6,265 matches
-
și inițiate de deputatul PDL Maria Stavrositu. Propunerea legislativă a fost depusă pe 8 septembrie la Senat, forul decizional fiind Camera Deputaților. Prin această propunere legislativă se modifică două articole ale Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice. Astfel, se modifică articolul 2, litera b), care în noua formă prevede că drapelul României se arborează în mod permanent la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
mod permanent la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, "precum și în fiecare sală de clasă din învățământul primar și gimnazial, deasupra tablei de scris". De asemenea, se modifică articolul 10 litera g), care prevedea că imnul național al României se intonează la începutul programului zilnic în școlile primare și gimnaziale și care devine "imnul național al României se intonează obligatoriu, în fiecare zi de luni, în toate sălile de clasă din învățământul primar și gimnazial". Potrivit
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
de clasă din învățământul primar și gimnazial, deasupra tablei de scris". De asemenea, se modifică articolul 10 litera g), care prevedea că imnul național al României se intonează la începutul programului zilnic în școlile primare și gimnaziale și care devine "imnul național al României se intonează obligatoriu, în fiecare zi de luni, în toate sălile de clasă din învățământul primar și gimnazial". Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă "creează cadrul legal necesar conștientizării de către elevi a importanței simbolurilor naționale în afirmarea
Imnul naţional, intonat obligatoriu lunea în şcoli, iar drapelul va fi arborat permanent deasupra tablei de scris din clase () [Corola-journal/Journalistic/25223_a_26548]
-
din acest univers creat lumea fiindcă o simțea c o n t r o v e r s a t , p o e t u l în inimă. Și a făcut din observă totuși că prin iubire poporul său un imn”(p.15). d iv ină „oameni i sunt Frumos, spus, bine gândit ! ferestre de lut pe care Asemenea cugetăr i î ț i Dumnezeu le deschide mângâie sufletul ! d i m i n e a ț a Pentru a releva
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
deodată coana Profirița lasă să-i scape un admirabil „se duce cu Franceza lui la dracu”, pentru ca imediat să-i ia înainte coanei Joițica: „...ce mă fac eu? Să mor?”. Criticul obține efecte delicioase din nesiguranța limbii, ardeleanul autor al imnului nostru național - patriot român care nutrea și speranța că Franz Josef avea să-l „reagă luminat” - fiind, cu „paserica din colivie”, pe un loc fruntaș. „Bineînțeles oda n-are nici o noimă.” E vorba de Alecsandri. Farmecul și autoritatea critică stau
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
țări, trebuie să treci printr-o serie de teste absurde, care să dovedească fidelitatea, cunoașterea legilor și obiceiurilor locului. Procesul e cu atât mai penibil cu cât, finalmente, opțiunea jucătorului ține exclusiv de avantajele materiale, și nu de iubirea față de imnul și drapelul țării pe care, cum zic comentatorii sportivii, „le apără”. În schimb, ghanez fiind, pentru a juca la un club din Olanda nu ai nevoie decât de un singur lucru: de valoare. Și, firește, de un agent priceput. Ceea ce
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
Cititorii DeCe News ne-au trimis mai multe melodii care reflectă situația actuală. Am selectat trei variante pentru a alege împreună cu voi imnul care transmite cel mai bine starea de spirit din România în acest moment. Ascultă cele trei variante și exprimă-ți părerea. Dacă aveți alte propuneri le puteți atașa în secțiunea de comentarii a acestui articol. Varianta 1: Varianta 2: Varianta
Muzica protestelor din piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23829_a_25154]
-
cum e Sufletul ager, pentru care „Nu se găsesc lanțuri” „Încătușat să-l țină pe stînca de granit”, întrucît el „În setea-i de lumină străbate zidul urii/ Precum, prin fumul luptei, un steag victorios”. „Libertatea”, „lumina” etc. își au imnurile lor; nu mai puțin, firește, „munca” și omul care o face: „Omul e viața, brațul lui stîncă,/ În fața lui totul de-acum se-nchină;/ Pașii sunt luptă, ochii iubire,/ Sufletul cîntec și fruntea lumină” (Cîntecul muncii). Vlaicu Bârna sugerează că
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
o fi prin caietele rămase, dar în Harfe... noutățile nu-s impresionante; ba chiar dimpotrivă. Cînd lira-i acordată pe durere, le e greu și poeților să treacă brusc la veselie. Chiar dacă n-o fi mare pasul de la elegie la imn, ușor de făcut nu-i. În orice caz, Ana nu l-a putut face, deși s-a străduit. A rămas și ea o cîntăreață de durere. 1 Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, ediția a III-a adăugită, Prefață de
