1,506 matches
-
literară niște reportofoane, donație. Unul l-am luat eu, cu două casete pe care le-am tot folosit pînă s-au stricat benzile din ele. La Congresul Scriitorilor din primăvara lui '90, au venit din Franța Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Mulți se așteptau să apară și Paul Goma, dar el nu voia să audă nici de congres, nici de noua putere din România. Congresul s-a ținut la Sala Palatului, iar Monica Lovinescu mi-a spus atunci, pentru România literară
N.C. Munteanu la București by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6770_a_8095]
-
dumneavoastră referitoare la scriitorii români din diaspora, detaliindu-le. Am citit Familia scrisă (carte republicată în 2008 la Editura Paralela 45) și mă așteptam ca însemnările din această carte să cuprindă referiri mai consistente la Monica Lovinescu și la Virgil Ierunca pe care îi pomeniți, totuși, în alte volume: în Plecarea prin luptă, de exemplu. Vă rog să îi evocați în cele ce urmează. - Mă tem că nu am a pomeni referiri mai consistente la importantul cuplu de exilați, în plus
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
la importantul cuplu de exilați, în plus de ceea ce voi fi spus cu alte ocazii. Le rămân recunoscător pentru prețioasele îndrumări din primele zile și săptămâni după decizia mea de a nu reveni în țară atâta timp cât va mai dăinui comunismul. "Ieruncilor", cum îmi plăcea să-i desemnez, le datoram aranjarea unei vizite la Emil Cioran, o alta la Mircea Eliade și, în general, o discretă "introducere" a mea în vechiul exil. Existau între ei și mine unele rezerve, care nu se
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
orice preț nedreptatea comisă asupra lui odinioară (Eram mânat deci de un sentiment mai puternic decât toate celelalte. Nu o simplă dorință de afirmare, ci repararea unei injustiții - C, 144). La aproape patru decenii de la plecare, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au vizitat de mai multe ori România, unde și-au publicat volumele de jurnale, memoriile și articolele pentru emisiunile radiofonice. Monica Lovinescu a trăit prima întâlnire a scriitorilor din țară la Paris ca pe un moment festiv al ieșirii din
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
Cu ei toți, cu flori în brațe, și cu lacrimile fetei de la ghișeu care însemnau doar atât: ai avut dreptate să-ți petreci toată viața la Paris în această nesfârșită paranteză românească - J3, 97, vezi și 95, 96, 100). Virgil Ierunca a visat mereu să revină în România, ca atunci când își imagina că un nou război pentru eliberarea Estului ar mai fi cu putință (Jur-împrejurul meu se vorbește din ce în ce mai mult despre războiul posibil. Dacă așa ar fi și aș supraviețui, văd
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
P: George Pruteanu, Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: Paul Goma, Jurnal pe sărite (1978-1993), Jurnal de căldură mare (28 iunie-11 iulie 1989), Jurnal de noapte lungă (septembrie-decembrie 1993), București, 1997; Ierunca, T: Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000; Lovinescu, J 3: Monica Lovinescu, Jurnal 1990-1993, București, 2003; Nedelcovici, J: Bujor Nedelcovici, Jurnal infidel. Opere complete 5, București, 2005; Stolojan, N: Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian, București
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
Pactul cu diavolul: șase zile cu Petru Dumitriu, București, 1995; Goma, J 1, 2, 3: Paul Goma, Jurnal pe sărite (1978-1993), Jurnal de căldură mare (28 iunie-11 iulie 1989), Jurnal de noapte lungă (septembrie-decembrie 1993), București, 1997; Ierunca, T: Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000; Lovinescu, J 3: Monica Lovinescu, Jurnal 1990-1993, București, 2003; Nedelcovici, J: Bujor Nedelcovici, Jurnal infidel. Opere complete 5, București, 2005; Stolojan, N: Sanda Stolojan, Nori peste balcoane. Jurnal din exilul parizian, București, 1996; Stolojan, C
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
Acosmei și pentru unica sa carte, Jucăria mortului. Va urma. Numerotare ilicită Consistent și fără doar și poate atrăgător conținutul numărului 4 pe 2008 al revistei Manuscriptum. Din coperțile ei ne întîmpină pagini cu și despre Bacovia, Cioculescu, Creția, Dimov, Ierunca, Eliade, Monica Lovinescu, Noica sau Paleologu. O nedumerire procedurală îl bîntuie totuși pe Cronicar: dacă Manuscriptum a ajuns la numărul patru pe 2008, unde sunt cele trei numere anterioare? Au apărut pe ascuns, în condiții de samizdat sau, caz și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
înseamnă într-o linie ascendentă, chiar cînd e curmat de secole de involuțieť". În situația societății românești, cu o evoluție brutal întreruptă de o jumătate de veac de totalitarism, continuitatea lui Aristarc a jucat un rol salvator. Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, I.Negoițescu întrupează lamura criticii noastre contemporane, chiar dacă le-a fost dat a se rosti în bună parte ori integral de pe baricadele exilului, alături de cîțiva critici mai tineri, rămași în patrie, confruntați cu cenzura și uneori cu propriile lor dileme
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
sunt în schimb chemați ca traducători (Geo Dumitrescu, Cicerone Theodorescu, George Lesnea, Ștefan Roll, Eugen Schileru, A Toma etc.) ori în calitate de cronicari literari (Petre Pandrea, Radu Boureanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Beniuc, Scarlat Callimachi, Geo Dumitrescu, Al. Philippide, Sașa Pană, Virgil Ierunca etc.) privind operele autorilor ruși sau ale unor scriitori progresiști europeni.
