412 matches
-
dominația prin sacrificarea unor miniștri, potolind astfel neliniștile mulțimii, întîmplări de acest fel, ca și alte scheme descoperite de Machiavelli în istorie le observase spontan și le judecase cu îngîndurare, cronicarul nostru Miron Costin și, după el, Cantemir al Istoriei ieroglifice. Cînd vorbea despre machiavelismul lui Costin, Călinescu avea în vedere puterea cugetătorului de a pătrunde și de a prinde în maxime marile adevăruri ale istoriei universale, aceleași cu ale istoriei naționale. Înainte de toate, previne Machiavelli, în arta guvernării se cere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Cantemir a fost de multă vreme pregătit, că anul 1711 este o rezultantă a căutărilor și frământărilor predecesorilor domnitorului. Indubitabil demonstrat ni se înfățișează faptul că „gândirea politică a lui Dimitrie Cantemir a fost îndelung pregătită și cugetată”, că Istoria ieroglifică a fost scrisă între mai și decembrie 1705, iar această carte „este prefața încercării de eliberare a țării întreprinsă de D. Cantemir”, că germenii ideii conducătoare în Descrierea Moldovei, adică domnia autoritară și vechimea independenței Moldovei, se află în tratatul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o fascinație a colosalului și alta a miniaturalului, în artă și poezie. Cutare pictează sau cîntă muntele, oceanul, fluviile, iar cutare lucrurile microscopice, pomenind de moleculă și de atom. în literatura romînă, cuvîntul din urmă figurează mai întîi în Istoria ieroglifică, unde e definit astfel: „Lucrul carele într-alt chip sau parte nu să mai poate despărți, despica, tăia, netăiat”1). Lui Cantemir îi place să se joace cu vorbele care exprimă tot ceea ce-i mărunt 2). Dar, în ciuda dimensiunii lor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
accepțiuni, provine din latină și italiană. Figurează în Biblia de la 1688 („Iată puțin foc, cît de mare materie aprinde!”)2), în Antim Ivireanul („Dumnezeu cel făr’ de materie să se facă om cu materie”)3), în cîteva locuri din Istoria ieroglifică („Iară din giur împregiur făclii de tot féliul de materie ardzătoare cu mare pară”)4), în Biblicele lui Ion Heliade Rădulescu („Așa Eloim, Spiritul și Materia formă prima lui Trinitate absolută superioară și activă...”)5), în Anton Pann („cere să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fluiere și completări base, făcu de a trezi convivii; tineret din aceeași curte alerga în stradă”. (Opere, p. 386). 5.Versuri din „Jurnal”, „Idei III”, „Deși nimic”. Particule poetice 1.Dimitrie Cantemir, „Scara numerelor și cuvintelor streine tîlcuitoare”, în Istoria ieroglifică, 1, Ediție îngrijită de P. P. Panaitescu [și] I. Verdeș, EPL, 1965, p. 10. La D. C. cuvîntul apare numai sub forma „atomuri”. 2.Iată o singură frază, din cartea a V-a, despre „Chipul și firea Hameleonului”: „Peste tot
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și Al. Piru, ed. Minerva, 1981, p. 308. 2. Ediția cit., p. 910. 3.„Cuvînt de învățătură la Adormirea Preasfintei Stăpînei Noastre Născătoarei de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria”, în Didahii, Ed. Minerva, 1983, p. 104. 4. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, 1, ediție citată, p. 175. 5. Apud: G. Călinescu, Istoria literaturii romîne de la origini pînă în prezent, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ediție de Al. Piru, Ed. Minerva, 1982, p. 145. 6. „Croitorul păcălit”, în Scrieri literare, 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lumea sau giudețul sufletului cu trupul (Iași, 1698) legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre "soarta schimbătoare" (fortuna labilis), în operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria ieroglifică, prin personajele care-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a-și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a-și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a învinge
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă imagine asupra destinului își face aici loc, chiar dacă sub forma imaginației literare. Constatăm că, în literatura română veche, există o viziune mai degrabă unitară asupra
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
amestecă cu miere de albine, după care se unge copilul pe frunte, pe obraji și pe buric. Copii nu trebuie să mănânce porumb, fasole, măsline și prune. Ochi: se spală ochii bolnavi cu apă de topaz. Dimitrie Cantemir În "Istoria ieroglifică", spune că "ochii orbului din naștere se spală cu scuipat, ca să le deschidă luminile". Dureri de cap (cefalee): se pun pe frunte și pe tâmple frunze proaspete de varză sau de hrean ras, Înmuiate În oțet cu sare. Ochi bolnavi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
abonamente, din una sau două donații de la unii exponenți ai culturii hușene” (a se vedea și volumul “Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre 1869-2006” despre revista “Zorile”, p. 342-381). * Dar iată de la rubrica „Cercetare” desprinderi din „Istoria ieroglifică - 300”, ceea ce scrie prof. Lina Codreanu despre autorul ei (Dimitrie Cantemir) și operă: Asupra Istoriei ieroglifice, ca operă artistică novatoare, criticii au opinat că este un „adevărat Roman de Renard românesc, însă cu scopuri polemice" (G. Călinescu, 1941), „Un roman
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
