547 matches
-
fi justificarea esențială a existenței. Adun zilnic pietre pentru soclul micii mele speranțe. Talent înseamnă ieșirea din contingent. Scriu cu gândul la agricultorul Ion, dar și la fratele lui, renumit doctor docent. Absența unui ideal în viață este un lux imbecil. Mulți visători cad sub dărâmăturile unui ideal. Singurătatea creatorului de frumos o vindecă pe a celor din jur. Marii artiști știu oricând și oriunde să-și construiască libertatea. În privirile copiilor sclipesc și speranțele bunicilor. Creația este o taină. Deci
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
credeau șasiu. Imploră mai curând statuile. Nici semenii nu te vor ajuta mai mult. Învingătorul nu cere, pretinde. Leii de la circ își mănâncă uneori dresorii crezând că pot deveni liberi. Ideile prigonite capătă un luciu de noblețe, chiar dacă sunt ușor imbecile. Și slujitorii Inchiziției erau convinși că servesc binele și adevărul. Să-l prețuim totuși pe omul actual. Nu se știe ce ne va aduce viitorul. Nu scriu la calculator. Contactul cu pixul mi se pare un gest senzual. Fără iluzii
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fi învins. Nu și mituit. Destinul a venit cu așii pe care noi i-am transformat în valeți. Suntem disputați de hazard, dar și de necesitate. În magma infernului cotidian, disperarea poate deveni destin. Un război, niște boli, câteva guvernări imbecile și vai de capul irepetabilei noastre vieți. Destinul actual al planetei noastre se află la cheremul câtorva butoane. Uneori am impresia că nu ne putem apăra destinul nici de muște. Utilizăm doar 4% din resursele creierului și continuăm să dăm
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
postindustrială, altele în cea a pietrei șlefuite. De prea multe ori în istorie, noi, românii, am transformat voința în resemnare. Politicienii actuali fentează istoria, nu o înfrunta. Renașterea a reanimat antichitatea. Comunismul ne-a trimis direct în comuna primitivă. Popoarele imbecile își deversează uscăturile spre vârf. Unele tratate de pace par scrise cu mitraliera. În istorie, popoarele mici joacă întotdeauna cu negrele. Popoarele, care nu au eroi, nu pot avea nici profeți. Sunt inteligente popoarele care știu să fructifice conjuncturile istorice
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de pace par scrise cu mitraliera. În istorie, popoarele mici joacă întotdeauna cu negrele. Popoarele, care nu au eroi, nu pot avea nici profeți. Sunt inteligente popoarele care știu să fructifice conjuncturile istorice și geografice căzute în calea lor. Popoarele imbecile nu-și acceptă elitele decât post mortem. Distrugi un popor hăcuindu-i elitele, nu gloata. Ca să te împotrivești mersului istoriei ai nevoie de forță. Și de ceva inconștiență. Tot mai multe popoare supraviețuiesc la focul mic al istoriei. Misiunea istoriei
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fără să știm. Precum orătăniile vecinilor. Marile tragedii ale istoriei s-au urzit la umbra indiferenței colective. Unele popoare nu mai reușesc să iasă din scorburile istoriei. Tiranii nu au putut îngenunchea moartea. Și nici timpul. Dintr-o letargie istorică imbecilă, nu poti ieși decât urcândute pe cruce. Orice am face, parfumul de cimitir al istoriei nu poate fi înlăturat. POLITICĂ Politica ar fi, poate, ceva mai decentă dacă ar fi lăsată pe mâna birjarilor. Politica în artă este precum petrolul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
orbi îi călăuzesc pe alți orbi. Unde? Evident spre prăpastie. Ajunsă în stadiul de surogat, democrația devine anarhie. Creierul puterii a fost întotdeauna propaganda. În situații dificile, unii șefi actuali de state se comportă ca scursurile unor triburi. O practică imbecilă poate compromite și cea mai teribilă ideologie. Ne conduc prea mulți politicieni cu platfus la cap. Tiranii cred că și Steaua Polară se orientează după indicațiile lor. În politică, e greu să știi cum se bate cuiul, fără să crape scândura
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
