408 matches
-
martie 1961. Tatăl său a fost alsacian, profesor de limba franceză în București, mama franțuzoaică. Prenumele lui era de fapt Jean. a studiat științele juridice și a activat ca avocat, calitate în care i-a reprezentat în instanțele juridice pe ilegaliștii comuniști români. Pe la sfârșitul anilor '20 era asistent de procuror la Tribunalul din Sighișoara, cînd era Prim-Președinte dl. Dumitrescu. A încercat să intre în Baroul de Târnava Mare, dar n-a reușit. Atunci a intrat în Baroul Avocaților de
Ion Gheorghe Maurer () [Corola-website/Science/299973_a_301302]
-
(n. Herbert Zilber, 14 octombrie 1901, Târgu Frumos - d. martie 1978, București), cunoscut și sub numele "Andrei Șerbulescu", a fost un comunist român ilegalist, prieten cu Mircea Eliade, Emil Cioran, și apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu. În 1918 a fost exmatriculat din toate școlile din țară pentru participarea la demonstrația din 13 decembrie a muncitorilor tipografi. Și-a continuat liceul la Paris. A frecventat
Belu Zilber () [Corola-website/Science/314566_a_315895]
-
de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București. Cazul a fost dezbătut de ședința Consiliului de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi - inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici - de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. "„La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
direcție de stânga sau măcar să deschidă cadrul pentru dezbatere. Deja o serie de istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, Ștefan Bosomitu și alții, fac o muncă excepțională de arhivă pentru scoaterea la lumină a istoriilor uitate sau ascunse - de la biografiile ilegaliștilor, la situația politico-economică din interbelic, până la luptele și dizidența internă în cadrul Partidului Comunist. Rămâne să intrăm în dialog cu ei/ele, să ne confruntăm ideile și perspectivele, să încercăm pe cât se poate să depășim bariera istoriei „obiective” și „detașate”. În
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
Alexandru Drăghici, a completat portretul controversat al publicistului. În tinerețe, a spus el, lucrase ca agent acoperit în județul Teleorman. În timpul discuțiilor, Ion Gheorghe Maurer și Leonte Răutu și-au nuanțat poziția. Maurer, avocat în perioada interbelică, a recunoscut că, ilegalist fiind, colaborase cu folos cu Zaharia Stancu. Iar scriitorul nu-l «dăduse». Adică, în jargonul foștilor ilegaliști, nu-l trădase Siguranței. Și Leonte Răutu a pus o vorbă bună, deși păstra rezerve față de primirea scriitorului în partid. Din sursele sale
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
în județul Teleorman. În timpul discuțiilor, Ion Gheorghe Maurer și Leonte Răutu și-au nuanțat poziția. Maurer, avocat în perioada interbelică, a recunoscut că, ilegalist fiind, colaborase cu folos cu Zaharia Stancu. Iar scriitorul nu-l «dăduse». Adică, în jargonul foștilor ilegaliști, nu-l trădase Siguranței. Și Leonte Răutu a pus o vorbă bună, deși păstra rezerve față de primirea scriitorului în partid. Din sursele sale, reieșea că Stancu avusese activitate informativă pe timpul războiului. Dar nu în rândurile comuniștilor, ci printre alți intelectuali
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
mai exacți, în acea ramură care mai târziu se va transforma în mișcarea comunistă), a început în seminar, de unde a fost exmatriculat în 1899, după ce nu s-a prezentat la examenele programate. El a lucrat timp de un deceniu ca ilegalist în Caucaz, fiind arestat în mai multe rânduri și, în cele din urmă, exilat în Siberia, între 1902 și 1917. El a aderat la doctrina lui V.I. Lenin, doctrina unui partid puternic centralizat al "revoluționarilor profesioniști". Experiența sa practică l-
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
și complicitate la rele tratamente. În octombrie 2015 presa a anunțat că a fost pus sub urmărire penală în același dosar, pentru infracțiuni contra umanității. Alexandru, tatăl lui Ion Iliescu, s-a născut în Oltenița, și a fost un comunist ilegalist. În decembrie 1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român ținut la Gorikovo (lângă Moscova). La acest congres a semnat o declarație care prevedea că "România contemporană nu reprezintă
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