volumul “Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre 1869-2006” despre revista “Zorile”, p. 342-381). * Dar iată de la rubrica „Cercetare” desprinderi din „Istoria ieroglifică - 300”, ceea ce scrie prof. Lina Codreanu despre autorul ei (Dimitrie Cantemir) și operă: Asupra Istoriei ieroglifice, ca operă artistică novatoare, criticii au opinat că este un „adevărat Roman de Renard românesc, însă cu scopuri polemice" (G. Călinescu, 1941), „Un roman alegoric" (Al. Rosetti, 1951), „Negreșit: roman social, memorii și roman de aventuri" (Perpessicius, 1957), „pamflet politic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nu sunt controversate, ci de completare. Alte interpretări li se vor adăuga, desigur, dar clasificările sunt convenționale iar opera cantemiriană este fluidă și, ca atare, greu încadrabilă în tipare teoretice. Modernă și astăzi prin concepere estetică și substrat parabolic, Istoria ieroglifică rămâne opera aperta Cine are curiozitatea și răbdarea să parcurgă opera cantemiriană descoperă forța de creație, înțelegerea conceptului de roman alegoric, o logică implacabilă prin care sancționează sau îndulcește atitudinile precum și frăgezimi de tuturor valurilor de interpretare critică... 448 limbă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului cu lumea sau județul sufletului cu trupul, compunere școlărească, și prin mai matura Istorie ieroglifică. Divanul, cu pesimismul lui biblic, e de o uimitoare asemănare cu dialogurile de mai târziu ale lui Leopardi. Omul cu aspirațiile lui morale e pus în fața implacabilei Firi, care se așează în poziția ispititoare a lui Mefistofeles. "Văd - obiectează Înțeleptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Dumnezeu, locul de explicație a Spiritului. Un punct atrage chiar atenția asupra conversiunii universului istoric spre spiritul absolut: "Timpul trebuie să fie călăuza creaturii către supraintelectualul, unicul etern și indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dacă, după aprecierea sa, scrierile de altă natură posedă însușiri literare. "Culturalii" (cu excepția junimiștilor) sunt cel mult menționați.ă...î Lui Călinescu îi datorăm, mai mult decât oricărui alt critic, aprecierea la dreapta valoare (artistică) a cronicarilor munteni, a Istoriei ieroglifice, a Țiganiadei, a Însemnării lui Dinicu Golescu, a poeziilor lui Conachi, Iancu Văcărescu, Barbu Paris Mumuleanu, I. Heliade Rădulescu (din care se reținea doar Sburătorul), a literaturii lui Asachi ă...î Incontestabilă, ba chiar decisivă, a fost contribuția autorului Istoriei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
obiectivist. Se comunică fapte, date - adesea cu totul nesemnificative - și atât! (Biografiile lui Ienăchiță Văcărescu, Iancu Văcărescu, Micu, Șincai, Maior etc). (Ă). Analizele literare constituie o raritate. Le Întâlnim la câteva opere din literatura veche (Psaltirea lui Dosoftei, Cronicile, Istoria Ieroglifică a lui Cantemir și Într-un caz sau două, În literatura nouă”. * În programa didactică, În primul an de liceu (cl.aVIII-a) se studia și teoria literaturii - cu un conținut care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a formelor sale, precum și în câteva scrieri culte - spre exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și greu de definit, situată între concret și abstract, între real și "raționabil", între sensibil și inteligibil: imaginea. În sine, ea re-prezintă, interiorizează lumea, apoi o reproduce la
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din consecințele interesante pe care le identifică Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte mult, ambele ținând de gândire; ceea ce practic le diferențiază este ordinul de mărime. Totuși, subiectul receptării, implicat în procesul de simbolizare, se poate simți emoționat
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un montaj simbolico-descriptiv care "străbate" toate spațiile în care se manifestă puterea), ca și pentru "lumea de dincolo", dar și un imaginar fantastic (al creațiilor "literare", de genul romanelor populare sau al scrierilor culte - cum ar fi, la noi, Istoria ieroglifică și Țiganiada 16). Identific așadar - tot convențional - mai multe "zone"/module (rezultă în forma matricei 16), fiecare cu determinări particulare, încărcate și ideologic (socio-politic sau/și dogmatic), și valoric (pozitiv-negativ). Nivelele și registrele sunt, ca și în cazul sistemului teoretic
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iad; pădure; cetate/sat; răscruce etc. În afară de textele cu caracter literar, chiar din perspectiva sistemului modern al genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită de asemenea integrate în analiza imaginii, a simbolurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de tip coercitiv, dar care se înclină în favoarea deciziilor autocrate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în literatura curții, și în legendele lumii rurale -, atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria ieroglifică) - și invers -, schemele mitice organizând traseele inițierii, ale întemeierii de civilizații sau ale victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt corelate spectacolul politic al înscăunării
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acesta fiind construit pe structuri mitologice de sorginte antică. Din suprapunerile nivelelor laic, religios cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a lui Dosoftei, dar și în proiecțiile apocaliptice și în romanele populare (publicate de Nicolae Cartojan într-o ediție istorică; trimit aici și la introducerea la volumele editate de acesta, semnată de Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]