1,295 matches
-
asupra comportamentului din două planuri: adică, comportamentul verbal trebuie să fie pe deplin în armonie cu comportamentul non verbal inconștient. Această conduită este exprimată prin fenomene paralingvistice precum gesturile, mimica, postura, privirea, care sunt foarte importante în comunicare. Totuși, simpla imitare a conduitei non verbale de către profesori nu are același efect; trăsătura obligatorie este sinceritatea, în același fel cum artistul este sincer în opera sa Un alt aspect al acestui principiu este legat de prezentarea materialului. Conținutul manualelor și materialele vizuale
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
a afirmat că „la persoana autistă pot apărea și o serie de deficiențe ale motricității grosiere (mersul, echilibrul) precum și a celei fine (scrisul de mână, utilizarea foarfecelui)”. Problemele motorii pot afecta modul de execuție, timpul, ritmul și cauzează dificultăți de imitare, fapt ce apare adesea în cadrul interacțiunii sociale. Termenul de turburări pervazive de dezvoltare a fost introdus cu câteva decenii, dar încă este nefamiliar autorităților, sistemului de asigurări și structurilor administrative de sănătate (Rimland, 1993). 1.3. ETIOLOGIA TPD În urma cercetărilor
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Însușită. Agresivitatea este deci privită ca o atitudine socială, cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se poate schimba. Atitudinea agresivă se Învață și se dezvoltă din activitatea continuă a omului, din succesele și insuccesele sale și din ocaziile de imitare a comportamentului agresiv. Din Învățarea prin confirmare putem deduce următoarele: cu cât un individ cu acțiuni agresive are mai mult succes, cu atât va exista o mai mare probabilitate ca și În viitor el să acționeze În mod identic; un
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
obținute prin Învățare pot fi atribuite și altor situații, dacă acestea prezintă aceleași aspecte pentru declanșarea unui comportament agresiv (generalizarea factorului excitant). Modelul agresiv se exteriorizează atât printr-o creștere a numărului de modalități agresive, cât și prin formarea comportamentului. Imitarea modelului depinde, printre altele, și de următorii factori: starea socială a modelului; vârstă și sex; consecințele comportamentului modelului; valoarea pe care comportamentul modelului o are pentru atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
actului.La paranoici vom găsi o hipersensibilitate morbidă.Irascibilul,perversul, hiperemotivul,anxiosul reprezintă alte categorii de predispuși ,fiecare predispoziție avându-și „mecanismele” sale.Un lot masiv este furnizat de către Întârziații afectivi( prin atitudine „captativă”), prin mare sugestibilitate, prin tendința de imitare, În urma forțării atenției și milei etc) Există un coeficient personal În ceea ce privește gradul de premeditare, alegerea :momentului” și a modalității de execuție (L. Szondi a insistat asupra ultimului aspect În a sa „analiză a destinului” - Schicksalsanalyze). Cea mai citată etiologie patologica
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
accentul pus pe Învățare, nu este surprinzător faptul că teoria Învățării sociale respinge conceptul de agresivitate ca impuls produs de frustrare; În schimb, teoria consideră că agresivitatea este similară oricărui alt răspuns Învățat. Agresivitatea poate fi Învățată prin observare sau imitare și, cu cât este Întărită mai mult, cu atât este mai manifestă. O persoană frustrată prin blocarea scopurilor personale sau perturbată de unele evenimente stresante resimte o emoție negativă. Răspunsul pe care această emoție Îl provoacă depinde de tipurile de
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b) agresivitatea este un răspuns fără proprietăți de instinct, fiind influențată de anticiparea consecințelor unui comportament. Imitarea agresivității Una din sursele de confirmare a teoriei Învățării sociale este reprezentată de studiile care indică faptul că agresivitatea, ca și alte răspunsuri, poate fi Învățată prin imitație. Copiii de vârstă preșcolară au observat un adult manifestând diferite forme de
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Această categorie de subiecți evidențiază următoarele caracteristici definitorii: Majoritatea subiecților prezintă tulburări ale psihomotricității, în special cei care suferă de leziuni la nivel cerebral, evidențiate viteza și precizia mai scăzută a mișcărilor (în special mișcările fine ale mâinii); Dificultăți în imitarea mișcărilor, de fapt care influențează negativ formarea multor deprinderi; Probleme serioase în orientarea spațială și temporală, frecvență crescută a sincineziilor (mișcare automată, involuntară a unui membru paralizat al corpului cu ocazia unei mișcări voluntare a unui membru sănătos); Dificultăți în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cuvinte sau fraze se vorbește de „verbigerație”. 