496 matches
-
junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de toamnă, ploaie putredă. Un foc în pădure, învăluirile fumului printre ramurile pe jumătate goale și printre frunzele galbene; într-un adăpost șubred, în suspinul vântului... * Țiganilor cari nu voiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de bătrâni de ai noștri și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi ridicată din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de creștere lentă sau chiar de stagnare. De pildă, în timpul Primului Război Mondial, populația Hușilor a crescut spectaculos prin venirea unui aflux de refugiați, ajungând în 1918 la 20.913 locuitori. Suprafața totală a zonei orașului era de 436 ha, iar suprafața imașului și a terenului arabil era de 1.299 ha. Recensămintele din 1912, 1930, 1941 și 1948 arată că numărul orașelor dinamice se reduce și mai mult: doar trei orașe își dublează populația, alte patru cresc cu 50-100%, însă cele mai multe orașe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și Plopeni. Hrisovul din februarie 1848 fixa hotarele moșiei târgului, care se referă la pădure în partea de apus și spre Lohan. Alt plan al orașului, în 1871, cuprindea întregul teritoriu al târgului Huși, care era format din vatra târgului, imaș și vii, în total 2.400 fălci, prăvăliile Episcopiei - 5 fălci și grădinile ei - 10 fălci. Se remarcă întinderea așezării bulgare în partea estică, unde nu era pădure. Orașul s-a dezvoltat pe linia pieței, de la curtea domnească spre Prut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obicei joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile de târg în fiecare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au apucat de arat pe a unele și pe unde le tună în cap fără să aibă vreo voie sau să mă întrebe pe mine”. În anul următor, la 22 martie 1848, locuitorii din Bumbăta au făcut o reclamație pentru imaș, iar Isprăvnicia Fălciu a ordonat privighetorului ocolului Prut (vezi Porunca nr. 4068) să cerceteze cazul, dar la 28 aprilie, locuitorii din același sat au trimis o nouă jalbă Isprăvniciei Fălciu, arătând obijduirile ce pătimesc (inclusiv bătaia locuitorilor, femeile și copiii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru obijduirile ce sufăr cu luarea dijmei din cărămida ce fac din acea moșie”. Arendașul a luat prin contract „dijma fabricei de cărămidă arsă după obiceiul urmat din învechime”, dar locuitorii nu voiau să dea dijmă din cărămida făcută pe imașul târgului, iar dijma, spuneau ei, trebuie luată din „cărămida crudă”. Referatul Consiliului de Miniștri de la Ministerul de Interne nr. 1003, secția I, din 9 ianuarie 1860 (Iași), consemna refuzul proprietarilor de a prezenta actele de stăpânire și învoielile cu locuitorii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În fiecare dimineață, bunicii se strecurau cu mare discreție afară și nu ne tulburau somnul până la orele 10. Maia, intra la păsări și-n saivan la oi, bunicul asigura plinul de apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La intrare în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La intrare în imaș exista un nuc bătrân, imens, atât de mare ca și circumferință, că de-abia îl cuprindeam cu mânuțele noastre, eu și fratele meu. Când am rămas doar cu Maia, veneam destul de des la imaș pentru că cineva trebuia s-o facă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
știind apartenența fiecăruia. La intrare în imaș exista un nuc bătrân, imens, atât de mare ca și circumferință, că de-abia îl cuprindeam cu mânuțele noastre, eu și fratele meu. Când am rămas doar cu Maia, veneam destul de des la imaș pentru că cineva trebuia s-o facă; se așeza sub nuc și vreme de un sfert de oră, cel mult jumătate de oră, o lăsam cu ochii închiși, uneori chiar ațipea și brusc se ridica frecând între degetele mâinii și inspirând
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
întârziere de o zi. Bobii trebuiau asociați în grămăjoare diferite, de 1, 2, 3, 4, ... și atunci exista si această posibilitate de a-ți rămâne unul sau de a i combina pe toți, dorința fiind în final împlinită. Tot de pe imaș aduceam pepenii. Între rândurile de vie, bunicul făcuse bostană și rodeau atât de frumos datorită solului permisiv, ușor nisipos, asemănător psamosolurilor tipice. Erau de toate culorile și toate mărimile, extrem de zaharoși cei verzi și negrii, excesiv de parfumați cei galbeni. Acasă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
culturi amenințate să fie sufocate de buruieni, aparținând unei persoane aflate în suferință; strângerea în scurt timp a unor recolte pe cale să fie compromise; desfăcatul știuleților de pe coceni la persoane neputincioase; plantarea puieților pe povârnișuri supuse erodării; curățirea și întreținerea imașurilor ș.a. La unele clăci, încheiate cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Îi aducea la cunoștință polițaiului aceste eveniment cerându-i și concursul total: „După repartiția formată la 6 iunie curentu de cătră Comisiunea mixtă de requiziție, dela domnii notați mai josu ce au vite strânse și puse la Îngrășat pe diferite imașuri din județul Cahul, urmează a se requiziționa 41 vite de măcelărie și anume (...)”. Înainte de a-i nominaliza pe proprietarii animalelor, trebuie spus că județul Cahul, Împreună cu Bolgradul și Ismailul au fost rupte Împreună cu toată Basarabia la 16/28 mai 1812
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
