623 matches
-
Dânsele se explică celelalte nume dezmierdătoare: Frumoasele, Măiestrele, Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare. Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta Olteanu În Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară: sunt duhuri ale aerului care au Înfățișarea unor fete tinere 3, 5, 7, 9, sau 12 la număr -, de o frumusețe uimitoare. Umblă despletite și capul le
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uimitoare. Umblă despletite și capul le e Împodobit cu flori. Conform tradiției, petrecerea lor e cântarea și jocul. Interdicțiile care vizează Întâlnirea cu aceste personaje sunt numeroase. La o acțiune malefică declanșată pe cale auditivă se răspunde cu aceeași monedă: dacă ielele sunt numai sunet, cel care le Întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină. Problema destinului marital capătă, În snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează În consecință. Pepelea a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
îngerească. Ioana îi mărturisește că aude voci de sfinți și că are misiunea de a-l însoți pe Delfin la Reims, spre a fi încoronat. La rândul lui, Gilles crede în îngeri și sfinți, dar, spre deosebire de Ioana, și în diavoli, iele, pitici, lemuri care îl ating și-i șoptesc ceva nedeslușit. Înveterat în ale răului, Gilles o imploră să-l izbăvească și să-l accepte ca însoțitor și discipol. După victoria de la Orléans, cei doi pierd bătălia de la porțile Parisului, suveranul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
convenția naturalist-mimetică, exterioară și superficială, la furtuna turbionară a „răsfrângerii în sine însuși” ( D-ra Ventura și Bernard Shaw), înlocuind tabloul clasic al conflictului social și moral cu afirmarea apodictică, nondialectică, a purității și unicității ontologice a ideii. Gelu Ruscanu (Jocul ielelor), intelectualul ajuns director al unui ziar socialist din iluzia de a fi întrezărit în utopia marxistă propriile sale convingeri himerice referitoare la posibilitatea unei existențe nedivizate de antinomii etice, trăiește evidența incompatibilității dintre caracterul intersubiectiv, patronat de schimburi și compromisuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și atitudini, îngr. și pref. Marin Bucur, București, 1962; Papuciada, București, 1966; Opere, I-VI, îngr. Al. Rosetti și Liviu Călin, introd. Liviu Călin, București, 1973-1983; Teatru, I-III, îngr. și introd. Aurel Petrescu, București, 1973; Cum am scris „Jocul ielelor” , București, 1974; Maxime și reflecții, îngr. și pref. Aurel Petrescu, București, 1975; Note zilnice (1927-1940), îngr. și pref. Mircea Zaciu, București, 1975; ed. îngr. și pref. Florica Ichim, București, 2003; Trei primăveri, îngr. și introd. Simion Dima, Timișoara, 1975; Documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
dar, trăiesc drama maratonistului silit să abandoneze cursa pe ultima sută de metri. Ipostaze Ascult murmurul visului, tropotele timpului, zborul gândului, glasul inimii. Aud zgomotele liniștii, șoaptele tăcerii, vaietele fericirii, hohotele bucuriei. Privesc încremenirea valurilor, liniștea furtunii, îmbrățișarea astrelor, dansul ielelor. Iscodesc necuprinsul Universului, neînțelesul haosului, filozofia absurdului, infinitul neînceputului. Vreau să descopăr piatra filozofală a existenței, misterul neființei, sfârșitul infinitului, abisul necuprinsului. Îndemn Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Străduiți-vă să le alinați suferințele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
în credințe magico-religioase. Spațiul (locul) este văzut concret, ca bun sau rău. Locul bun este rodnic, benefic, sfânt, locul rău este nerodnic, aducător de rău, de necaz, este sec, „pietros”, răutatea lui datorându-se unui duh malefic. În locul rău joacă ielele, se săvârșesc omoruri și se fac farmece. Locul rău influențează omul și animalele prin îmbolnăviri sau întâmplări neobișnuite, sinistre. O bogată tradiție alcătuită din credințe definește locul rău. Potrivit lor, locul rău este cel unde s-a ridicat volbura, adică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
autohtonă pașnică, dar mai avansată civilizațional. Așa s-a petrecut cu neînduplecații războinici pecenegi, cumani sau chiar tătari. Noapte magică În fiecare an, în noaptea din miezul verii, magia pogora din ceruri peste ținuturile noastre. Din văzduhurile în care pluteau, ielele se uitau spre pământ. Hojbăiau după locuri nespurcate de umblătura de multe ori netrebuincioasă a omului. Aveau pe alese, prin codri și câmpii, unde nimeni nu îndrăznise să le calce sfințenia. Sânzienele coborau lin și tăcut în cerc. Priveau în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și populare de indicativ prezent ale verbelor auzi și vedea, printr-un paralelism cu gust și gusta, acestea moștenite din latină (lat. gustus și gustare). Tot printr-o lexicalizare, dar de data aceasta fără model, s-a realizat substantivul feminin iele, al cărui element originar nu este decît forma flexionară de feminin plural a pronumelui personal de persoana a treia. Un alt tip de lexicalizare este reprezentat de verbul românesc mulțumi (originar mulțăni) din sintagma mulți ani. Fenomenele de lexicalizare s-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
iluzie a (re)devenirii. În „La anii treizeci...” (1989) Alexandru Martin desăvârșește ideea din basm: revenind la Comana, loc echivalent cu trecutul de care se rupsese, în goana după „viață fără moarte” îmbătrânește brusc și devine cenușă. Prins în jocul ielelor, el fusese avertizat de drăgaica Tania Mitrofan, cea care îi desăvârșise transformarea: „Dacă te întorci, o să suferi cumplit”. În metamorfoza sa ireversibilă, dinspre ieri către azi - nu invers -, protagonistul repetă parcă istoria lui Gavrilescu din La țigănci sau a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
