1,350 matches
-
analiza sociologică oferă actorilor sociali temeiuri cognitive pentru construcția reflexivă a modernității. Opțiunea pentru analiza sociologică nu exclude alte abordări (inter)disciplinare ale modernității. Așa cum se știe, acestea sunt pe cât de multiple, pe atât de ancorate în istorie. Inițiate de Iluminism printr-un gen de „cultură” sau „ideologie” a modernității, ele au fost consacrate în filosofia modernității (de la Kant și Hegel la Nietzsche sau de la Habermas la Vattimo) și în diversificatele științe socio-umane particulare, de la economie, psihologie, demografie, antropologie sau știință
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doar paradigmele clasice ale sociologiei nu ne mai pot ajuta prea mult pentru a explica transformările sociale care se produc astăzi, întrucât acestea nu mai au ca țintă despărțirea de un trecut considerat tradițional, ci chiar asimilarea culturală a tradiției. Iluminismul și întreg proiectul social și cultural pe care acesta l-a conturat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au inițiat modernitatea, iar ceea ce s-a produs în economie (industrialismul), în organizarea socială (birocrația raționalizării), în politică (statul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al unei evaluări necondiționat pozitive sau negative. Vom spune că modernitatea noastră de astăzi tinde să devină reflexivă, critică și sceptică, chiar dacă nu toți sunt gata să ni se ralieze. Cearta culturală dintre antici și moderni prefigurase doar începuturile modernității. Iluminismul consacrase intrarea în modernitate, iar de atunci, modernii și acțiunile de modernizare s-au tot multiplicat. Când s-a atins ultimul pătrar - de fapt, aproape de sfârșitul secolului XX - o nouă epocă, marcată de prefixul post, părea că și-a făcut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar fi atins sfârșitul, iar postmodernitatea ar fi început să se afirme ca epocă postindustrială, postcolonială, postistorică, postfordistă, postcomunistă, postnaționalistă, postmaterialistă, postdeterministă sau post-ce-vreți-să-adăugați. Noua epocă post se afirmă astfel mai întâi prin negație. Ea anunță sfârșitul modernității inițiate de Iluminism și consacrate de dezvoltările din secolele al XIX-lea și XX odată cu specificarea despărțirilor, uneori tranșante, de acest trecut. Dar tot ea se afirmă și printr-o nouă construcție în economie și politică, în cultură și în lumea socială. Continuitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
abordare nu intenționează în nici un fel să trădeze vreun dispreț față de sociologia empirică. Admite însă că empirismul vidat de teorie este pur și simplu științific și că teoria socială neancorată în fapt este doar speculativă. Invoc concepte și idei ale Iluminismului sau ale sociologilor clasici, mă refer la teorii recente, dar toate le fac dintr-un singur punct de vedere: nu ne putem raporta la modernitatea noastră actuală decât odată cu înnoirea modului nostru de raportare. Las deoparte descrierile deprimante ale unei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și modernitatea sunt pe cât de complementare, pe atât de coextensive. Istoria demonstrează că una o presupune pe cealaltă. Astfel, dacă sintetizăm caracteristicile societăților moderne, care au început să se formeze mai ales după secolul al XVIII-lea sub influența ideilor Iluminismului și ca urmare a industrializării, vom observa că modernitatea este mai întâi o distanțare de societatea considerată ca tradițională, religioasă, închisă, fragmentată a Evului Mediu. Altfel spus, începuturile modernității se identifică de fapt cu prima tranziție care i-a fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1. Începuturile „proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale modernității inițiatoare au fost construite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea ale Iluminismului. Odată cu acestea, s-au ivit și premisele reflecției sociologice asupra modernității. Generații succesive de philosophes ai epocii iluministe, de la Voltaire și Montesquieu la D. Hume, J.-J. Rousseau, D. Diderot sau J. D’Alembert și apoi la Im. Kant, A
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doua parte a secolului XX, sociologia urmează astfel de principii ale căror rădăcini am văzut că sunt de găsit în proiectul iluminist de știință socială. 1.2. Opțiuni, inițieri și consacrări ale proiectului iluminist Formulând proiectul de modernizare a tradiției, Iluminismul a trebuit să identifice atât categoriile de caracterizare a tradiției, cât și pe cele de inițiere a modernizării tradiției. În tentativa de a specifica în mod rezumativ aceste categorii, găsim că ele se înscriu într-un gen de raționalism critic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ea trebuie considerată și analizată ca „natură” în mod pozitiv și pe deplin detașată de revelația religioasă. Secularismul iluminist era unul radical, anticlerical ca orientare și exprimat printr-o cunoaștere din care orice „dogmatism religios” trebuia până la urmă eliminat. În Iluminism se constituie treptat un corp nou de cunoaștere socială, diferită de cea religioasă, dar încă nediferențiată în forma a ceea ce mai târziu au fost științele socio-umane. Omul universal al Renașterii încă se perpetua, dar deja câmpul cunoașterii sale se îngusta