predarea vitelor de sacrificare: „8 vite dela Dl. Ivanciu Teodor; 10 dela C. Caloiu și Ștefan Ghenciu; 15 dela Tănase Vortolomei; 8 dela M. Miclea și Gavril Simcu”. Problema acestor rechiziții fusese trecută În sarcina Prefecturii Fălciu deoarece, potrivit documentului, „Imașurile pe care le pasc cei de mai sus aparțin giudeciului Fălciu”. Nu foarte târziu, pe 11 iulie același an, numărul vitelor ce urmau a fi rechiziționate pentru armată s-a schimbat și nu În plus ci În minus: „4 vite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile din coarnele vacilor și juncanilor apoi le mână pe poarta larg deschisă ca să se alăture altor vite ce se îndreptau cu cireada spre imaș. Mama pregătește ceva de mâncare în timp ce Mihăiță își verifică cărțile și caietele cu care merge la școală, se întoarce și Emilia de la cireadă, mănâncă în fugă prânzul mic și apoi pleacă fiecare după treburile obișnuite în fiecare zi. Capitolul III
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
el pe bunica cu dragoste după ce-i sărutase mâna și întrebă, cu oarecare șiretenie: − Singură ai venit de la Cursești, bunică, eu nu mai văd pe nimeni ? La întrebarea unde este Gheorghiță, răspunse că acesta deshamă caii ca să-i ducă la imaș, că azi au fost amândoi la cărat piatră pentru școala cea nouă. − Da ce-i cu voi, dragii bunicii, vă apucați iar de învățat carte? spuse dânsa, a glumă. − Nu, bunică, se face o școală mai mare, mai încăpătoare, cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bube și coșuri, poate mă ajută Dumnezeu să scap de ele; Am mai simțit și o durere la lingurică, așa că duminică m-am sculat de dimineață, mi-am fîcut treburile de gospodărie și după ce Ghiță a plecat cu vacile la imaș, m-am îmbrăcat frumos și m-am dus la biserică. Părintele Mironescu a slujit frumos dar a lungit mult slujba, așa că am plătit banii de liturghie și m-am pornit către casă. Cînd am trecut pe lângă grădina publică, am văzut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ghițăii acolo la păscut? spuse Gheorghiță gândindu-se că el s-ar putea întâlni acolo cu prietenul lui cel mai apropiat, Abacei Costică. − Da, bădie Gheorghiță, că tocmai mă gândeam în ce parte să merg cu a nimalele că pe imaș s-a cam uscat iarba și bieții cârlani și viței nu prea au ce paște. Doar pe lângă lacul lui Macovei este ceva iarbă, da’ acolo sau îngrămădit mai toate vitele din sat; − Atunci pregătește-te să mergem după deal, am
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i cu Cuța, că se foiește și scheaună pe prispa casei, de parcă ar vrea să spună ceva, spuse Maricica; − Da’ am lăsat-o cu caii, pe imaș; am îndemnat-o să vină cu mine înapoi acasă și n-a vrut; De pe prispă se aude scheunatul jalnic al cățelei; ea avusese mai multe rânduri de pui, unii spuneau că ar avea mai mult de zece ani, și era
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui Maricica. îi poruncește lui Dumitru, ea fiind mai mare cu patru ani, deci cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu autoritate, să vadă ce este cu cățeaua. Băiatul lasă lecțiile pentru școală și, când ajunse lângă Cuța, aceasta îi sări înainte și o luă spre imaș . Dumitru a priceput că s-a întâmplat ceva și porni după ea, spre imaș, unde lăsase caii dimineață, așa cum i-a spus taică-su când s-a întors în zori de la Băcești. Pe malul unei râpe adânci, nu departe de locul unde îi lăsase pe Roibu și Steluța la păscut, Cuța se opri. Privind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Lențâca, după ce s-au întors acasă. Săndel mezinul, a venit mai devreme cu vacile de la păscut, atât Rujana și Joiana, cu tot cu vițeii lor au fost alungate de streche și băiatul nu le-a mai putut stăpâni să pască pe imaș. Se auzi duruitul unei căruțe ce suia la deal și Maria, când privi spre poartă, spre marea ei bucurie, recunoscu rudele apropiate de la Armășoaia și Cursești. Le deschise poarta și din căruță coborâră Toader Axinte și Toader Gâza cu soțiile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vitele să le ducă la păscut; Ia, afurisitul ista de buhai , a trebuit să fug din pricina lui prin grâul lui Bastachi. S-a luat după o goniță care umbla după buhai și ca să-i ies înainte ca să-l mân spre imaș, am luat-o prin grâu și n-am văzut o groapă mică; am căzut și mi-am scrântit chiciorul...Deghe am putut să adun vitele, noroc că m-a agiutat văr-miu, Victor, că dăduse strechea în ele și nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se fălea cu cunoștințele căpătate în acea școală de prestigiu. Zilele de toamnă sunt scurte, serile veneau devreme și cei tineri își petreceau timpul în târgul Pungești, ce era despărțit de satul cu acelaș nume, de râpa ce cobora de pe imaș și se unea cu pârâul Racova, aproape de podul de la Zdrâncu. Târgul avea multe prăvălii și ateliere meșteșugărești, ținute mai ales de evrei. în târg Dumitru se întâlnea cu alți flăcăiandri cam de seama lui și bineînțeles că veneau și fete
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din Moldova, care au pornit în exod în județele din sudul țării, dând pe câte un sac de grâu sau de porumb un număr mare de covoare frumos țesute în casă, precum și alte bunuri ce se căutau în părțile acelea. Imașurile uscate nu aveau hrană pentru animale, din care cauză a fost sacrificat aproape întreg șeptelul de animale, vacile de lapte, boii de muncă și chiar puținii cai ce rămăseseră după trecerea războiului. Mihai s-a întors acasă, demobilizat deoarece toate
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]