423 matches
-
Iacob Negruzzi). Mai tîrziu, ideologia paseist-antiliberalistă a lui Eminescu se datorează, și ea, influenței culturale germane în spiritul căreia s-a format. Însă, încă o dată, mă întreb: Este asta un element de imagologie în sensul strict al termenului? Revenind la imagologia propriu-zisă, autorul îl aduce în scenă pe Ion Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot iar divizarea politică a țarii e o prea
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
portrete despre Friederich von Heutz, ambasadorii germani la București Joseph Maria von Radowitz, Bernhard von Bulov, Kinderlen Wachter, Friederich Rosen și unul despre Martha Bibescu. Nu este de prisos să spun că adendda nu face corp comun cu studiul despre imagologie și, oricum, mai potrivite ar fi fost în cartea d-lui Heitmann decît în cea a d-lui Hîncu. Să mai observ că dl Dumitru Hîncu nu cunoaște tehnică editorială a transcrierii textelor vechi, lăsîndu-l pe uo chiar așa, netransformîndu-l
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Monica Lovinescu în contextul relatării despre un Colocviu Yalta, organizat de Paul Goma la Paris și despre Masa rotundă "Yalta și România", ambele considerate o reușită analiză asupra consecințelor odiosului pact. Și pe acest subiect jurnalele dialoghează la unison. Dacă imagologia despre un popor, scrisă din interiorul lui, ar comporta o discuție separată pe epoci de istorie, atunci jurnalul lui Sîrbu ar fi un astfel de tratat, scris cu maximă luciditate, de nimic egalat în tot ce s-a scris, fragmentar
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
discursului, dar și discontinuitățile sale. E vizibilă alternarea trăsăturilor dialectale cu cele ale limbii standard; uneori se manifestă chiar explicit conștiința diferențelor lingvistice. Volumul despre germanii din Banat - cu o structură mai variată, cuprinzînd studii introductive de istorie și de imagologie, interviuri ample, transformate în monologuri, dar și fragmente grupate tematic (de exemplu, despre sărbători), fotografii și comentarii la fotografii - are un interes în plus, din punct de vedere lingvistic, prin numeroasele sale mărturii despre fenomenele de bilingvism, în genere despre
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
epocii moderne, nici una nu a avut parte de o atît de vastă difuzare de-a lungul secolelor în mai toate țările Europei, în Asia Mică și în America de Nord.“. Analiza lui Avram Rotenberg e una comparativă, vecină deseori cu studiile de imagologie etnică și de istorie a mentalităților. Dar cartea e , în mare măsură, și un discurs identitar, fie și numai prin faptul că pornește, oarecum proustian - dar amintirea are gustul dureros al Holocaustului -, cu evocarea unui tablou atîrnat pe unul dintre
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
cîteva secole 'orientaliști" - Said reușește să impună o schimbare de atitudine față de lumea orientală, lipsită de o voce proprie și văzută prin prisma 'visului colectiv al Europei despre Orient". Ceea ce face autorul este, la urma urmei, simplificînd, un studiu de imagologie - postcolonialismul însuși e construit în jurul ideilor de alteritate, fie ea etnică, rasială, culturală sau sexuală, și hibriditate. Said face o istorie a prejudecăților legate de popoarele non-europene, a modului în care colonizatorii occidentali își apropriază vocea orientalilor colonizați, impunîndu-le un
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
nu scrie absolut nimic despre sine în acest volum. Există cîteva pagini cu un caracter personal-confesiv, care dincolo de demnitatea deliberat uscată a tonului, sînt impresionante. În rest, mai aflăm că vestitul naratolog, convertit pe la sfîrșitul anilor '80 la studii de imagologie și interculturale, este căsătorit cu o femeie care nici ea nu e franțuzoaica, și că au împreună un copil. Întîmplarea face să ne aflăm într-o vreme a exhibării fără limite, a anecdoticului frizînd trivialul, a diarismului declamator, așa că nu
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
1987). 3. Despre ascensiunea antisemitismului în Ungaria între 1867-1878 vezi Chronologie în Europe, no. 411-412/juillet-août 1963, pp. 257 și următoarele, număr consacrat Ungariei, de asemenea, Kubinszky, Janos, A politikay antiszemitizmus Magyarorszagon 1875-1890, Budapesta, 1976. 4. Klaus Heitman, Studii de imagologie româno-germană. Traducere și postfața de Florin Manolescu. Editură Fundației culturale române. București, 1996, pp. 66-67. 5. Vezi și Elisabeta Lasconi, Mara și modernitatea vieneza, în Caiete critice 9-10 (106-107)/1996, pp. 81-91.
