1,461 matches
-
nostru se străduiește să rămână "echidistant", cu riscul de a nu păstra nici o opțiune teoretică, pentru că, practic, a ales mai puțin răul din capitalismul pe care-l judecă neconcesiv. Premisa sa este iraționalistă sau, în orice caz, contestatară a raționalismului iluminist, vinovat pentru criza lumii moderne. Sămânța rea, dacă pot intui această sugestie a poziției, ar fi probabil Comuna pariziană. Despre ceea ce cartea vorbește direct este însă "imperiul roșu, bastard al Iluminismului" (96). Așa s-a creat o lume periculos de
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
seamă traduse din grecește. Toate aceste lucrări apăreau și erau circumscrise ariei balcanice - în care Veneția constituia o stea polară a civilizației Orientului. X. Ideea apartenenței la romanitate a venit, pentru Aromâni, ca și pentru Românii nord-dunăreni, din cultura germanică iluministă. începând din același sec. XVIII, Aromânii încep să emigreze spre nord, în Germania (Prusia) și în Austria: aceste două țări erau, atunci, în plină înflorire economică și constituiau teritoriile prielnice întâlnirilor culturale multietnice. Printre Aromânii care ajung în aceste ținuturi
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
la fel cum dincolo de alb se deschide evantaiul celei mai pestrițe policromii". Ernst Jünger, Pe falezele de marmură. Colecția Civilizația romanului, coordonată de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2002. Omul naturii O altă colecție a Editurii Paralela 45, Proiectul iluminist, nu putea debuta decât cu Rousseau. Visările unui hoinar singuratic, materie de studiu școlar și universitar a apărut în traducerea lui Mihai Șora, cu o prefață de Vera Călin, fiind astfel un sine qua non al bibliotecilor noastre. începute în
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
susceptibilitate a lui Rousseau), aceste însemnări (al căror plan, schițat, în timpul plimbărilor, pe cărți de joc, duce cu adevărat gândul la jocul destinului) sunt însă și mărturia unei perioade de relativă liniște în viața filosofului. Se recunosc aici, la un iluminist, numeroase toposuri devenite apoi obligatorii la romantici. Fugind de oameni, se plimba prin livezi și crânguri din apropierea Parisului, unde căuta odihna ochilor, liniștea și singurătatea, fugind de oameni. Credea în virtuțile curative ale naturii, în stare să purifice imaginația și
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
deschide herbariumul, devenit un adevărat jurnal. Atenția pentru lumea vegetală e un bun prilej de visare și implicit pentru uitare de sine. în A patra plimbare consideră adevărurile generale și abstracte drept cele mai prețioase dintre bunuri, dovadă că trăsătura iluministă rămasă, după clasificarea lui Lovejoy, sub numele de uniformitarianism (încrederea într-un singur adevăr și în rațiunea uniform distibuită tuturor) avea încă destulă forță. Cu toate acestea, importante părți din carte sunt adevărate pledoarii împotriva dominației rațiunii, în favoarea emoției: Când
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
ajungi să prețuiești simplitatea pregnantă a inscripției de pe mormântul lui Rousseau de la Ermenonville (de unde avea să fie dus la Pantheon): Aici odihnește omul Naturii". Jean-Jacques Rousseau, Visările unui hoinar singuratic. Traducere de Mihai Șora, Prefață de Vera Călin. Colecția Proiectul iluminist, coordonată de Mircea Martin. Editura Paralela 45, București, 2002. Epistole, didahii, ode... Suntem avertizați chiar de autori că avem de-a face cu o istorie literară - nici disciplină teologică în sens dogmatic, nici istorie bisericească, adică referitoare la instituția eclesiastică
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]
-
Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins, a devenit ministru al Dreptății (1860-1861) în cabinetul lui M. Kogălniceanu. B. continuă, în mare parte, spiritul iluminist al Școlii Ardelene, prin preocupările sale culturale, istorice și pedagogice. Admirator al lui Petru Maior, îi editează, împreună cu Iordachi Mălinescu, la Buda, în 1834, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, la care adaugă traducerea, în limba română, a polemicii lui
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
politic ale adversarului Sava Tököly, care susținea originea slavă a românilor, pledează cu argumente logice și temeinice informații istorice, etnografice și filologice, în favoarea romanității (pure, consideră el) și a continuității poporului român. Lucrările lui istoriografice, ce se inspiră din programul iluminist de instruire și culturalizare a poporului, depășesc momentul Școlii Ardelene prin orientarea militantă în activarea conștiinței naționale. Biografiile dedicate unor personalități ale Evului Mediu românesc fac demonstrația originii române a domnitorilor Dimitrie Cantemir, Radu Șerban, Ioan Corvin, Mihai Viteazul, cărora
BOJINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
