prin excelență? Și legile rasiale italiene ratificate de monseniorul Pacelli, și aplauzele Bisericii din Franța sub Vichy... Erezia creștină a fost disprețuită suveran de maeștrii Talmudului, iar Yeshayahou Leibowitz nu-și ascundea un anumit dezgust pentru această idolatrie pretențioasă. Oricum un evreu n-are a se defini în raport și contra unei excentrități apărute mult după el. Creștinul nu apare pe radarul conștiinței evreiești, iat-o însă pe aceasta din urmă obsedând din interior conștiința creștină. Sora mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aici de Dumnezeu. Ca descendenți din Agar, prima țiitoare a lui Abraham și mama lui Ismael, acești arabi din deșert apăreau în ochii lor în cea mai dreaptă linie a Revelației. Nu Profetul era cel care scosese aceste populații din idolatrie? Islamul este în ochii lor o erezie creștină care a avut mai mult noroc decât au avut ei. Regăsesc același instinct al simpatiei, aceeași curiozitate cordială față de ultimul său vizitator care-i subsemnatul și la la mitropolitul de la Mont-Liban, monseniorul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
volume. Spre deosebire de ceea ce cred unele „spirite liberale” când atacă ideea de „poet național”, națiunile au nevoie de legende. Dar chiar și mult înainte de constituirea națiunilor, poate începând cu Plutarh, oamenii, comunitățile umane organizate au simțit nevoia de „a admira” până la idolatrie pe „cineva” care s-a diferențiat în mod spectaculos și absolut, o admirație însă care va fi preluată de mai multe generații. Nu numai „massele”, dar și vârfurile umane, ceea ce numim geniu, au simțit la rândul lor această „nevoie”, Napoleon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
amorul profan“: afectul imediat, incendiul lăuntric, inflamația dulce a minții și a corpului. Nu se poate delimita pieziș între eros și agape. În firea ambiguă a omului „căzut“, ele se întrepătrund euforic, uneori primejdios, alteori în chip salutar. Și totuși, idolatria iubirii, retorica facilă a unei siropoase giugiuleli cosmice nu sunt de natură să lămurească nici termenul, nici trăirea în sine. Din când în când măcar, trebuie să vorbim despre iubire „la rece“, oricât de mult am leza, prin asta, „tribul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o lungesc eu însumi peste măsură - recomand tuturor conferențiarilor să facă din concizia expunerilor lor un inflexibil criteriu de eficiență. Sănătos este ca ascultătorul să plece din sală nesătul, ca oaspetele de la o masă îmbelșugată. Restul e indigestieă Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire și idolatrie? Ce anume îl separă pe omul îndrăgostit de omul idolatru?“ Dl Stângă schițează și un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
plece din sală nesătul, ca oaspetele de la o masă îmbelșugată. Restul e indigestieă Iubire și idolatrie Primesc de la un cititor pe nume Valentin Stângă următoarea întrebare: „Cum disting ca spectator (dar și ca trăitor, când e cazul) între iubire și idolatrie? Ce anume îl separă pe omul îndrăgostit de omul idolatru?“ Dl Stângă schițează și un început de răspuns. Îl transcriu, în speranța că nu-l va supăra indiscreția mea: „Din postura spectatorului, îmi vine să spun că diferența o face
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]