11) Manierismul reprezintă o serie de simptome motorii disparate care au comun caracterul unei impresii exterioare că „bolnavul este manierat” în gesturi, mimică etc. 12) Ecopraxia constă în repetarea identică de către bolnav prin imitarea interlocutorului său asemenea unui ecou, a gesturilor, acțiunilor (ecopraxie), mimicii (ecomimie), limbajului (ecolalie), scrierii (ecografie). Tulburările de voință Voința, proces psihic apropiat de activitatea motorie, dar și de caracter, desemnează formele de motricitate plasate sub controlul sistemului vieții de relație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt ele întâlnite în sfera psihiatriei clinice a adultului. În apariția trăsăturilor psihopatice ale personalității copiilor și adolescenților au importanță următoarele aspecte (M. Tramer): - apariția și fixarea unor semne psihopatice prin imitația formelor de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe manifestarea exagerată a instinctului de apărare-conservare. Ea este o formă particulară de comportament demonstrativ-histrionic. Simularea este creația conștientă și voluntară a unor tulburări sau tablouri clinice. Ea înglobează într-un context unic producțiile fantasmatice ale unor tulburări subiective sau imitarea artificială a unor stări morbide complexe. Se vorbește, în aceste situații, de un „fenomen de pato-plastie”, în sensul de „creație-imitare” al tablourilor clinice (A. Costedoat). În funcție de starea mintală a persoanelor simulante, se vorbește de o simulare patologică, proprie bolnavilor psihici
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumită utilizare sau manipulare a suferinței, în scopul „influențării” atât a anturajului, cât și al corpului de îngrijire medicală, în scopul obținerii unui „statut medico-social” avantajos și protector pentru individul respectiv. Din punct de vedere psihologic, psihopatologic și moral, problema imitării sau a mascării bolilor și a suferințelor produse de acestea aduce în discuție două probleme: sinceritatea și minciuna (A. Porot). Dincolo de aceste aspecte, trebuie să vedem ce „evenimente” existente în „psihobiografia” acestor indivizi contribuie la adoptarea unor asemenea „atitudini-conduite”. Acestea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fragilitate cu caracter constituțional. Dromomania: nevoia imperioasă de a călători, de a se deplasa dintr-un loc în altul datorită unei instabilități constituționale de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară și inconștientă a materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se deplasa dintr-un loc în altul datorită unei instabilități constituționale de factură morbidă. Ecolalie: repetarea de către bolnav a cuvintelor și frazelor pronunțate de o altă persoană. Ecomimie: imitarea repetitivă de către un bolnav a expresiei mimice a interlocutorului său. Ecopraxie: imitarea de către bolnav a gesturilor unei persoane. Encoprezis: pierderea involuntară și inconștientă a materiilor fecale datorită unei reacții emoționale, în cursul somnului sau în stările de deteriorare psihică gravă (demențe, idioție etc.). Endogenie: concepție etiologică conform căreia bolile psihice au o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
da accidente grave, prin fenomenele secundare de carență, motiv pentru care se impune control medical și întreruperea treptată a aportului de toxice. Simptom: semn clinic care traduce o suferință, o alterare morbidă a unei funcții psihice, somatice sau psihosomatice. Simulare: imitarea unor simptome clinice sau a unor tablouri morbide (fenomenul de „patomimie”) în scopul obținerii unor avantaje. Sindrom: „complex de simptome” reprezentând o grupare constantă de simptome clinice, apărând independent sau în cursul evoluției unor boli psihice bine delimitate ca tablou
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în această perioadă, au produs o impresie profundă în rândul educatorilor și teoreticienilor americani mai ales din cauza pledoariei herbartiene pentru ordine, disciplină și formalism mathetic. Versiunea Ziller-Rein a herbartianismului a fost aplicată mai întâi în școlile normale din Illinois, prin imitare directă a practicilor pe care Wilhelm Rein le demonstra la Jena. Nevoia de a forma institutori/învățători cât mai bine pregătiți, resimțită în toate statele din SUA, a contribuit decisiv la adaptarea unui model curricular și instrucțional care, prin rigoarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a acestor factori. a) Factorii legislativi acționează în România la nivelul național pentru întregul sistem de învățământ (de exemplu, Legea învățământului). Pe această bază, Ministerul Educației a impus chiar un curriculum național construit mai ales pe criterii teoretice și prin imitarea învățământului din unele țări ale Comunității Europene, fără a-l supune dezbaterii publice și fără a-l experimenta. Totuși, autoritatea administrației a fost supusă criticii publice prin intermediul mass-media, iar profesorii au reacționat critic la adresa autorității experților în revistele de specialitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu privire la anumite momente ale activității sale; - majoritatea acestor copii prezintă tulburări ale psihomotricității, în special cei care suferă de leziuni la nivel cerebral, evidențiate prin viteza și precizia mai scăzută a mișcărilor (în special mișcările fine ale mâinii), dificultăți în imitarea mișcărilor, fapt ce influențează negativ formarea multor deprinderi; posibilități reduse de valorificare a indicațiilor verbale în organizarea și corectarea comportamentului motor din cauza reducerii capacității de înțelegere a mesajului verbal; probleme serioase în orientarea spațială și temporală, frecvența crescută a sincineziilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