Academia Domnească. Este numit în 1760 logofăt la Cancelaria Mitropoliei, fiind tot aici, se pare, și bibliotecar. Propria bibliotecă a fost donată, de soția sa, Arghira, Academiei Domnești din Iași. Prin activitatea sa de traducător D. se încadrează în mișcarea iluministă din Moldova. O primă traducere, însoțită de o explicație în versuri de D., are în vedere popularul roman grecesc Theaghen și Haricleea al lui Heliodor, intitulat în tălmăcirea românească A lui Eliodor istorie etiopicească. Traducerea a circulat intens în Moldova
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
creat cu superioritatea ideală a Inorogului. În consecință, Istoria ieroglifică poate fi considerat un roman autobiografic polemic, „născut din fantezia unui om care gustase puterea, era frustrat de ea și o dorea încă”. Se evidențiază, de asemenea, spiritul și ideile iluministe în textul scris de Cantemir în 1705, cât și inovațiile în plan literar, de la artificiile manieriste la deformarea programatică a realității. Un capitol aparte este dedicat construcției narative, urmărindu-se consecințele alegoriei în redimensionarea subiectivă a evenimentelor și în modificarea
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
manuscrisul cronicii, acuzându-l ca instigator la răscoală, biografia sa intră aproape în legendă. Pătruns de spiritul european, în care s-a format, afin cu ideile filosofiei lui Christian Wolff și ale discipolilor acestuia, raționalistul Ș. se aliniază la gândirea iluministă. Modul și gradul de înțelegere a lumii materiale sunt explicit afirmate în prelucrarea Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (rămasă în manuscris până în 1964), după o scriere a lui J. H. Helmuth. Selectând, simplificând, cărturarul român limpezește și adaptează originalul
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de câmp (1806), Istoria naturei sau a firei (rămasă în manuscris, cu excepția unor fragmente), iluministul Ș. popularizează învățături agronomice sau face o descriere a naturii pe regnuri, pentru înțelegerea căreia alcătuiește în final un Vocabularium pertinens ad tria regna naturae și un Vocabulariu ce se ține de istoria naturii, ambele cu echivalente în latină, română
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
Transilvania. Hronica... este și o scriere de atitudine politică și socială, cu o viziune largă. Comentariul istoric îi prilejuiește lui Ș. reflecții și intervenții directe, îndreptate în special în sensul situării românilor pe același plan cu celelalte popoare europene. Spirit iluminist, cărturarul dă o mare importanță reformelor sociale, criticând, sarcastic și amar, abuzurile potentaților vremii, ale clerului ahtiat de putere lumească și văzând în politica de unire a Bisericii Ortodoxe cu cea Catolică doar un mod de expansiune, de aservire totală
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
măritat cu Iancu Sasul sau cu cei doi frați, Alexandru al II-lea Mircea și Petru Șchiopul - Maria Paleolog, Ecaterina Salvaressi [Salvaresso] și Maria Amirali din Rhodos, unguroaicele [?] căsătorite cu frații Ieremia și Simion Movilă, circaziana Ecaterina - dovadă că impresiile iluminiștilor din veacul al XVIII-lea, care așezau „polul frumuseții” în Caucaz, elogiindu-le pe georgiene [„Neamul georgienilor este cel mai frumos din Orient și aș putea spune chiar din lume. N-am zărit nici măcar un chip urât, nici de bărbat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ecou al unui Eliade indianist nu ar fi fost suficient, Sergiu Al-George Își va mărturisi și influența pe care a avut-o nuvela din 1940 asupra sa: „Secretul doctorului Honigberger a rupt pentru mine vălul Înșelător al așa-zisei culturi iluministe... cât au dumirit dintr-Însa redactorii și cititorii presei din Sărindar”2. Iată cât de mult poate cineva - și cineva În cunoștință de cauză - să amplifice premisele indiene și teozofice ale unei nuvele care Își arată Încet-Încet secretele... Al-George combină
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care Își arată Încet-Încet secretele... Al-George combină În mărturisire poziția lui Eliade (e chiar reproșul acut și sugestiv pe care Îl va face Dubuisson Întregii opere a lui Eliade: un refuz al valorilor iluminismului) cu poziția proprie (problema recepției culturii iluministe În Sărindarul interbelic fiind o polemică proprie orientalistului care va vorbi și va scrie despre „India și originile structuralismului”3). Ultima dată Al-George va reveni asupra situării sale Într-un interviu despre Eliade, care amplifică contextul, fără a salva Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cu versuri, la rubrică „Poesis”, Zeno Ghițulescu (Șincai, Îndemn), Carmen Păsculescu-Florian, Amalia Maria Vasilescu, Eugeniu Nistor, alături de poeți basarabeni: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi. Sunt republicate poezii de Mihai Eminescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic. Alte rubrici constante: „Perenitatea spiritului iluminist”, „Interviul nostru” (interviuri realizate cu Pompiliu Teodor și Camil Mureșanu, semnate de Mircea Popa; interviul luat de Eugeniu Nistor lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea lui Carmen Maria Andras), si fragmente
