390 matches
-
românească. De la interesele politice explicite, cum ar fi discursul privind legitimitatea încorporării Transilvaniei în statul român - principala preocupare a unei foarte interesante reviste științifice interbelice, Geopolitica și geoistoria -, la mize mai abstracte, cum ar fi problemele regionalismului și ale regionalizării, imaginarea națională a unor mari continuități - dar și rupturi și disjuncții - istorice și spațiale etnoculturale etc. Acest tip de dispute și discuții cultural-politice sunt probabil specifice amestecului și conflictului dintre „sentimente primordiale și politici civice în noile state”, ca să-l parafrazăm
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetări ce trebuie continuate cu alte lucrări legate de tema comunicării publice. Toate acestea vor fi sintetizate în alte volume ale Institutului de Comunicare Publică Erasmus. Antal Csilla * Studiul de față este parte a unui proiect mai larg legat de imaginarea spațiului național în România interbelică în științele sociale și geografie. * Din 1998, profesor universitar și șef de catedră la Catedra de Comunicare a Universității Reformate Károli Gáspár. Este, de asemenea, director științific la Institutul Național de Prevenire a Consumului de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mijloacelor media. Copii se pot folosi de aceste scenarii pentru a face față situațiilor problematice. Din acest punct de vedere, mai multe variabile intermediare pot facilita corelația dintre violența mediatizată și învățarea agresivității: (a) identificarea cu personajul de la televizor, (b) imaginarea unor fantasme agresive, (c) apariția convingerii că mijloacele media reflectă o imagine corectă a realității sociale. Copiii care se identifică cu personajele de la televizor cred în realitatea mediatizată, iar cei care imaginează diverse fantasme agresive, nefiind populari și având performanțe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Teste de utilizări schimbate: aptitudinea de producere divergentă în clase semantice: utilizări posibile, dar altele decât cele obisnuite, pentru un obiect banal, aptitudine definită ca flexibilitate semantică spontană; Teste de consecințe - aptitudinea de a produce unități și transformări semantice prin imaginarea consecințelor posibile a unui eveniment neobișnuit; se cotează fluiditatea ideativă, iar răspunsurile originale pot fi cotate pentru factorul 0; Teste de embleme: liste de meserii ce pot fi simbolizate de o emblemă dată (implicațiile semantice); Teste de producere de figuri
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de tip medieval sau renascentist. Bunăoară, datele fundamentale ale bizantinismului (estetismul duplicității, destinul individual privit ca teleologie mistică) ar explica predilecția pentru cultivarea romanului hagiografic sau a celui „secret” (cele două cronici ale lui Procopiu din Cezareea); scenariul călătoriei și imaginarea schemei „aventurii personalității” sunt întrupate, în maniere specifice, în hagiografie, romanul arab, monogatari, romanul medieval al căutării Graalului, ajungându-se până la parodierea eposului cavaleresc, ca la Cervantes. Și ca romancieră, R. își asumă o miză dificilă. Timpul celor aleși (1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
INTRODUCERE Abordul terapeutic și chirurgical al cordului a fost considerat un teritoriu prohibitiv cercetărilor științifice până spre sfârșitul secolului XIX. Billroth a afirmat că orice chirurg care încerca să abordeze cordul este pasibil a pierde considerația colegilor săi. Odată cu imaginarea și dezvoltarea noilor tehnici de anestezie generală s-a deschis era intervențiile chirurgicale pe cord deschis, afirmația lui Billroth devinind comprehensibilă doar în contextul medical al epocii în care acesta a trăit și profesat. În 1896 Rehn realizează prima sutură
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din tub. Treptat, datele experimentale duc la concluzii care impun o schimbare în modul de a privi atomul. O serie de fenomene sugerează existența unei structuri interne a atomilor: înveliș electric și nucleu. Pe baza acestor noi descoperiri se încearcă imaginarea unor modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă de electricitate pozitivă în care electronii plutesc; ·Hantaro Nagaoka, în 1904, susține
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
perturbatoare ca fiind irelevante, se aplică criterii precise, logice, matematice și se propun legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor în timp și spațiu. Micro științele însă abordau domeniul inaccesibil simțurilor, iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
De exemplu, apare aici ideea posibilității ca între particulele corpurilor să opereze o forță asemănătoare gravitației care justifică poziția și mișcarea corpurilor din Univers. Gânditorii anteriori lui Newton au încercat să explice coeziunea atomilor, care intră în structura corpurilor, prin imaginarea unor cârlige, a unor calități oculte sau prin repausul relativ. Ideea avansată de Newton apelează la existența unei forțe care este foarte puternică în contactul imediat, la distanțe mici produce efecte chimice, iar la depărtare nu produce nici un efect perceptibil
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ritualuri poate servi ca indicator indirect al existenței sistemelor de credințe ale trecutului, În măsura În care ritualul este arheologic mai accesibil decât aspectele pur ideologice (Tattersall et al., 1988, p. 497). Acțiunile generate de credințe, mituri și rituri se traduc adesea În imaginarea și manipularea masivă a simbolurilor, dintre care unele, mai ales În sfera ritului, pot lăsa urme arheologice. Riturile sunt credințe În acțiune, simboluri În mișcare (Lewis, 1980). Iar dacă distingem, așa cum am făcut mai sus, Între rituri cultuale și non-cultuale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eului liric este una generică, în măsura în care acesta își asumă trăirile semenilor săi din epoci anterioare sau contemporani. Evlavia medievală intră, de pildă, într-un discurs ce transpune un portret de ctitor valah, într-o predică franciscană adresată păsărilor ori în imaginarea „părerilor de rău” ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a „cântării” Pământului sau a „glasului” Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Alături stă pietatea însoțită de simț gospodăresc a omului de rând (sursa de inspirație pare să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate primite în voia lor lumească”, nu fără zvâcnetul conștiinței rănite de limitări, anxietate, nedumeriri. În prozodie predilect tradițională, cu o scenografie calofilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
realiza prin (Fig. 3.2Ă IOAN PAUL168 Fig. 3.2. Schemă mecanismelor ipotetice ale pinocitozei (După Mesrobeanu și Bonă, 1968Ă: 1 - incorporarea prin invaginarea membranei celulare; 2- incorporarea printr-un canalicul; 3- incorporarea prin învăluire, a, a’, a’’ - particulă pinocitabilă. - imaginarea plasmalemei la locul de aderare a particulei și prin închiderea gâtului invaginării, constituirea unei vezicule sau vacuole de pinocitoză; - aspirarea particulei printr-un canalicul în masă citoplasmei urmată de veziculizare sau vacuolizare; - învăluirea particulei prin proeminențe ondulante ale plasmalemei, internalizarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea unor cauze false” din cauza incapacității cognitive sau din interesul de a identifica alte cauzele decât cele reale. Pe fosndul unui deficit de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali. În această ipostază, formularea problemelor-cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conștiinței naționale; c) Faza C, a instituționalizării naționalismului ca mișcare de masă. Ancorarea pe verticală a comunității prin stabilirea unei relații ferme cu trecutul istoricul (proces ce poate fi numit prescurtat "construirea memoriei colective") a avut un rol decisiv în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]