7,075 matches
-
în realitate, atunci cînd încă nu există. Îndoiala în cazul ăsta se referă doar la însăși șansa lor de a apărea, de a exista pentru orizontul nostru. Și toate astea sunt tot atîtea clipe...! Ce fel de clipe? Prezente, trecute, imaginare, reale? Un lucru este destul de evident pentru a fi afirmat - ele nu seamănă unele cu altele. De fapt ele nu există. Ele sunt entități fictive care au apărut în conștiință nu se știe cum! Timpul este o sumă de entități
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
extrem de diferite este insula: nu atît "insula în sensul ei concret, ci insula imaginară sau, și mai precis, imaginarul insular", insula în genere, ca soluție de izolare, ca entitate individualizată prin limite bine definite" (L. Boia, Cuvînt înainte. Cu privire la forța imaginară a insulei, p.7). Astfel "insule" pot fi oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.), sociale (mănăstirea, spitalul, falansterul, ghetoul, închisoarea), individuale ș.a.m.d. Dar, sîntem avertizați, "nu vom întîlni pe insulele imaginate sau transfigurate în
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
insule" pot fi oricare din formele izolării: geografice (insule propriu-zise, oaze, munți etc.), sociale (mănăstirea, spitalul, falansterul, ghetoul, închisoarea), individuale ș.a.m.d. Dar, sîntem avertizați, "nu vom întîlni pe insulele imaginate sau transfigurate în imaginar decît ceea ce propriul nostru imaginar ne oferă", "fantasmele, proiectele, speranțele și temerile noastre. Doar că pe insule totul apare mai concentrat, cu o încărcătură încă mai simbolică" (p. 8). Studiile, organizate în capitole (Dincolo de ape - cuprinzînd cercetări legate de istoria imaginarului, Izolare/ Transfigurare - transmutările în
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
publice, n.m., RRȚ nu readuce în stare privată spațiul furat publicului", p. 161 (Augustin Ioan - No Tresspassing! Locuirea ca arhipelag). Insula ca proiecție a alterității feminine este descifrată în reprezentațiile oferite de Ludovic al XIV-lea la Versailles în care imaginarul baroc al insulei deliciilor și a primejdiilor este convertit politic în alteritatea supusă și distrusă de acțiunea hotărîtă a regelui (Dolores Toma - Ludovic al XIV-lea și insula fermecată). Insula și cetatea utopică din scrierile hermetice ale Renașterii își dovedesc
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
de insule. Nu ruperea de lume, dar totuși legitima marcare a unor perimetre distincte. Să inventăm insule. Cu cît vor fi mai multe, cu atît va fi și omenirea mai bogată" (p. 9). Insula. Despre izolare și limite în spațiul imaginar. Colocviu interdisciplinar organizat de Centrul de Istorie a Imaginarului și Colegiul Noua Europă, 19-20 martie 1999, Sediul NEC, volum coordonat de Lucian Boia, Anca Oroveanu, Simona Corlan-Ioan; Colegiul Noua Europă, București, 1999, 320 p., f.p.
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
atât prin literatură cât și prin capodopere de arhitectură sau de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază înrudirea între mentalul clasic și mentalul antic. Tragedia clasică ar fi una dintre formele de manifestare a unei ordini imaginare numită Antichitate și a unui limbaj de o mare bogăție și flexibilitate numit retorică. Este remarcată de asemenea structura spațială și temporală fundamental identică a tragediilor clasice, precum și tendința spre pesimism a teatrului tragic. Interesantă este revelația "rezistenței la idealizare
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
imperfectă. Această rezistență este unul din primele semne ale trecerii spre altceva, ale schimbării modalității de reprezentare a realității. În urma unei ultime analize, a seninătății întruchipate prin comedie, epilogul vine să stabilească raportul dintre epoca clasică și epoca modernă. Lumile imaginare, bogate și bine desprinse de universul empiric, universuri înzestrate cu un "supliment ontologic vizibil", cultivau publicului gustul și obișnuința extraordinarului. Departe de "transfigurarea banalului" și de "sacralizarea locului comun" pe care se bazează arta contemporană, arta clasică se înconjoară cu
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
a unui paianjen? Și totuși, Tim Burton nu face decât să-și înscrie personajul în lungul șir de eroi a căror existență ambiguă definește atmosfera și tonul filmelor sale. Paradoxal, eroul obsedat de concretețea imaginilor reale concentrează un întreg univers imaginar, bântuit de figurile opuse ale celor doi părinți și de amintirile copilăriei sale, în care momentele fericite sunt idealizate, iar cele nefericite sunt descrisie prin imagini de coșmar. Această natură dublă a lui Ichabod răspunde preferinței lui Tim Burton pentru
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
acomodări cu puterea, cu sistemul. Refuzul, chiar dacă nu a fost direct, el a existat în fuga noastră de retorica patriotardă, de arhaicitatea orgolioasă, naționalistă, în configurarea unui "calm al valorilor" deasupra condiției noastre, a finitudinii noastre. În construirea unui spațiu imaginar, eteric, dar și aluziv la terestru, prin contrast.