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corp nou de cunoaștere socială, diferită de cea religioasă, dar încă nediferențiată în forma a ceea ce mai târziu au fost științele socio-umane. Omul universal al Renașterii încă se perpetua, dar deja câmpul cunoașterii sale se îngusta. Deși universalist ca opțiune, Iluminismul descătușează forțele diferențierii cognitive și sociale. De altfel, toate categoriile de caracterizare inițiate de iluminiști au fost formulate în termeni dihotomici și polari. Uneori, avem chiar impresia că operăm cu una și aceeași categorie, ce are de fiecare dată doi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vizate (i.e. raționalitatea), precum și scopul etico-politic ultim (i.e. pacea universală). Iar pentru toate acestea era nevoie de un „om nou”: emancipat, eliberat de superstiții și religiozitate, capabil să înțeleagă știința și, prin aceasta, să stăpânească natura. Pentru Im. Kant, omul Iluminismului era „omul care-și realiza propriul potențial prin utilizarea propriei minți”. „Omul nou” nu se putea realiza decât într-o societate nouă, desprinsă de tradițiile precedente și înscrisă pe o linie evoluționistă de progres. Ceea ce în Iluminism se formula doar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Im. Kant, omul Iluminismului era „omul care-și realiza propriul potențial prin utilizarea propriei minți”. „Omul nou” nu se putea realiza decât într-o societate nouă, desprinsă de tradițiile precedente și înscrisă pe o linie evoluționistă de progres. Ceea ce în Iluminism se formula doar ca opoziție cu vremurile precedente în secolul al XIX-lea devine un progres stadial și cu o linearitate care este proiectată în viitor prin formule teleologice din ce în ce mai clare. Întreaga dinamică socială trebuia astfel urmată încât să atingă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
multe dintre ele circulând în întreaga Europă. Intelectualii le transformaseră deja în acel mediu privilegiat de transmitere a cunoașterii noi și au contribuit astfel la constituirea unui nou spațiu public de comunicare, extins mai târziu fără încetare și fără limite. Iluminismul s-a concentrat în mare parte asupra a ceea ce Diderot numea „revoluția ce va avea loc în mințile oamenilor”. Odată declanșată, ea nu s-a oprit doar la nivelul minților și nici nu i-a luat prea mult timp pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
efectele unei asemenea „revoluții” mentale. De îndată, însă, a apărut și reversul. Este vorba despre reacțiile conservatoare din epocă, inițiate și reprezentate mai ales de Edmund Burke, care, în faimoasele sale Reflections on the Revolution in France (1790), considera că Iluminismul nu a fost decât o „cabală literară”, o conspirație filosofică menită să distrugă creștinătatea, dar și statul francez. Odată cu „reflecțiile” lui Burke, se inițiază o dispută, ce va rezona până în vremurile noastre, între secularismul și progresul iluminist pe de o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vedea, că numai modernitatea reflexivă o va determina să-și schimbe termenii, opțiunile și rezultatele, împiedicând-o să gliseze când într-un trecut idilic, când într-un viitor proiectat teleologic, pentru a deveni realistă și constructivă. Dincolo de o asemenea dispută, Iluminismul poate fi considerat drept laboratorul ideilor și opțiunilor fundamentale ale modernității inițiatoare. Iar aceasta este modernitatea care o anticipează pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-și obțină propriul câștig, iar în aceasta, ca în multe alte cazuri, ea este condusă de o mână invizibilă spre promovarea unui scop care nu a aparținut „intenției sale” și care este cel al bunăstării naționale. Reprezentant și simbol al Iluminismului în zorii societății industriale, A. Smith formulează câteva dintre temele dominante ale primei modernități, și prin aceasta formulează unele dintre cele mai importante dezvoltări ce corespund întregii modernități. i) Relația dintre stat și piața competitivă. O astfel de relație este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de ani mai târziu (1651), la „cultura minților”. Cultura epocii de început a modernității este identificată cu artele și cu munca artiștilor și intelectualilor ce produc o nouă civilizație, adică un proces secular de dezvoltare socială lineară, progresivă, evolutivă. Odată cu Iluminismul, cultura apare ca un proces universal de civilizare a popoarelor. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, sociologul francez E. Durkheim reia accepțiunea iluministă a culturii și o extinde pentru a include valori morale, simboluri, credințe și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