uterin. Idioții au deci cea mai confortabilă naștere. Convingerea idioților e că geniul nu există. Pentru unii, libertatea înseamnă să cânți imnul țării tale în pielea goală. Principalul ideal al trogloditului e să-și bombeze intestinele. Mă scutur de stima imbecililor ca de o haină incomodă. În tranziția economică, unii descoperă că au mai mulți bani decât minte. Principala misiune a imbecilului e să strice cheful celorlați. Prostia bate cuie în tălpile adevărului răstignit. Cred că nu mai avem mult de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o cultură nu se mai poate mândri doar cu tezaurul folcloric. Dar și fără el va fi foarte trist. Civilizația actuală generează nostalgia față de bunul sălbatic de altădată. Niciodată nu este vinovată tehnica, ci mânuitorii ei. Economia de piață devine imbecilă când vrea să guverneze și sentimentele. Nici această arogantă eră Coca-Cola nu ne-a scos de a binelea din peșteri. Civilizația ne uniformizează, cultura ne vrea diferiți. Mileniul al treilea s-a născut captiv al subculturii media. Omul actual este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care le - am scris precum rocile dintr-o stâncă detonată. Speranța și disperarea sunt talgerele fundamentale ale condiției umane. La nenorocire, omul descoperă potențialul farmec al vieții, dar și reala ei fragilitate. Există pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili.. Are și cârciuma premianții ei. O scârnăvie de marcă : aurul. Cu timpul, indiferența se transformă în nesimțire. Printre performanțele moralei se află și transformarea impecabilă a binefacerii în măgărie. La unele popoare, bârfa este mai gravă decât incestul. La noi
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Monetar Internațional. O femeie nonșuetistă poate constitui un semn de degradare a speciei. Bogăția e ca oțetul. De ce bei mai mult, de ce ți - e mai sete. Plăcerea unora e să ia capodoperei măsura pentru sarcofag. Există și o perseverență negativă. Imbecilă chiar. Blestemele nu se mai trec în testament. Se subînțeleg. Invidia nu se teme că ar putea fi cândva eradicată. Are căutare fructul oprit, nu cel băgat cu sila pe gât. L - a ținut în poziția verticală nu demnitatea, ci
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cuib. Veleitarii trăiesc sentimentul că scriu capodopere ... persecutate. Deosebirea dintre scriitor și cioară este că ilustra cârâitoare ar putea depune ceva pe strada băncilor. Orgolioșii plâng dimineața, precum maimuțele africane, de necaz că noaptea nu le - a sporit harul. Amantul imbecil și transfugul troglodit nu uită să - și spurce matca. Ne învățăm cu minciuna precum plantele cu aerul poluat. Bizantin : un cuvânt înnobilat inițial în artă, apoi compromis în morală. Plăcerile nelimitate ne - ar transforma , în scurtă vreme, în asceți. Uneori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nemărginirea. Marile caractere sunt atât de rare încât ar trebui ocrotite în rezervații. Nu poți ține pasul cu alții? Depășește-i! Medicamentele foarte tari nu por fi suportate decât de oamenii sănătoși. Există pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili. La nenorocire, omul descoperă potențialul farmec al vieții, dar și reala ei fragilitate. Speranța și disperarea sunt talgerele fundamentale ale condiției umane. Se desprind de mine cărțile pe care le-am scris precum rocile dintr-o stâncă detonată. Mentalitatea oamenilor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Mulți dintre marii români au murit ori în ospiciu, ori în exil. Murim îndeosebi noaptea. Când lumina nu ne poate apăra. Cred că și moartea e poezie. Pentru că ne logodește cu Absolutul. Viața este un dar sublim. Iar moartea o imbecilă necesitate. Moartea este rampa de lansare a marilor destine. Mulți oameni s-au salvat de la sinucidere prin spânzurare, fiindcă nu au avut cu ce să-și cumpere ștreang. Nu poți totuși să aștepți cu resemnare ultimul ordin de chemare. Orice
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este fertilizat de imperfecțiunile epocii. Gluma bună flirtează, nu se dezbracă. Este din ce în ce mai greu de deosebit zâmbetul posac de rânjetul amabil. Angajăm actori de comedie. Rugăm - foarte multă seriozitate. Zâmbetul e un semn că viața are totuși un sens. Jovialitatea imbecilă nu este rudă cu umorul. Umorul - această mirodenie a artei. Zeflemeaua pare a fi un concubinaj al aroganței cu prostia. Umorul se luptă cu radicalii liberi ai răutății umane. Zâmbetul trebuie citit și pe verso. Trivialitățile pretind că sporesc umorul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o comparam cu Regu, după care mă întrebam ce dracu' vreau de la viață, fut toate rapandulele, când pe mine acasă mă așteaptă regina frumuseții. Așa s-a întîmplat și când am fost surprins într-o noapte, depistat după mașina uitată imbecil în fața clădirii reclamantei, pe care Regu, după ce s-a prins unde sânt și a bătut la ușă până am cecdat nervos și am deschis, a tîrît-o de păr pe scări, sub privirile mele mute, care tocmai observau diferența de clasă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