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
istoriile și etimologiile lor (aflăm, de pildă, că în grecește klepsydra înseamnă hoț de apă, aluzie la picurarea imperceptibilă a lichidului dintr-un recipient în altul), se aglomerează în paginile cărții ca într-o prăvălie de antichitați, alcătuiesc un bric-á-brac imaginar a cărui atmosferă păstrează ceva (ne)liniștitor și fascinant ca însăși durata pe care aceste instrumente au fost destinate să o măsoare. Dar Cartea ceasului de nisip este departe de a se reduce numai la atît. La o lectură mai
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
meditații care nu conțin, în general, analize lucide asupra sensului unor acțiuni politice. Verbul poetic poate susține, adesea chiar cu mare eficacitate, gesturile oamenilor de acțiune; dar, analiza logică și rece se îngemănează prea arareori cu spiritele deschise spre universuri imaginare. Eminescu este o excepție fericită în acest sens. El a fost preocupat pînă la obsesie atît de metafizic, cît și de destinul istoric. Evident, soarta României a fost în centrul preocupărilor sale. Dar, evoluția țării este privită de el în
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
cele ale călătoriei, ale deplasării ("pe mare", "pe uscat", "pe stradă"). Aceasta nu e însă o legătură obligatorie ("Navigînd în Internet putem vizita locuri îndepartate"). Pînă la un punct, alegerea unei prepoziții sau a alteia e legată de o anume imaginare a spațiului virtual- ca spațiu aerian, ca rețea sau ca articulare de interioare (în) ori ca suprafață (acvatică) ascunzîndu-și abisurile și secretele (pe). De la un punct încolo, desigur că uzul se automatizează și folosirea unei prepoziții nu implică neapărat formarea
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
desăvârșească, dar omul e precar, imperfect, cumva închis și el nevoie de "scufundări" pentru a descoperi esențialul din el. Stranietatea ființei trebuie înțeleasă și Michaux apelează la joc. Așa inventează popoare, face fișe de zoologie fantastică și descrieri de etnografie imaginară (Călătorie în Marea Garabanie, Noaptea se mișcă, Domeniile mele). Modifică realul pentru a se putea apăra, pentru a-l domina, dar nu fuge de el. Un barbar în Asia este una dintre cele mai interesante cărți despre popoarele Asiei scrisă
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
teroriștilor Hamas, în precedentul său mandat. Ceea ce e o minciună, după cum s-a și demonstrat. Nu era vorba de Hamas, ci de Autoritatea Palestiniană, recunoscută de diplomația internațională. Cu alte cuvinte, CVTudor îl acuză pe președintele Iliescu de o faptă imaginară, mizînd pe reacția emoțională a ziariștilor și a agențiilor de presă. Reacția se produce cu întîrziere, dar ceea ce rămîne e sfatul pe care președintele PRM l-a adresat președintelui statului, s-o lase mai moale cu lupta împotriva terorismului internațional
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
frumoasă (și mai ales utilă) solidaritatea celor de-o generație, dar ea nu te poate face mai mare decât ți-e propria operă. Și, dacă ai fost "umflat" în timp, vine o vreme când disproporția dintre statura reală și cea imaginară e dată în vileag. Presimt că dezamăgirile lui Ilie Constantin vor fi mari. Singur se învăluie într-un nor de aur și-i lasă și pe alții s-o facă, până într-o zi când va constata că se află
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
rapidă a evenimentelor senzaționale se ascunde un sens mai adînc, poate de aceea cititorul este și tentat să reia anumite pasaje, pagini, uneori capitole întregi, să mai zăbovească un timp în pădurea narativă, rătăcind pe urmele lui Baudolino în ținuturi imaginare pline de un farmec exotic, de-a lungul unor hărți trasate din loc în loc la propriu, cu o stîngăcie studiată ( p. 89, p. 361 etc.), în regatul ficțiunii fără limite. Deși în mai mică măsură ezoteric decît Numele trandafirului sau
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