de bancă Gogan, Securitatea arestează șase persoane pe care le acuză de comiterea loviturii: frații Alexandru și Paul Ioanid (născuți Leibovici), soții Monica și Igor Sevianu, Sașa Mușat (născut Glanstein) și Haralambie (Harry) Obodeanu. Surpriza este totală, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături importante în cercurile puterii și ale Securității. Alexandru Ioanid, colonel de Miliție, fusese căsătorit cu sora Marthei Cziko, soția ministrului de Interne Alexandru Drăghici. Ancheta este încredințată serviciului condus de Gheorghe Enoiu, care reușește prin
Gheorghe Enoiu () [Corola-website/Science/319021_a_320350]
-
activitatea sa teatrală desfășurându-se la Teatrul Bulandra. Debutul în film este în "Cartierul veseliei" de Manole Marcus (1964), dar consacrarea o cunoaște în prima peliculă semnată de Lucian Pintilie, "Duminică la ora 6" (1965), unde interpretează rolul unui adolescent ilegalist. Urmează în film mai multe roluri de tineri nonconformiști (devine „"durul-vulnerabil al cinematografiei anilor '60”", conform lui Tudor Caranfil în „Dicționar de filme românești”, ed. Litera, 2002), care îi aduc o mare popularitate. Plecat din țară prin 1979, se stabilește
Dan Nuțu () [Corola-website/Science/315062_a_316391]
-
(n. 1900 - d. 1973) a fost un diplomat și demnitar comunist român. A lucrat în perioada interbelică ca învățător în comuna Mateești (județul Vâlcea). A devenit membru ilegalist al Partidului Comunist din România în 1934. El a fondat un „cerc marxist”, din care făceau parte și alți învățători. În perioada celui de-al doilea război mondial, a constituit celula de partid din Târgu-Jiu, care a fost recunoscută de
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
Ilka Melinescu, care l-au acuzat pe fostul șef al serviciului financiar al partidului de legături cu poliția secretă a lui Antonescu (Siguranța Statului). De fapt, din cauza neatenției lui Constantin Pârvulescu, în 1943 se produsese o neglijență în manevrarea actelor ilegaliștilor. Greșeala a fost pusă în seama lui Remus Kofler, iar acesta a plătit cu viața. Lucrețiu Pătrășcanu și Remus Kofler au fost condamnați la moarte și au refuzat să depună cerere de grațiere. Au fost făcute cereri de grațiere din
Remus Kofler () [Corola-website/Science/321107_a_322436]
-
Soroca, încearcă să treacă granița în Uniunea Sovietică. Este din nou capturat în timp ce încerca să treacă Nistrul, este torturat apoi executat. Mormântul său nu a fost aflat niciodată. După instaurarea comunismului în România, este onorat de propaganda comunistă alături de alți ilegaliști comuniști uciși de autoritățile române.
Pavel Tcacenco () [Corola-website/Science/321542_a_322871]
-
în viața a trei surori ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și al instaurării unui nou regim politic în România. În anii celui de-al Doilea Război Mondial, mai precis în anul 1943, un grup de activiști ilegaliști comuniști aruncă în aer depozitul de muniție de la depoul CFR dintr-un mic oraș moldovenesc. Conducătorul grupului, Pavel Golea (Traian Stănescu), este rănit la braț de o schijă și trebuie să fie dus de urgență la un medic care să
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
de Cristiana Nicolae după un scenariu propriu inspirat de o idee a prozatorului Radu Cosașu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Vladimir Găitan, Mihaela Marinescu, Cornelia Gheorghiu, George Motoi și Radu Beligan. Filmul relatează o poveste de dragoste dintre un ilegalist comunist și o fată misterioasă în anii celui de-al Doilea Război Mondial, întreruptă de intervenția brutală a autorităților. Fata (care își zicea Magellan) este omorâtă de agenții Siguranței în timp ce încerca să-și salveze iubitul. Acțiunea filmului se petrece în
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
de-al Doilea Război Mondial, întreruptă de intervenția brutală a autorităților. Fata (care își zicea Magellan) este omorâtă de agenții Siguranței în timp ce încerca să-și salveze iubitul. Acțiunea filmului se petrece în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Tânărul ilegalist comunist Bucur (Vladimir Găitan) este folosit pe post de curier, el transmițând informații secrete între mai multe grupări angrenate în acțiuni antifasciste. Într-una din seri, după ce venise dintr-o misiune, Bucur primește de la nea Manole (Vasile Nițulescu) sarcina de
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
fata căutată, dar aceasta se face că nu-l cunoaște. Tânărul se duce la noua sa locuință, dar este urmărit de Magellan care-i spune că voia să-i mulțumească pentru că a ajutat-o în seara trecută. Din cauza faptului că ilegalistul Beno a fost arestat, fata este considerată suspectă deoarece avea relații cu comisarul Zvorișteanu (George Motoi) de la Siguranța Statului. Bucur o tratează și el cu suspiciune, crezând inițial că avea un amestec în arestarea tovarășului său. Tânăra îi spune că