e, în poezia lui, poză intelectuală, ci expresia unei memorii dureroase, filtrată discret în mărturisirea lirică: „Din matca ta eu m-am născut sub stele / cu vinul roș arzând la sărbători / și-n vis mi se arătau în joc de iele / sub scorburi de mesteceni ursitori / aici am fost la cimitir cu tata / de mână-ntâi și-apoi rămase el / sub bulgării-întorși greu cu lopata / și aruncați ca-n sângele de miel / aici mă-ntorc din când în când cu vină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
Galeria Casa Cărții; Salonul de toamnă al A.A.P. - Iași, Galeria Casa Cărții; Premii Premiul II cu lucrarea LACRIMI, la Salonul de primăvară, Iași -1998; Mențiune cu lucrarea LIMBA SOACREI, la Salonul de toamnă, Iași - 1999; Mențiune cu lucrarea DANSUL IELELOR, la Salonul de toamnă, Iași - 2000; Premiul III cu lucrarea BEȚIVUL, la Salonul de primăvară, Iași - 2001; Mențiune cu lucrarea ȚĂRANUL, la Salonul de toamnă, Iași2001; Premiul III cu lucrarea JUDECATA, la Salonul de primăvară, Iași - 2002; Premiul Special, cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
otrăvitoare și ucigașe ieșind la suprafață din straturile cele mai infecte ale mlaștinilor, se alcătuiau în ființe cu chip de om, executând o horă malefică și halucinantă, propagând nenorociri... Pământul de cutremura. Era o invazie extraterestră? Era dansul ritual al ielelor hotărâte să tulbure și să mutileze viața unor oameni pașnici și nevinovați? Vom vedea mai departe... 2. ACASĂ Când am ajuns acasă, era întuneric. Am deschis încet ușa de la tindă și am intrat. Nimic. Nicio mișcare. Mă așteptam ca mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jidovii” trebuiau să vadă mai bine În urma acestei revelații religioase. Într-adevăr, după creștinare, evreii „văzură chiar mai bine decât mai nainte” <endnote id="(22, pp. 302-312)"/>. Este o metaforă tipică a inițierii, care se regăsește În basmele românești. Când Ielele Îi dau Înapoi ochii bătrânei orbite, aceasta nu doar Își recapătă vederea dinainte, dar Începe să vadă mult mai bine, „ca o fată de zece ani” <endnote id="(182, p. 147)"/>. Acest tip de legende (Adormirea Maicii Domnului) a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Roumaine, ARMSS, s. III, t. XVII-ème, 12, p. 489-503. 124. Retezatu Maria, Tarpo Elene, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni, Farmacie, 1966, București. 125. Săineanu Lazăr, Basmele române, București, 1895. 126. Săineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit). 127. Schmidt Hubert, Cucutenii in der oberen Moldauf Berlin, 1932. 128. Sevastos, Cântece moldovenești, Iași, 1882. 129. Topa R., Plante medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 130. Vatamanu N., De la începuturile medicinei românești, București, Editura Științifică, 1966. 131
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cineva sara apă în casă, trebuie să zică: „Binecuvîntați apa!“, iară cei din casă să răspundă: „Dumnezeu s-o binecuvînteze!“ - și apoi abia devine ea curată. Noaptea să nu se aducă apă de la vreo fîntînă, căci împre jurul ei joacă ielele, și [pe] cel care va lua apă îl va lua din iele. Să nu aduci apă sara, căci e rău de izbituri*; sau, dacă aduci, să verși din ea în foc de trei ori. Donița cu apă din care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
își fac fetele „de mărit“* pe vale; deci nu e bine a umbla pe lîngă ape. Cînd treci sîmbăta ori marțea sara peste ape, fă ți cruce și suflă peste apă, ca să nu fii bolnav, căci atunci se scaldă nemilostivele [ielele]. Cînd te duci la apă (fîntînă) cîntînd, vei uita unde vei pune un lucru. Apa în care s-au spălat peștii pregătiți pentru a fi fierți nu e bine a se turna în calea vitelor mulgătoare, ca să nu stîrpească. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se pune fier pentru a-l feri de Muma Pădurii. (Gh.F.C.) De Paști
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ied înainte, să știi că-i dracu’; să-i arunci bîrnețul în coarne, că pe urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmă nu-ți mai scapă; îi dai bîrnețul bine între coarne, și pe urmă ce-i vei porunci îți aduce. Iele La aprilie, în 16, ielele se prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un dobitoc. Ielele beau noaptea apă de prin fîntîni, și oricine va bea după dînsele îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prind în horă ne-ncheiată și joacă pe verdeață; verdeața pe unde au jucat ielele se topește ca cum ar fi arsă de foc; apoi, tîrziu tare, răsare iarăși iarbă în acel loc - de-o frumusețe rară, dar nemîncînd-o nici un dobitoc. Ielele beau noaptea apă de prin fîntîni, și oricine va bea după dînsele îl pocesc*. De aceea, cînd cineva bea apă dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după dînsele îl pocesc*. De aceea, cînd cineva bea apă dimineața din vreo fîntînă, lasă în ea vreun semn de la sine, pentru ca poceala să cadă pe acel semn. Pe sub unii copaci crește un fel de iarbă mare; acolo au jucat ielele, și cel ce calcă pe acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acel loc i se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa în munți. (Gh.F.C.) Zînelor li se mai spune și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa în munți. (Gh.F.C.) Zînelor li se mai spune și iele, sfinte, șoimane, șoimărițe, dînsele sau ale sfinte. Sînt trei sau nouă: dansează și cîntă pe arie, îmbrăcate în alb. Se scaldă în izvoare și bîntuie prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]