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
cu regimul (categoria Paul Goma). Extrem de puține sunt exemplele de scriitori români afirmați în Occident în condiții de perfect "autism" ideologic. Eliade, Ionesco, I. Negoițescu, D. }epeneag au luat frecvent poziție împotriva regimului de la București, iar Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au făcut din activitatea anticomunistă axa a două biografii îngemănate. Singurul exemplu rezonant de scriitor care nu mai vrea (după rătăcirile tinereții) să fie altceva decât scriitor, și reușește într-o manieră eclatantă, este cel al inclasificabilului Cioran. Ca scriitor
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
limpede când conjugăm această încheiere cu o pagină din La apa Vavilonului unde se face trimitere la un vers din Prologul copacilor, scris în 1952: "Exilul, cu ireversibilitatea lui, ne păta trecerea iar timpul, ca într-un poem de Virgil Ierunca, punea Ťniciodată pe lucruriť." Cărui gen, mă întrebam, îi aparțin aceste proze și autoarea lor? Textele reunite sub titlul Cuvântul din cuvinte sunt niște parabole cu caracter predominant dramatic; specia din care fac parte nu pare a fi romanul, nici
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
care își desfășura activitatea didactică. Un caz ce frizează de-a dreptul lașitatea a fost cel al unui "coleg" mult mai tînăr, "de mare prestigiu", pe care Europa liberă l-a idealizat, trecîndu-l în rîndul acelor "opozanți" despre care Virgil Ierunca recunoaște că, "abia după decembrie ne-am putut da seama cît ne-au mîhnit și înainte". Aceștia doreau ca, fără a-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și
Mărturiile Doinei Cornea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7152_a_8477]
-
care își desfășura activitatea didactică. Un caz ce frizează de-a dreptul lașitatea a fost cel al unui "coleg" mult mai tînăr, "de mare prestigiu", pe care Europa liberă l-a idealizat, trecîndu-l în rîndul acelor "opozanți" despre care Virgil Ierunca recunoaște că, "abia după decembrie ne-am putut da seama cît ne-au mîhnit și înainte". Aceștia doreau ca, fără a-și primejdui situația confortabilă din țară, ce impunea, evident, și bune raporturi cu autoritățile, "a se pune bine" și
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
estimat Pierderi estimate în perioada aprilie - martie 10 % 20 % II. Total efectiv estimat (fără sporul natural) Responsabil acțiune Paznic de vânătoare Anexa nr. 29 la Instrucțiuni Județul .......... Fondul cinegetic nr. ........, denumirea ......... Gestionat de ......... FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 12.0 nr. ...... la ieruncă în perioada de împerechere / la puncte de hrănire Nr. crt. Data Locul observațiilor, U.P., u.a., denumire, coordonate GPS Număr de exemplare (cocoși) observat Număr de exemplare observate (masculi + femele) la puncte de hrănire Observații M. F. Total Observator Anexa nr.