este mai mare cu atât nivelul motricității rămâne mai scăzut viteza mișcărilor este în general scăzută ; lipsa preciziei apare mai evidentă în mișcările fine ale mâinii; formarea multor deprinderi este influențată negativ de faptul că deficienții mintal întâmpină dificultăți în imitarea mișcărilor; indicațiile verbale îi ajută în mică măsură în organizarea și corectarea comportamentului motor; întâmpină dificultăți în relaxarea voluntară a unor grupe de mușchi cât și la trecerea de la o mișcare la alta; în corectarea deficiențelor motricității trebuie ținut cont
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
societatea auzitorilor și în comunitatea lor). Pentru a facilita accesul copiilor la metoda orală sunt necesare următoarele condiții: stimularea și formarea dorinței și nevoii de comunicare prin educație, dezvoltarea percepției kinestezice (pipăitul, vibrațiile, suflul, mișcările buco-faciale), dezvoltarea percepției vizuale, ca imitare a mișcărilor corpului, ale feței, ale gurii etc., dezvoltarea percepției auditive prin intermediul protezelor, dezvoltarea de raporturi afective cu ceilalți, dezvoltarea capacității de atenție, memorare, reproducere prin jocuri, scene mimate, desene etc. Vocea și suflul fondator, deși sunt automatizate, sunt în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prepozițiilor și conjuncțiilor; - utilizarea incorectă a desinențelor, respectiv a sufixelor și prefixelor; - predispoziție către exprimări în construcții simple, fără prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular activ destul de sărac. Față de copilul auzitor care învață vorbirea în mod spontan (pe baza imitării modelelor verbale pe care le întâlnește în mediul social apropiat), copilul lipsit de auz nu are această posibilitate și va învăța vorbirea (inclusiv structura gramaticală a limbii) în mod organizat, atât în perioada preșcolară, cât și în perioada școlară mică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
deficiențe mintale; - tulburări ale memoriei, atenției, reprezentărilor vizuale și acustice; - tulburări în sfera personalității (neîncredere în sine, timiditate, supraaprecierea imaginii de sine etc.); d) cauze psihosociopedagogice: - slabă stimulare a vorbirii copilului în ontogeneza timpurie; - carențe pedagogice (stimulare deformată a vorbirii, imitarea unor modele cu vorbire deficitară, necorectarea la timp a tulburărilor de vorbire); - suprasolicitare, stări conflictuale, oboseală, fenomenul de bilingvism (obligarea copilului de a învăța o limbă străină înainte de a‑și forma deprinderile necesare în limba maternă etc.). Pornind de la tipologia
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întăresc și relaxează musculatura implicată în actul vorbirii și contribuie la menținerea sănătății organismului; se poate folosi o gamă variată de exerciții: rotiri ale brațelor, rotiri și aplecări ale capului, mișcări la nivelul trunchiului, mișcări la nivelul palmei și degetelor, imitarea unor activități din viața cotidiană etc.; b) gimnastica fonoarticulatorie - cuprinde mai multe serii de exerciții de gimnastică facială, linguală, mandibulară, velo‑palatală și labială care trebuie executate ritmic deoarece, pe lângă antrenarea și tonifierea segmentelor aparatului fonoarticulator, au și menirea de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cauză‑efect în producerea și modificarea sunetelor: atingerea ecranului produce un anumit sunet prin sintetizator. Mișcarea unui deget sau chiar a palmei întregi pe ecran modifică înălțimea sunetelor. Diferitele părți ale ecranului pot fi programate să producă sunete diferite, de la imitarea sunetului de orgă sau al clopoțeilor eolieni până la imitarea zgomotului rachetelor spațiale. Folosind acest program, copiii creează propriile lor sunete. Copiii cu cerințe speciale nu sunt nevoiți să învețe notele muzicale pentru a compune melodii: atingând patru zone colorate aflate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
produce un anumit sunet prin sintetizator. Mișcarea unui deget sau chiar a palmei întregi pe ecran modifică înălțimea sunetelor. Diferitele părți ale ecranului pot fi programate să producă sunete diferite, de la imitarea sunetului de orgă sau al clopoțeilor eolieni până la imitarea zgomotului rachetelor spațiale. Folosind acest program, copiii creează propriile lor sunete. Copiii cu cerințe speciale nu sunt nevoiți să învețe notele muzicale pentru a compune melodii: atingând patru zone colorate aflate în partea inferioară a ecranului, sunetele inițiale se schimbă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]