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
unul dintre primele numere din acest an ale României literare consemnam exotismul unei apariții editoriale: Simona Corlan-Ioan scria despre Inventarea Africii Negre, despre imaginile care compuneau, în mentalul european al secolului al XIX-lea, geografia fascinantului continent. Studiile românești de imagologie, disciplină destul de vag conturată la noi, au primit prin această carte o contribuție interesantă. într-o logică a firescului dezvoltării oricărei discipline, un astfel de subiect incită interesul specialiștilor doar atunci cînd temele autohtone au reținut îndeajuns atenția. Autoarea revine
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
date. E o analiză atentă ce se bazează pe observații istorice și comparative, ce devine o poveste în sine a unui oraș care a sedus imaginația Europei. Cititorul cărții descoperă de fapt două orașe. O dihotomie obișnuită în studiile de imagologie. Există un Tombouctou real, în Republica Mali, amenințat astăzi de înaintarea deșertului, exploatat turistic și aflat pe lista patrimoniului protejat de UNESCO, și există un Tombouctou imaginar, rod al fanteziei europenilor dornici să intre în orașul despre care se știa
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă să compenseze absența experienței. Pentru engadinezi, de pildă, cei din valea Rinului șanț porecliți tschilovers, ceea ce ănseamnă an graiul lor atât "de pe cealaltă apă" cât și "prostii". Nu e nevoie de un studiu de imagologie (deși cât de util ar fi!) ca să intuiești că fiecare limbă are astfel de verdicte lingvistice pentru alteritate. Există ansa și o fascinație a alterității, pe care tot prin prisma depărtării o putem percepe, tot trăgând cu ochiul dincolo de graniță
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
înainte înseamnă (chiar și fără determinanți) "înainte de a părăsi țara"; altfel este adverbul prin care se sugerează un alt fel de a fi, de a simți, de a munci, prin el deschizându-se portița spre comparații și spre considerații de imagologie. În treacăt fie spus, lucrările lexicografice nu înregistrează încă nici sensurile noi ale adverbelor afară și dincolo frecvent întâlnite în contexte ca "muncește afară" sau "a câștigat mult dincolo". Nu numai trecerea frontierei fizice este dificilă, ci și depășirea frontierelor
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
Cantemir părea că îl va duce pe Gabriel Mihăilescu în altă direcție, și anume pe calea deschisă de studiile lui Dan Horia Mazilu și Eugen Negrici. O școală a „contemporaneizării" fenomenului literar medieval, fie prin apelul la istoria mentalităților și imagologie, fie prin lectura în grilă estetică și/sau stilistică, fie, în fine, prin îmbinarea tuturor acestora într-o perspectivă antropologică. Noul său volum, intitulat cam baroc Viața Sfintei Maria Egipteanca. Cele mai vechi traduceri, manuscrise și versiuni. Studii și texte
Monografia unei legende hagiografice by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6079_a_7404]
-
extrem! Ce este mai important pentru europeni, în filmul acesta, este faptul că, pentru prima oară în mod mult mai evident, filmul este unul despre Europa. Căci el pune în scenă, desigur, până la caricatură, ceea ce antropologii ar putea numi imagologie, discurs critic despre Europa ca alteritate. Spun ca alteritate fiindcă în film nu avem o ilustrare flatantă a Europei, de tip eurocentrist, așa cum este obișnuit/instinctual pentru orice european. Căci insiderii, adică reprezentanții direcți ai Europei, așa am apucat: să
Ice Age 4, critica Europei ?i relevan?a muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
mereu am ratat, dînd naștere la avortoni teoretici. salvarea a venit în urma unui brainstorming cu alcohol din care s-a născut SAFARIKON= estul european că SAFARI pentru camerele vînătorilor din vestul occidentului (sic!) și așa a aparut genul proxim numit IMAGOLOGIE și numărul 13 al revistei intermedia". Cronicarul e pus în dificultate, căci nu poate descrie, nici reproduce citate, nici măcar din poemele publicate în acest număr, dispunerea grafică, amestecul inextricabil de ilustrație și text nelăsîndu-se povestit. Dacă am fi avut loc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18159_a_19484]
-
Cătălin Constantin Studiul lui Larry Wolff Inventarea Europei de Est a fost publicat în 1994. Dacă ar fi apărut cu doar cîțiva ani mai devreme, l-aș fi situat, poate, în șirul studiilor de imagologie care, incluzînd cu destulă consecvență în titlu termenul de "inventare", își propun să demonteze mecanismele și stereotipurile ce se ascund în spatele diverselor constructe culturale. Dar contextul în care apare cartea lui Larry Wolf, profesor de istorie la Boston College, și
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