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
Locul observațiilor, U.P., u.a., denumire, coordonate GPS Număr de exemplare (cocoși) observat Număr de exemplare observate (masculi + femele) la puncte de hrănire Observații M. F. Total Observator Anexa nr. 30 la Instrucțiuni Centralizatorul tip 12.1 al fișelor de observație la ieruncă în perioada de împerechere sau la punctele de hrănire pe F.C. .......... Nr. crt. Număr de cocoși ascultați Număr de exemplare observate la punctele de hrănire Observații Masculi Femele Total Coeficient de corecție Total corectat Responsabil acțiune Paznic de vânătoare Notă
INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261472]
-
partea „oficială" a stăpînirii comuniste din proprie inițiativă, ci din constrîngere, după ce fusese dat afară din Universitate și i se ceruseră „concesii" - Vianu ȘTIA că locul lui nu era alături de Putere. 15. O știau și alții: cei din exil. Virgil Ierunca afirmase odată că, în România comunistă, unii intelectuali „urcau în Academie", în timp ce alți colegi ai lor „coborau în închisori". Iată că, în anii '60, pe cînd Tudor Vianu se găsea la Paris, în comisia românească a UNESCO, același Virgil Ierunca
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
Ierunca afirmase odată că, în România comunistă, unii intelectuali „urcau în Academie", în timp ce alți colegi ai lor „coborau în închisori". Iată că, în anii '60, pe cînd Tudor Vianu se găsea la Paris, în comisia românească a UNESCO, același Virgil Ierunca scrie un vituperant articol contra lui („Schimbarea la față" a lui Tudor Vianu). Pe care îl publică în volumul Românește (1964; publicat de Ed. Humanitas, 1991, p. 115-121). Celebrul intelectual anticomunist din Paris pornea de fapt de la o „broșură" publicată
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
realismului socialist" - notează Monica Lovinescu în Jurnal. 19831984 (Ed. Humanitas, p. 249). Mai tîrziu, după apariția ediției Humanitas a volumului Românește Vlad Alexandrescu (în 1996, la Paris) și, separat, Andrei Pippidi (în revista „22") „pornesc contraatacul" împotriva lui V[ irgil Ierunca], voind „să introducem nuanțe în «drama» lui Vianu" (Monica Lovinescu, Jurnal. 1994-1995, Humanitas, 2004, p. 112-113). S-a aliniat - după cîte știm - printre „acuzatori" și Bujor Nedelcovici. Dar de ce îi consideră autoarea ca „interpușii" lui Ion Vianu pe cei care
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
Tudor Vianu, ei știau mai mult despre tribulațiile lui Tudor Vianu, despre (într-adevăr) drama opțiunilor sale finale - și, repet, fatale -, în orice caz, mult mai multe fapte decît ceea ce se putea afla la Paris în timpul în care scria Virgil Ierunca 2. 16. Dar Ion Vianu mai prezintă un caz: Edgar Papu. Pentru că volumul său de memorii este un „roman al educației" sale, pentru că „domnul Papu" a fost unul dintre îndrumătorii - mentori chiar - ai formației sale intelectuale, de bună seamă și
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
inaccesibil (și. antipatic)". Sau: „am respins și resping cu dezgust toate emisiunile bombastice, fals eroizate, liricoide, afectat exaltate ale Luciei Hossu-Longin". Sau: (pe Monica Lovinescu) „«critic literar» și, mai ales, mare critic literar, n-o puteam recunoaște". Sau: (despre Virgil Ierunca) „a fi «critic literar» și încă «mare» este cu totul altceva". Sau următoarea blamare globală a exilului: „Mă exaspera, uneori, mai ales imensa infatuare a «exilului», neacoperită de nici un fel de realizări adevărate". Sau: „Care este, de fapt, marea «operă
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
Marele eșec", cum își denumește Adrian Marino capitolul referitor la cel ce-a fost totuși magistrul său, la cel ce i-a deschis totuși drumul în viață, se răsfrînge implacabil asupră-i. Anti-Blaga, anti-Cioran, anti-Mircea Eliade, anti-Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, anti-Paleologu, anti-Alexandru George, antiGoma, anti-Noica, anti-Steinhardt, anti-Manolescu ș.a.md., autorul Vieții lui Alexandru Macedonski ni se dezvăluie ulcerat nu numai de incapacitatea sa de a se fi ridicat la treapta unei personalități polarizatoare, directoare în epocă, de tip exemplar, ci și
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
s-a născut Lazăr Cerescu 15.08.1967 - s-a născut Eugenia Mihalea 15.08.2007 - a murit Dan Alexandru Condeescu (n. 1950) 16.08.1903 - s-a născut Pan Vizirescu (m. 2000) 16.08.1920 - s-a născut Virgil Ierunca (m. 2006) 16.08.1921 - s-a născut Ovid S. Crohmălniceanu (m. 2000) 16.08.1931 - s-a născut Ileana Berlogea (m. 2002) 16.08.1935 - s-a născut Ion Gheorghe 16.08.1936 - s-a născut Natalia Cantemir 16
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5326_a_6651]
-
La Coupole” și dau ochii cu Geta Dimisianu! „Geta, sînt eu, Matei Vișniec!” Simțeam nevoia să-mi declin hotărît identitatea de teamă că nu mă va recunoaște. Geta m-a dus la Marie-France Ionesco, apoi la Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Ei mi-au dat o recomandare ca să-mi pot depune dosarul pentru azil politic. Și au urmat apoi alte întîlniri, rapide, imediate, cu Damian Necula, Constantin Abăluță sau Virgil Tănase. Practic, în două săptămîni am cunoscut tot exilul românesc de
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
nevoia de a-i înțelege dedesubturile. Că Piteștiul îndeamnă la reflecție o dovedește numărul de cărți scrise în marginea fenomenului, de n-ar fi să pomenesc decît Pitești. Centru de reeducare studențească de Dumitru Bacu sau Fenomenul Pitești de Virgil Ierunca, alături de zeci de alte volume pe aceeași temă. Din lectura lor se desprind două trăsături frapante, care surprind ceva din specificul ororii de atunci. Prima este de ordin psihologic: cînd scoți un om din regimul obișnuinței și îl silești să
Oamenii din bolgie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5415_a_6740]