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
duba poliției și să-l elibereze pe cel condamnat, iar Bucur primește sarcina de a asigura fuga în liniște a celor implicați în acea acțiune. Acțiunea comuniștilor reușește, dar în schimbul de focuri este ucis un agent al poliției, iar un ilegalist este grav rănit. Agenții Siguranței îl supun unui interogatoriu pe ilegalistul arestat și află de la el numele și adresele participanților la acțiune. Bucur încearcă să o alunge pe Magellan, temându-se să nu aibă de suferit dacă el va fi
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
primește sarcina de a asigura fuga în liniște a celor implicați în acea acțiune. Acțiunea comuniștilor reușește, dar în schimbul de focuri este ucis un agent al poliției, iar un ilegalist este grav rănit. Agenții Siguranței îl supun unui interogatoriu pe ilegalistul arestat și află de la el numele și adresele participanților la acțiune. Bucur încearcă să o alunge pe Magellan, temându-se să nu aibă de suferit dacă el va fi arestat. Fata refuză să-l părăsească și îi spune că toate
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
se întoarce în cămăruța lui Bucur pentru a-l aștepta, dar este urmărită de agenți și intră în sala cinematografului. Acolo este observată de Bucur, care-i strigă să fugă. Magellan vede însă că Zvorișteanu se pregătește să tragă asupra ilegalistului și atunci scoate pistolul din poșetă și-l împușcă pe comisar. Ea este prinsă de agenții Siguranței și arestată. La finalul filmului, Bucur se întâlnește în parc cu Matei, iar aceasta îi spune că fata a fost condamnată la moarte
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
Duminică la ora 6», scrisă de regizoare după o idee de Radu Cosașu. Subiectul propriu-zis (chiar dacă titlul filmului sugerează o călătorie din perioada marilor descoperiri geografice) este tributar timpului - în film este yorba despre un «love story» între un tânăr ilegalist și o fată întâlnită întâmplător pe stradă -, dar filmul nu prin «miezul» său politic rămâne, ci prin însușirile sale cinematografice, datorate - în mare măsură - și operatorului Dinu Tănase [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
întâlnită întâmplător pe stradă -, dar filmul nu prin «miezul» său politic rămâne, ci prin însușirile sale cinematografice, datorate - în mare măsură - și operatorului Dinu Tănase [...]”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„«Ilegalistul» Bucur salvează de agresiunea unei bande de bețivani o fată ciudată care își spune Magellan - numele celui neîntors din marea expediție. Fata, care dispare mereu fără explicații, ar putea fi o capcană întinsă de Siguranță sau un joc al întâmplării
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
film alb-negru românesc din 1984, regizat de Mircea Veroiu. Rolurile principale sunt interpretate de Claudiu Bleonț, Gheorghe Visu, Marcel Iureș, Tora Vasilescu și Dragoș Pâslaru. Filmul prezintă povestea de viață și de moarte „din dragoste de viață” a doi tineri ilegaliști comuniști în timpul crizei economice din anii '30 ai secolului al XX-lea și al evoluției vieții politice a României înspre fascism. Ei înfăptuiesc o acțiune de sabotaj a unei fabrici de armament româno-germane săvârșită și apoi eliberarea de către ei a
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
ia foc în urma unei explozii. După ce urmăresc explozia de la distanță, cei doi sabotori pleacă din localitate pe biciclete, apoi, după ce bicicleta lui Horațiu este distrusă, merg cu o barcă pe râu și în cele din urmă cu un tren. Activistul ilegalist Caraman (Virgil Andriescu) îi dă lui Horațiu un teanc de materiale propagandistice pentru muncitorii din portul Galați. Horațiu și Sarca pleacă acolo într-un vagon de tren cu manechine. O echipă de agenți de la Siguranța Statului, condusă de inspectorul general
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
în conturile bancare din Elveția. Ea acceptă să cedeze acțiuni către o societate germană de exploatare, considerând că "„secolul e vulgar, iar vremurile grele”". Aflat temporar într-o celulă a Siguranței, inginerul petrolist Voinea (George Motoi) îl cunoaște pe tânărul ilegalist comunist Petre Bratu, în vârstă de 19 ani. Acesta era acuzat de săvârșirea unor acțiuni de sabotaj la rafinăriile din zona Câmpina și a fost bătut cu sălbăticie pentru a-și recunoaște complicii. Tatăl său, maistrul sondor Vasile Bratu (Emanoil
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]