Iuliana Alexa Este vorba despre filosofia științelor umane și imagologiei în particular, dar și de viitorul SF al tânărului critic și universitar bucureștean Ion Manolescu. După romanul Alexandru, fractalic și contorsionat, după volumul colectiv apărut la Editura Paralela 45 și intitulat În căutarea comunismului pierdut, după Noțiuni pentru studiul textualității
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13705_a_15030]
-
pot despărți. Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de confruntarea cu alte mentalități etc. În fapt, toți acești scriitori - afirmă cu îndreptățire autorul cărții de față - "nu pot fi citiți și judecați cu aceleași măsuri cu cei rămași acasă". Cum, de ce, în ce împrejurări au scris ei i
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
un spațiu de cugetare religios ortodox, cu minime și irelevante manifestări laice), teza lor mi se pare falsă, dacă nu aberantă, inconsistentă și de nesusținut." (pp. 188-189). Imbatabil în acest sector al amendării unor opinii emise de către slaviști, bizantinologi, mentaliști, imagologi ante- și postbelici, ante- și postrevoluționari, Eugen Negrici va căuta, în continuare, iluzii și în epocile moderne, pentru a le constata și disipa. Or, aici operațiunea de revizuire se dovedește mult mai complicată. O dată, pentru că există deja o tradiție critică
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
cu bătrâni (roman), Meta, 1995 (ediția a II-a, Cartea Românească, 2005 ; ediția a III-a, Polirom, 2012) ; Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, Nemira, 1997 (ediția a II-a, 1998) ; Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, Humanitas, 2001 (ediția a II-a, 2004 ; ediția a III a, Polirom, 2012) (Premiul Uniunii Scriitorilor din România - Asociația București ; Marele Premiu al ASPRO - Asociația Scriitorilor Profesioniști din România ; Premiul pentru cea mai valoroasă carte acordat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Austria, Olanda, Belgia, Israel, Croația, Polonia, Cehia, Ungaria, Republica Moldova. În 2012, Editura Polirom a inițiat seria de autor „Andrei Oișteanu”, în care au mai apărut până în prezent Grădina de dincolo. Zoosophia. Comentarii mitologice, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central-european și romanul Cutia cu bătrâni. Notă la o nouă ediție Fiecare carte își are povestea ei. Această nouă ediție se bazează pe o carte mai veche a mea, cuprinzând cinci studii cvasiautonome, intitulată Motive și semnificații mito-simbolice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
123. Claudiu Paradais, Comori ale spiritualității românești la Putna, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1988. 124. Anca Manolescu, Locul călătorului. Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, Editura Paideia, București, 2002. 125. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2004 - vezi capitolul „Jidovii sau 136 Ordine și Haos Uriașii” (între timp a apărut o nouă ediție a cărții, revăzută, adăugită și ilustrată, la Editura Polirom, Iași, 2012). 126
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îmbată cu gloria trecutului idilizat. Or... eu găsesc ușure că nu s-au estompat încă osebirile caracteriale și/ sau comportamentale dintre subiecții celor trei provincii istorice. Antiunioniștii basarabeni strigă în gura mare că nu vor aglutinare cu "Țiganii de la Bucale", imagologia ne învață că Transilvanii mai sunt percepuți ca lenți în gândire, Oltenii drept ciclotimici și oportuniști, Moldovenii ca lirici și lenevoși, Bucovinenii drept mari gospodari, necompatibili cu Regățenii. Unde îți dau dreptate: că realitatea cuțovlahă începe să semene tot mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și despre raporturile dintre scriitorul german și spațiul românesc, este „un eseu de structură jurnalistică, pentru că știe să utilizeze, inteligent, elemente din senzaționalul gazetăresc, sporind interesul lucrării” (Z. Ornea). Cartea „Noi” și germanii „noștri”. 1800-1914 (1998) este un studiu de imagologie, domeniu care l-a interesat pe H. și atunci când a tradus una din lucrările lui Klaus Heitmann. A mai realizat câteva transpuneri din H. Heine, Thomas Mann ș.a., a redactat numeroase prefețe sau studii introductive referitoare nu numai la scrieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
implicit, asimilarea acestei noțiuni, interculturalitatea. Împreuna cu alți 14 cursanți - 13 români și o italiancă - am conștientizat că interculturalitatea presupune toleranță și prietenie, acceptare, dar și asimilare a valorilor celorlalți, comunicare și cunoaștere; tradiții și preferințe culinare, cultură și civilizație, imagologie și individualitate, arte și subcultură, prezent și trecut, educat, educator și autodidact. Din acest motiv, apreciez la cursul pe care l-am urmat - „Cum să Îmbunătățim pregătirea În viață, Încă de la vârste fragede, pe tema interculturalității, cum să Îi formăm
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]