la buze, doar-doar o înțelege că trebuie să vorbim mai încet. Nu știam sigur dacă apucase să vadă ceva din minunea sculptată din pat și dacă ăsta este motivul pentru care insista să intre cu orice preț, sau chiar era imbecil și nu pricepea că mi se rupea acum de ventilator, iar negocierea noastră din fața ușii putea oricând să o trezească pe Vero cea arămie, fără urme de sutien sau chiloți pe corp, care-și făcuse din soare un amant permanent
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
s-a comunicat că voi pleca acasă luni dimineață după apel și după ce voi preda efectele. Cum poți să stai într-un loc în care hainele se cheamă "efecte"? Era vineri dimineață când am primit vestea. A venit locotenentul ăla imbecil și mi-a spus: "Te-ai aranjat, dar să știi că dacă vine războiul o să te rogi de noi să-ți salvăm curul. Ți-a venit scutirea de la militar din București, dar nu pleci până luni că așa vrea pula
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
singur. Poate în subconștientul meu, paralizat de atâtea injecții feminine, compar căsnicia cu armata. Dar armata e mult mai ușoară, ai permisii legale pe care căsnicia nu ți le dă, sergentul de nevastă-ta e de trei sute de ori mai imbecil decât ăla cu uniformă, te fute când ți-e lumea mai dragă, la figurat, și te ciocănește la cap mai rău ca marșul forțat sau gărzile. Totul, dar totul a fost făcut din cauza ei. Și gesturile, și cuvintele. Și apoi
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
bătrâni - cei de peste treizeci de ani sânt Matusalemi pentru tine - ți se par niște mârțoage demodate, bune de trimis la grajd, jcăci ai venit tu, cel mai recent și prin urmare cel mai bun. Indiferent cum scrii atunci, genial sau imbecil (căci din păcate tinerețea îți dă automat enorme avantaje, dar nu și talent), trebuie să știi că nu vei mai avea nici-cînd aceeași pasiune, același orgoliu, același curaj în fața paginii de hârtie. Căci vremea trece, trece chiar și peste tine
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ale unei argumentări subiacente (Marc Angenot). De pildă, în secvența următoare: Atâta timp cât mitra de aur a țarului nu va fi răsturnată cu o bună lovitură de bot de cizmă, cu tălpile sănătoase, Rusia va urma să apere ortodoxismul episcopilor ei imbecili și beți", prima parte metaforizată sugerează, discret, atitudinea germanofilă, iar ultima exprimă, tranșant, sentimentele rusofobe ale polemistului, în concordanță cu restul articolului. Polemistul atacă uzând cu predilecție de armele satiristului ori de câte ori obiectul acțiunii polemice nu este clar delimitat sau definit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
această sarcină. Aici, interogația retorică incită la ofensivă, mizând pe reacția rațională a oricărui receptor care-și reprezintă indicibilul printr-o evidență. "Naționaliștii nu pierd niciun prilej ca să speculeze pentru ochii prostimii ceea ce prostimea nu știe, și cu o seninătate imbecilă, dacă n-ar fi tendențioasă și vinovată, pentru nepuțința lor și mișcările intelectuale temeinice au inventat cuvântul jidov și derivatele lui, cu care etichetează tot ce răsare înnafară de șanțurile cu bozii pe care le ocupă dânșii. E oare vina
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a lumii. Puțini aveau să cunoască, prin suferință, prin neîmplinire, prin refuzul orgolios al capcanei pubiene, adevărata existență, chinul lucidității. Ceilalți vor trăi, se vor iubi, vor face copii și vor crăpa fără să aibă habar că în afară de fericirea lor imbecilă mai există pe lume și alte lucruri. îmi acceptam damnarea cu ură, rușine și sarcasm. Respiram, aproape leșinat de suferință, aerul rece și întunecat. Mă durea capul, îmi simțeam sexul umed între pulpe. De ce trebuia să fiu, totuși, atât de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și alte asemenea chestii. Am rezistat câteva momente, înjurîndu-i în gând, dar când s-au apucat să-mi mângâie obrazul cu chiloții ăia obsceni am sărit în sus și am fugit din cameră în râsetele tuturor. "Jigodii ce sînteți, jigodii imbecile", repetam aproape cu voce tare de-a lungul culoarelor pustii. Mă simțeam 122 jignit, îmi simțeam pulsul în tâmple și tot interiorul pieptului fierbinte și vâscos. Atât ceream de la ei: să mă lase-n pace. Să mă lase în nebunia
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
n-am mai vrut să dezgrop morții, dar se va ajunge și aici până la urmă, La dezgroparea morților?! Sunt indignat acum, dar paralizat de cuvintele părintelui Varava, ca și cum m-ar fi lovit cineva în moalele capului stau și mă uit imbecil la desenul imprecis din covor, Părintele Ioan n-a ținut nicio contabilitate, după moartea lui n-am găsit nicio chitanță nicăieri, nu se mai știe cât s-a cheltuit cu materialele, cât i s-a plătit lui Theo pentru pictură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]