661 matches
-
servește dorinței de a rezista. Rațiunea cade, și are să cadă în mod natural în transformism, dacă credința nu o susține în mod supranatural. Dar va sosi ziua de pe urmă, ziua judecății, aceea în care ne vedem toți fețele, ziua când ignoranții se vor confunda cu înțelepții, și în acea zi vom auzi ce li se va spune înflăcăraților noștri înțelepți moderni: Da, este adevărat, totul a fost trasat și dispus pentru a crede că unele specii ar proveni din altele prin
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
ce putea citi pe vremuri un fan de lui Jules Verne pe prima pagină a romanului mai sus amintit : Capitolul 1 în care se vede cum oamenii tobă de carte pot fi la fel de bine puși în încurcătură ca și cei ignoranți. — Pac ! ... Pac ! sigur, cititorul înțelege imediat despre ce este vorba, în roman se trag două gloanțe chiar de la început. metaforic vorbind, gloanțele sunt încasate însă de cititor căruia îi este excitată curiozitatea prin tîlcul introducerii, dar și prin efectul-surpriză al
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o listă de tot ce cheltuise pentru materiale. Felix i-o făcu, rămânând totuși mirat de scumpetea articolelor. O cărămidă veche din demolițiuni costa aproape cât și una nouă. Cum moș Costache nu arăta a fi omul ușor de păcălit, ignorant în asemenea chestiuni, ai fi fost înclinat să crezi că socoteala urmărea să înșele pe cineva. Dar, fiindcă moș Costache însuși era cumpărătorul, problema rămânea fără rezolvare. Tot Stănică deschise ochii lui Felix, care se încredințase că supărarea față de acesta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
procurase. Dar o văzu pe lungană, ce înțelesese că sărutul ei nu-l crăcănase de plăcere, ridicîndu-se de pe taburetul din stânga lui. Și înghesuindu- și anatomia luxuriantă pe scăunelul de pluș roșu, plasat în fața pianului. - E clavir, Sinistrate. - Poftiți? - E cam ignorant și analfabet, în ceea ce privește muzica preclasică. Dar este al meu... Instrumentul e clavir, Sinistrate! Sinistratului i se îmbățoșară firele de păr de pe spinare. Recunoscu. (Sau îi fu frică să recunoască.) În vorbirea tărăgănată a gigantei. Modulații răgușite și senzuale, dintre cele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe plajă. Indiferent care-ar fi clasa socială, educația sau cultura participanților. "Calitatea mentală a indivizilor care compun o mulțime, scrie Le Bon, nu contrazice acest principiu. Această calitate nu are nici o importanță. Cîtă vreme se află în mulțime, atît ignorantul cît și savantul sînt la fel de incapabili să observe lucid"112. Cu alte cuvinte, dispariția caracterelor individuale, fuzionarea personalităților în grup etc. sînt aceleași, indiferent de nivelul de bogăție și cultură al membrilor săi. Ar fi fals să credem că păturile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aristocrația împrumută sminteala gloatei și boneta de lînă nu se arată mai puțin hidoasă decît boneta roșie"114. Universalitatea acestor efecte, transformarea identică ce afectează indivizii reuniți în grup ne permit să conchidem că masa nu este "plebea", "gloata", săracii, ignoranții, proletariatul hoi polloi care s-ar opune elitei, aristocrației. Mulțime înseamnă lumea întreagă, eu, voi, fiecare dintre noi. De îndată ce sînt împreună oamenii, fără nici o distincție, alcătuiesc masa. Pe de altă parte, ceea ce a fost considerată a fi criminalitatea maselor nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
voia să-l introducă în societatea bucureșteană. Cu acest prilej fusese desfăcut și albumul lui Ioanide. Arhitectul străin, citind pe de o parte în ochii lui Pomponescu o sentință oficială, fiind pe de altă parte complet plin de prejudecăți și ignorant în materie de arhitectură sud-est europeană, emise părerea paternă că n-ar trebui stricat pitorescul "turc" al Bucureștilor prin decor parizian. Dacă în Pomponescu, Gaittany nu prea credea, socotindu-l inamic al lui Ioanide, insinuația francezului îl zdrobi și Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a fi dat alții b. o judecată. Ioanide voia să afle ce obiecții face omul comun, de branșă. Uneori, observările tehnice ale lui Botticelli erau interesante. Butoiescu era mai mult și mai puțin decât omul din stradă. Acesta din urmă, ignorant în materie tehnică, are impresii proaspete și se exprimă în metafore de multe ori extraordinar de juste. Botticelli, ca om de meserie, era ținut în loc de prejudecățile profesiei lui, și fiind un simplu meseriaș, fără cultură deosebită, se speria de tot