față-n față cu 2001, este anul în care Shakespeare scrie "Hamlet". Autorului-actor îi place nespus de mult să compare viața cu teatrul. Și invers. Deci scena e lumea însăși, susține Jan Kott. În amintitul furnicar de tipuri reale, ori imaginare, dramaturgul-poet rarisim n-are orgoliul altora, ci își păstrează - atunci cînd el își rezervă prilejul - un rol secundar, de tipul "Umbra tatălui" la Elsinor. Cît despre eroii dramei, nici un indiciu prea direct, plastic, totul întrupîndu-se parcă de la sine, pînă și
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
prețuiți fiindcă purtau sarcina opoziției globale. în America, datoria era aceeași. Din multe motive binecuvîntate, ne găseam deodată liberi, și în Est, și în Vest. O libertate smulsă prin respingerea poetică a valorilor dominante." Poemele sînt cu heteronime, patru poeți imaginari scriu o poezie care seamănă cumva cu metaforismul generației '60 din România, cu exploziile de vitalism adolescentin ale lui Labiș sau Nichita Stănescu, sau mai tîrziu ale lui Mircea Dinescu: "america e sănătoasă, eu sînt sănătos/ în trupul lui christ
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
bani gata pe bandă rulantă, condamîndu-i la un infantilism cu urmări tragice. Tineri adulți care se joacă cu motocicleta sau cu mașina cu care i-au cadorisit părinții, întrecîndu-se în curse nocturne ori pierzîndu-și viața pe șoselele patriei, în competiții imaginare. Sau adolescenți care se aventurează, cu banii de acasă, pe drumurile cîrciumilor sau pe cele ale drogului. Pentru psihanalist încercările pe care și le provoacă acești copii, unii trecuți binișor de douăzeci de ani, sînt tot atîtea probe de căutare
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
erudit, o carte care le infirmă. Pentru că ce alta face autorul nostru decît să studieze, atent și cu metodă, într-o carte corpolentă și incitantă, felul cum se reflectă imaginea unui popor (în cazul de față cel evreu) în mentalul imaginar al altuia (aici, în cultura română). Și, de fapt, autorul își depășește cu mult tema anunțată în titlu pentru că surprinde, în aria lui de cercetare, adesea, întreg sud-estul și centrul european. Cartea, repet, sagace și impunătoare, e una de antropologie
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
cităm pentru că merită: "În ceea ce mă privește, scopul principal al acestei cercetări este de a stabili originea, evoluția în timp, răspîndirea în spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, moral și spiritual al "evreului imaginar". Cu alte cuvinte, urmăresc modul în care s-a născut și evoluat antisemitismul popular în spațiul cultural românesc. Dar și felul în care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
spațiul cultural românesc. Dar și felul în care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face o utilă incursiune în istoricul ideii de toleranță la români, oprindu-se cît și cum se cuvine, la programele cu adevărat emancipatoare ale revoluțiilor de la 1848 în țările române, deși ideea
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
sînt urmărite, în modul de manifestare, în toată Europa, inclusiv, firește, în România, relevîndu-se pogromurile, destule, ivite ca urmare a prejudecății omorului ritual. Cartea, erudită, a d-lui Andrei Oișteanu e o pledoarie, inteligentă, împotriva tuturor prejudecăților legate de evreul imaginar. O recomand cu căldură. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european. Editura Humanitas, 2001.
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
de profesioniști (politicieni și oameni de afaceri) pentru care toate aceste lucruri au importanță. Când scriam - spre iritarea dragului meu Mircea Iorgulescu - despre "Franța cea (unanim) antipatizată" etc. o făceam vorbind exact despre această realitate politică, și nu despre "Franța imaginară" pe care, după puterile francofoniei sale, fiecare intelectual român o poartă în sine. Inclusiv subsemnatul, mai francofil decât i-ar cădea bine să creadă lui Mircea Iorgulescu, care scrie, negru pe alb, c-aș fi un "francofob de serviciu" (adică
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]