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
din California, Anne Draffkorn Kilmer, și ale unui muzicolog belgian, Marcelle Duchesne- Guillemin, care au descifrat notele muzicale de pe o plăcuță descoperită în Siria, în situl Ugarit, în 1955, de arheologii francezi. Cântecul, vechi de 3400 de ani, era un imn către Nikkal, soția zeului lunii, și are atât note, cât și text, însă ritmul melodiei nu este marcat. Rămâne de ascultat și de văzut cât de tare se schimbă gusturile. Lista lui Tolstoi Într-o scrisoare pe care i-o
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2419_a_3744]
-
va globaliza sub ocrotirea instituțiilor spiritualizate, din ce in ce mai mulți indivizi se vor elibera de imagini false și individualisme meschine sau capricioase. Vor deveni adevărate individualități, Evenimente. Havel are dreptate. Ocidentul nu are nevoie de noi profeți, de noi imagini, de noi imnuri postmoderne să răsune în catedrale. Se cere însă urgent o operație radicală de arheologie culturală. Din țarina economismului și multiculturalismului, să fie recuperat Chipul întinat al democrației spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
august, iar după 1990 s-a reluat tradiția sărbătoririi Marinei Române pe 15 august. Amploarea sărbătorii Zilei Marinei a crescut an de an, festivitățile constând în: salve de tun, ridicarea marelui pavoaz, cuvântul Comandantului Marinei, sau a reprezentantului acestuia, intonarea Imnului de Stat, aruncarea unei ancore de flori în apă, în amintirea eroilor marinari, jocuri sportive marinărești, concursuri cu ambarcațiuni sau focuri de artificii.
Cum a fost stabilită Ziua Marinei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21707_a_23032]
-
victimelor accidentului aviatic a avut loc în cadrul "Zilelor lemnarului", manifestare care are loc la acest sfârșit de săptămână în comuna Horea. La locul tragediei a urcat și o fanfară de tineri din județul Neamț, care au intonat, printre altele, și imnul național. Medicii Radu Zamfir și Sorin Ianceu și copilotul Răzvan Petrescu, participă, sâmbătă seară, alături de rudele cu care au venit în comuna Horea, la o masă organizată de moți. Duminică, celor cinci supraviețuitori ai accidentului aviatic din Apuseni și celor
Salvatorii şi medicii răniţi în Apuseni s-au întâlnit la locul prăbuşirii avionului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21801_a_23126]
-
să oficieze și în continuare halirea morților în această îmbrăcăminte ușoară, care nu-l strîngea nici la subțiori și nici peste pîntece. Și chiar voia să organizeze un ordin - avea actele introduse la tribunal - al mîncătorilor de morți, și un imn pe care să-l cînte la diverse reuniuni (banii urmînd să fie vărsați pentru ajutorarea handicapaților lirici)". Îi asigurăm pe cititori că majoritatea paginilor lui D.R. Popescu nu sînt mai puțin prolixe decît aceasta. Fără complexe, critica e atacată frontal
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
este, ne spune autorul, o continuare a aventurii poetice din volumul Carte singură (1982) și cuprinde poeme aproape în totalitate inedite, scrise între 1985 și 2000. Poemele sînt de două tipuri, pe de-o parte "balade", pe de altă parte "imnuri", toate numerotate în succesiunea celor din volumele anterioare. Declarația autorului e lămuritoare în acest sens: "o spun și de astă dată, tot ceea ce, Deo volente, am scris și voi mai scrie negrăbit nu reprezintă decît aripi subordonabile aceluiași proiect lirico-narativ
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
să credem în cavalerism și onoare în lancea care se-nfige-n/ uriașii endemici și curge totuși sînge din coastele morii/ dar trebuie să fim încă de aici ca și cum am fi dincolo să/ curățăm piatra ca să putem întrezări stelele drumului:" (Imn 79). Unicitatea acestui proiect lirico-narativ are mai ales înțelesul de organicitate, de tot din care aproape nu se poate cita, nu se poate selecta. Semnificativă în acest sens e finalizarea majorității poemelor cu ":". Narativitatea se vede mai ales în poemele-imn
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
dominată de marea „prietenă”, URSS. După 23 august 1944, treptat, ni s-au interzis manifestările patriotice. Dragostea pentru țara noastră era considerată naționalism șovin. Erau cu desăvârșire interzise cântecele patriotice: „Tricolorul”, „Pe-al nostru steag”, „Deșteaptă-te române”, „Hora Unirii”, „Imnul Eroilor”, „Ardealul” și multe altele, să nu mai zicem de acele cântece despre rege sau cele ale legionarilor, căci acestea însemnau închisoarea pe viață sau chiar moartea. Era vremea când URSS era „mai presus” în toate. Mi-amintesc că se
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