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
urii. Ni se face o gravă obiecție. Ni se spune: este desigur adevărat că libertatea, egalitatea în fața legii înseamnă justiție. Dar justiția exactă rămâne neutră între bogat și sărac, între cel puternic și cel slab, între cel savant și cel ignorant, între proprietar și proletar, între compatriot și străin. Or, interesele fiind în mod natural antagonice, a le lăsa oamenilor libertatea, a nu face să intervină între ei decât legi juste, înseamnă a-l sacrifica pe cel sărac, pe cel slab
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și proletar, între compatriot și străin. Or, interesele fiind în mod natural antagonice, a le lăsa oamenilor libertatea, a nu face să intervină între ei decât legi juste, înseamnă a-l sacrifica pe cel sărac, pe cel slab, pe cel ignorant, proletarul, atletul care se prezintă dezarmat la luptă. Ce ar putea rezulta afirmă domnul Considérant din această libertate industrială, pe care am contat atât de mult, din acest faimos principiu al concurenței libere, pe care îl credeam atât de puternic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atunci când se distrează. O formă răspândită de incultură e citatul standardizat. Nu citești Blaga, dar știi că "veșnicia s-a născut la sat", nu citești Kant, dar știi chestia cu "cerul înstelat deasupra și legea morală din interior". Există și ignoranți cinstiți, dăruiți cu inteligența bunului-simț. Nu se obrăznicesc, nu-și dau ifose într-un domeniu pe care nu-l cunosc. Cu proștii trebuie să manifești o mare prudență. Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
transcendentalului ― sânt cei care au așezat structura omului pe enigma prealabilului) Scrisul este un mod de a te concentra asupra a ceea ce nu știai că știi (asupra a ceea ce știai fără să știi că știi). Pesemne că sîntem atât de ignoranți și proști pentru că ajungem atât de rar la "scrisul de escavare", la exploatarea zăcământului de știință prealabilă pe care stăm fără să știm. sâmbătă, 15 iunie Fiind la Sibiu, m-am repezit astăzi de dimineață la Păltiniș, la "vila lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost materialist, că st. Ioan e întemeietorul logicei, că romanii vorbeau grecește, atunci aceasta ar fi o dovadă de neștiință. Dar o contrazicere? Dovedește cel mult ceva în privirea puterii de judecată a unui om, nu în privirea științei. Ce ignorant ar trebui să numim pe Kant, care se contrazice câteodată, care dă câte două definiții despre un lucru din care nici una nu-i bună, ba se esclud... C-un cuvânt orice neconsecuență în gândire ar trebui stigmatizată drept neștiință. Dacă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să se debaraseze de sfaturile cumpătate ale soției sale, Prudenția are răspunsurile potrivite de fiecare dată, demonstrând că înțelepciunea poate fi și o trăsătură feminină. La început, Melibeus se teme să nu fie perceput de cei din jur drept un ignorant, pentru că dă crezare unei femei, dar soția îi arată că autoritatea nu vine din percepția colectivă asupra unui lucru, ci ea este darul celor puțini și înțelepți. Melibeus consideră apoi de cuviință să ignore spusele femeii, bazându-se pe instituita
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
propria disperare, care îl împinge către o gelozie absurdă, încât nu-i mai oferă soției niciun moment de libertate, ținând-o alături ca într-o închisoare. Cecitatea personajului devine însă simbolică, deoarece Ianuarie a fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să se debaraseze de sfaturile cumpătate ale soției sale, Prudenția are răspunsurile potrivite de fiecare dată, demonstrând că înțelepciunea poate fi și o trăsătură feminină. La început, Melibeus se teme să nu fie perceput de cei din jur drept un ignorant, pentru că dă crezare unei femei, dar soția îi arată că autoritatea nu vine din percepția colectivă asupra unui lucru, ci ea este darul celor puțini și înțelepți. Melibeus consideră apoi de cuviință să ignore spusele femeii, bazându-se pe instituita
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