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
adevărată „Renaștere ardeleană”, cum a denumit-o D. Popovici. Izvorâte din iluminismul occidental, ideile propagatorilor acestuia în ținutul transcarpatic nu puteau fi atât de radicale ca ale celor ce le-au lansat în altă zonă a continentului. Preoți în majoritate, iluminiștii ardeleni nu aveau cum să practice un laicism ca acela voltairian, care viza distrugerea Bisericii („Écrasez l’infâme”), nici să împingă raționalismul până la ateism sau măcar la deism, ca enciclopediștii francezi. Ideologia Ș.A. este un iluminism atenuat, modelat de varianta
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
ridice un popor, rămas cu secole în urmă, la înălțimea unui «veac prea luminat». Ei se simt chemați să împlinească năvalnic, ca la început de lume, pornind de la nimic, ceea ce istoria neglijase vreme de o mie de ani” (Lucian Blaga). Iluminiștii ardeleni au acordat prioritate absolută domeniilor în care puteau activa în serviciul națiunii: istoria și lingvistica. În scrierile cu caracter istoric, realizate pe baze documentare fără precedent și urmând principii metodologice demne, în parte, de istoriografia occidentală contemporană, ei demonstrează
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
principii metodologice demne, în parte, de istoriografia occidentală contemporană, ei demonstrează originea romană a neamului românesc și continuitatea vieții romane în Dacia; în cele de limbă, se susține, cu argumente incontestabile, caracterul esențial latin al românei. Mai toți componenții mișcării iluministe ardelene au construit sinteze de istorie a românilor din toate ținuturile, considerați a fi unul și același popor, sau ale unor instituții ale lor, îndeosebi privind Biserica, și, concomitent, au întocmit gramatici ale limbii române și felurite dicționare. Prin scrierile
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
ed. I-II, introd. Dumitru Ghișe și Pompiliu Teodor, București, 1983; Aurel Nicolescu, Școala Ardeleană și limba română, București, 1971; Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1971; Pervain, Studii, passim; Cornea, Originile, passim; Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972; Romul Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1974; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Ion Lungu, Școala Ardeleană, București, 1978; La Culture roumaine à l’époque des Lumières, I-II, coordonator Romul Munteanu, București, 1982-1985
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Munteanu, Cultura europeană în epoca luminilor, București, 1974; Ovidiu Papadima, Ipostaze ale iluminismului românesc, București, 1975; Ion Lungu, Școala Ardeleană, București, 1978; La Culture roumaine à l’époque des Lumières, I-II, coordonator Romul Munteanu, București, 1982-1985; Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Cluj-Napoca, 1984; Pompiliu Teodor, Școala Ardeleană în cadrul vieții românești, ST, 1992, 11-12; Ioan Silviu Nistor, Contribuția Transilvaniei la formarea destinului național românesc, ST, 1992, 11-12; Alin Mihai Gherman, Note asupra unei ediții, ST, 1998, 4-5; Micu, Ist. lit., 47-63
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
Transilvania în secolul al XVIII-lea, București, 1966, 128-133, 170-187; Ist. lit., II, 46-57; Chinezu, Pagini, 75-83; Ivașcu, Ist. lit., I, 310-312; Aurel Nicolescu, Școala Ardeleană și limba română, București, 1971, passim; Pervain, Studii, 73-112; Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972, 101-178; Macrea, Contribuții, 22-30; Lungu, Școala Ardeleană, 122-125, passim; Constantin Ciuchindel, Gheorghe Șincai. Dosarul unei înscenări judiciare, MS, 1978, 4; Dicț. lit. 1900, 829-832; Serafim Duicu, Pe urmele lui Gheorghe Șincai, București, 1983; Mazilu, Vocația, 121-131; Păcurariu, Dicț
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
SĂPTĂMÂNA, publicație apărută la Iași de la 9 mai 1853 până la 1 mai 1854. Subintitulată „foaie sătească” și subvenționată de Departamentul Cultului și Învățăturilor Publice, gazeta apărea, probabil, în continuarea mai vechiului periodic „Foaie sătească” (1839-1851), propunând, în spirit iluminist, o acțiune moderată de culturalizare a țăranului. Acest program, sintetizat într-o Înștiințare semnată de Costache Negruzzi, în calitate de redactor, prevede tipărirea de scrieri cu caracter moral și educativ, potrivit cu nivelul de înțelegere al sătenilor, de articole referitoare la economia rurală
SAPTAMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289487_a_290816]
-
rezultate care s-au impus. Să le trecem în revistă. Dincolo de sursele mai sus menționate, ideile moderne care au reformat și atribuit un sens științific și moral nou igienei mintale, își au originea în doctrinele și ideologiile social-politice reformatoare ale iluminiștilor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, inaugurate de J.J. Rousseau prin lucrarea sa Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes (1755). În egală măsură, din perspectiva antropologiei filosofice, doctrina morală a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]