abuzivilor, Cassian Maria Spiridon nu pierde din vedere proletcultismul, acea încununare a mistificării la care puterea comunistă a supus cultura. La puțin timp după instaurarea comunismului, manualele școlare au fost "purificate", anexate noii ideologii "infailibile". A. Toma, autor și al Imnului R.P.R., constituie un caz emblematic, întrucît bardul "a fost considerat, în epocă, cel puțin egalul lui Eminescu, dacă nu superior lui". Nu e omisă împrejurarea că G. Călinescu îl omagia, în aula Academiei, pentru ""puritatea" ideologiei sale, promovată atît de
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
decît dezgustul cititorilor și compromiterea iremediabilă a scriitorilor colaboraționiști: Se lucra cu sîrg, ca să folosim limbajul epocii, la formarea noii mitologii. Prin calchierea elementelor constitutive ale religiei creștine, dar cu un fundament de pol opus acesteia, pe ura între clase, imnurile înălțate "conducătorului iubit", "partidului", "patriei socialiste" etc., prin aberantă repetare, difizuate în mass-media zi de zi, ceas de ceas, de "sacerdoții" noii religii, nu au provocat, nu au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul". De remarcat franchețea
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
idoli falși, gen Adrian Păunescu sau Ion Gheorghe, Corneliu Vadim Tudor și alții ca ei, cu nerușinare, plini de nostalgie și pentru că tot li s-a dat mîna, mai închină, la atîția ani după decembrie '89, din cînd în cînd imnuri de slavă conducătorului iubit (așa mort cum e) și patriei socialiste. Dar acum, se pare, indicațiile nu le mai vin de la partid, iar Moscova e puțin probabil să mai fie interesată. Mai știi, poate o fac dintr-o înaltă conștiință
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
se unească cer cu cer). S-ar zice că asistăm la un proces de convertire poruncită. La o unificare întru extaz a maselor, precum o biruință a ordinii, cu un aspect marțial: Voi întemeia - din văzduh/ vorbind ca un turn -/ imn în puteri și stihii/ unu zidind -/ ca o suflare din/ Tartar vie/ și pînă-n Orion -/ peste imperii extazul/ unui popor" (Voi întemeia). La un moment dat, autorul concede a-și recunoaște insciența, în favoarea unei cunoașteri transpersonale, de factură metafizică, pe
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
în cazul poeziei, sau mai precis al meu, ca individ (imperfect) care simte că văzutele sunt cifrul nevăzutelor. Devreme ce întreaga creație a ieșit din mâinile Creatorului, El și-a lăsat amprentele în lumea din jurul nostru. Sfântul Francisc are binecunoscutul Imn al Fratelui Soare, sau lauda creaturilor, a elementelor, dar și a omului păstrător al demnității credinței și frumuseții, pentru că descoperă Iubirea infinită din care și prin care există lumea. Simțurile exultă descifrând binele și înțelepciunea, nu bucurându-se în sine
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
din care și prin care există lumea. Simțurile exultă descifrând binele și înțelepciunea, nu bucurându-se în sine, în "infinitul rău", baudelairian, depășind, deci, senzualitatea propriu-zisă, patima pentru "fructele terestre", întrezărind dincolo de lacrimi, ca Francisc, aproape orb când a compus imnul, transcendența ca frumusețe. În fața luminii care îl "sigila" fizic în Muntele Verna, îl stigmatiza, Francisc exclamă extaziat: "Tu ești Frumusețea! Tu ești Frumusețea!". Paradisul și frumosul nu înlătură treptele pregătitoare, purificatoare ale durerii, descurajării, ale 'nopții obscure' și nici sicitățile
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
să traverseze noaptea câlțoasă, gordiană, dintre 16 și 17, c-a avut putere să se smulgă din căngile Găii de Chișinău, ce mănâncă de-o vreme doar creiere, doar suflete de genii ale neamului nostru parcă mereurit-însomnorat, cum zice și imnul României, în fiecare dimineață, pe posturi de radio-tv...! Dă, Doamne, s-aud c-au adormit găile semănătoare de moarte, lăsând Poetul în viață, acasă, întru luminarea noastră de orizont metaforic, s-aud că Gaia-Thanatos de Gardă de pe via Pământ Alfa-Centauri
Dacã Poetul e-o mânãtarcã de vid printre constelaţii. In: Editura Destine Literare by Ion Pachia Tatomirescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_238]
-
bărbat iubit) traduce adesea această nevoie de prosternare admirativă ce anulează vidul afectiv: "chip de pămînt ești/ în noi dornici de tine/ în jurul tău pasc cai veniți din dulcile tărîmuri/ din cerul cel mai de sus/ voi cînta ca pasărea/ imnuri închinate ție/ puterea ta dă-mi-o// să vină pruncii să sugă la oi/ laptele alb și hrănitor al lumii// sub ochii tăi spaima s-a stins" (Chip de pămînt ești). Toposul nul se umple mirabil de materia vieții, în
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]