propria disperare, care îl împinge către o gelozie absurdă, încât nu-i mai oferă soției niciun moment de libertate, ținând-o alături ca într-o închisoare. Cecitatea personajului devine însă simbolică, deoarece Ianuarie a fost dintotdeauna orb și neiinițiat, un ignorant căruia destinul nu face decât să-i răsplătească prostia și infatuarea pe măsură. Adulterul femeii ar fi avut loc chiar dacă soțul nu ar fi orbit fizic. Redobândind vederea pe neașteptate, Ianuarie își zărește consoarta în părul din grădină, în brațele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Mișu Șt. Popescu, „franțuzește nu știa o iotă” și intra în gura lumii. După război, accesul la carte e mai popular, dar calitatea elevilor și a profesorilor scade. Cel puțin așa rezultă din Cartea nunții. Elevul Bobby de la „Lazăr” e ignorant față de Dan și Mircea din La Medeleni, tot absolvenți de „Lazăr”, dar cu un deceniu în urmă. Nici profesorii nu sunt mai breji, fac figură de excentrici. Aceiași profesori sunt absurzi. Vera, sora lui Bobby, din Cartea nunții, a citit
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
o Basarabie poate face săltarea economică a Moldovei este tot atât de nereal ca și a susține că noi moldovenii putem civiliza Basara bia. Cine nu știe că țăranul moldovean este tot atât de înapoiat ca și cel basarabean. Și unul și altul sunt ignoranți și trăiesc în mare parte în bordeie, ca troglodiții, și unul și celălalt sunt săraci și împrostiți de băutură și de clasele suprapuse care au avut interesul a‐ i specula. Basarabeanul ca și moldoveanul sunt înapoiați și unul de la altul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Înțelege Universul”, Pytagora “Legile naturii sunt scrise În limbajul matematicii”. (Galileo Galilei) „Nu poți să Înveți ceva pe cineva. Poți doar să-l ajuți să găsească răspunsul În el Însuși”. (Galileo Galilei) „Nu am Întâlnit niciodată un om atât de ignorant Încât să nu am ce să Învăț de la el”. (Galileo Galilei) “Scopul final al medicinei nu este numai să vindece sau să prevină bolile, ci chiar să perfecționeze pe oameni și să-i facă mai fericiți, făcându-i mai buni
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dispăruta minte a eroului, pe care o aduce într-o fiolă, este un pretext de parodie a danteștii drumeții prin lumile de dincolo. Pe Lună sunt strânse suspinele îndrăgostiților, timpul pierdut la joc, odihna lungă, adică lipsa de trudă, a ignoranților și multe altele în afară de nebunie, care a rămas în întregime pe Pământ, între oameni. (...) Tăișul fin al ironiei se exercită în viziunea lunară ca într-un exemplar tipic de literatură cu nebuni; este un singur mod, dacă vrem, de lume
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
4. Epurările soldaților creștini din armata romană Învățăturile lui Tertulian (160-230) și Origene (185-254) despre prestarea serviciului militar nu au acceptate de întreaga creștinătate, fiind considerate expresia caracterului certăreț al unuia și isteric al celuilalt, impulsivi în consecințele lor și ignoranți față de realitățile vieții. Creștinii nu aveau motive să se revolte împotriva autorităților civile pentru că atât religia cât și episcopii lor nu ar fi permis aceasta. După anul 225, Biserica a început să fie tratată cu o anumită bunăvoință de către autoritățile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fost, este și va fi starea de prostie a individului, de exemplu, devin edificatoare în pana autorului și în sinea cititorului : ʺProstul se simte genial când vorbește, nu când ascultăʺ; ʺBiblioteca nu poate să facă dintr-un prost decât un ignorant studiosʺ; ʺUnui prost îi este foarte greu să nu fie și arogantʺ; ʺProștii nu-i invidiază pe cei inteligenți, îi compătimescʺ; ʺA ajuns în culmea ratării, îl laudă toți proștiiʺ; ʺProștii nu se mănâncă între ei. Vor ceva mai finʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
the gall. O Lear, Lear, Lear! Beat at this gate that let thy folly în [Striking hîș head.] And thy dear judgment ouț. Go, go, my people. [Exeunt kent and knights] ALBANY: My lord, I am guiltless, aș I am ignorant Of what hath moved you. LEAR: It may be șo, my lord. Hear, Nature, hear; dear Goddess, hear: Suspend thy purpose if thou didst intend To make this creature fruitful. Into her womb convey sterility, Dry up în her the
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
man, Fourscore and upward, not an hour more nor less; And, to deal plainly, I fear I am not în my perfect mind. Methinks I should know you and know this man, Yet I am doubtful; for I am mainly ignorant What place this is, and all the skill I have Remembers not these garments, nor I know not Where I did lodge last night. Do not laugh at me, For, aș I am a man, I think this lady To
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]