târziu în secolul XX. În plus, nu sunt puține instanțele în care ecouri ale deschiderilor iluministe reverberează și în lumea noastră de astăzi în proiecte sociale sau politice. Ne vom referi din nou la ele mai târziu. Modernitatea inițiată de Iluminism a fost mai întâi continuată și consacrată substanțial și discursiv în forma modernității organizate de-a lungul liniilor de forță pe care deja le deschisese. Dacă am considera că forța inițierii este mai puternică decât cea a consacrării propriu-zise, întrucât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cea a consacrării propriu-zise, întrucât ea este cea care indică direcția și procesele de transformare ce-i corespund, atunci am putea admite, fără teamă de exagerare, că modernitatea de până la sfârșitul secolului XX a purtat cu sine mesajele fundamentale ale Iluminismului inițiator. Industrializarea economică, dezvoltarea capitalismului și secularismul cultural, individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
producției economice și ale clasei de mijloc, contribuind astfel la distrugerea bazei economiei de piață și deci a societății care a făcut-o posibilă. Referirea insistentă la „contradicțiile culturale ale capitalismului” este făcută de D. Bell întrucât modernitatea inițiată de Iluminism ar fi extins domeniul profanului și ar fi restrâns în mod continuu pe cel al sacrului, astfel că, în final, cultura s-ar fi substituit religiei și muncii ca mijloace ale realizării sinelui sau ca legitimări ale modului modern de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în cultură, Fukuyama demonstrează că ordinea socială și mai ales capitalul social dispun de surse regenerative nelimitate pentru a induce o dezvoltare linear-progresivă continuă. Să considerăm o ilustrare a demonstrației lui Fukuyama. Pentru toți observatorii lumii contemporane, individualismul, invenție a Iluminismului și a societății moderne, este în creștere, iar maximizarea libertăților personale a devenit un scop în sine, fiind prea puțin corelată cu responsabilitățile față de alții. În timp ce posibilitățile de asociere s-au extins în mod nelimitat, datorită mobilității spațiale sau a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sensul sau direcția ipostaziată și dorită a devenirii sociale fundamentează orientarea judecății de valoare. Ne amintim că Lyotard, în Condiția postmodernă, se referea la legitimarea unei „narațiuni” sau a unui tip de cunoaștere socială, în special a celei produse de Iluminism, printr-o „metanarațiune” care implică o „filozofie a istoriei”. Tot astfel, orice judecată de valoare asupra schimbărilor asociate unei tranziții se face luând ca referință acel set de criterii „metanarative” care circumscriu direcția tacit sau explicit dorită și ipostaziată a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
scurte. În mod mai concret, prima variantă ar fi caracteristică societăților occidentale, pe când a doua societăților postcomuniste. Pentru ilustrare, putem să considerăm începuturile și apoi consacrările modernității, care în mod clar au dobândit contur mai întâi în Occidentul european odată cu Iluminismul, pentru ca apoi să se generalizeze neîncetat în toate societățile. Dezvoltări cum ar fi urbanizarea, industrializarea, aplicarea științei și tehnologiei, birocratizarea, ierarhizarea și extinderea raționalității legal-instrumentale, aprofundarea diviziunii muncii, specializarea ocupațională, înlocuirea statusului social moștenit cu statusul dobândit, creșterea mobilității sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezagregările sistemului mondial în diverse perioade istorice și în societăți diferite. Procese de genul menționat nu au încetat nici acum în destule societăți. Ele au fost analizate, așa cum am văzut, de sociologi și nu numai de ei, începând cu perioada Iluminismului. Ele s-au centrat mai ales pe compararea modernității cu caracteristicile societăților tradiționale și au urmărit să dea seamă de un tip de tranziție, adică pentru a descrie un mod de despărțire de lumea tradițională, dar și de continuitate pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Occidentului. În ciuda republicării unor lucrări scrise de autorii tocmai menționați, care de fapt fixau ideologia depășirii complexului românesc de inferioritate, resuscitarea unor ideologii mai vechi sau din perioada interbelică, ce țineau în mare parte de romantismul „psihologiei popoarelor” sau de iluminismul târziu al exploziei ideologiilor alternative și concurente, ar fi putut rămâne o simplă curiozitate istorică și culturală din perioada căutării prelungite a „specificului național”. Numai că ele au iradiat în analize ce s-au vrut a fi „științifice”, fiind transformate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]