3,653 matches
-
și de sens cu imperativul țigănesc u�ti ("ridică-te!"), din care probabil că provine interjecția românească. Unul dintre citatele din DLR conține chiar forma ușchi, într-un context ideal atât pentru o interjecție de alungare, cât și pentru un imperativ: "Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia Lovinescu). Din punct de vedere fonetic, oscilația -ști /-șchi nu prezintă dificultăți (o regăsim și în variantele puști/pușchi); în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
o regăsim și în variantele puști/pușchi); în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
întoarcere a lui Kierkegaard, de altminteri concluzia cărții e optimistă, frica poate constitui un obstacol și o piatră de încercare, dar în nici un caz nu poate opera fundamental. Totuși, firesc, pentru cei care iubesc libertatea, lupta împotriva ei e un imperativ. Fără contradicție! Motanul a ieșit din ascunzătoare, stă pe coadă și nu se grăbește să-mi sară în brațe. Mă privește cu un ochi mefient, abstract, își face cu diplomație toaleta, apoi se îndreaptă spre fereastra pe care va contempla
Frica albastră vs frica politică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7308_a_8633]
-
mai covîrșitor abandonat ca principiu al existenței, ca mod de a fi în lume, căci oricum am privi lucrurile critica este o acțiune socială, realizată într-o deplină individualizare a afirmării intelectuale". Compromisul n-ar putea fi socotit așadar un imperativ al funestei epoci, neputîndu-se scuza prin invocarea acesteia: "Să fie bine înțeles, de la bun început: nu punem în dezbatere supraviețuirea intelectuală într-un regim nefast, ci supralicitarea, carierismul, dorința de afirmare în plan politic, care au determinat și au Ťmotivatť
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
nici un minut, să stea ca sub privirile unui hipnotizor. Cînd iese din teatru să se întrebe: ce a fost asta, nene?"2 Faptul că aceste fraze priveau construcția unei comedii nu ne împiedică să deslușim în ele și un alt imperativ, vizînd construcția carierei literare. A-și ține publicul cu răsuflarea tăiată, a-l duce din emoție în emoție ne apare la Caragiale drept o "lege internă" a scrisului, în funcționarea căreia deliberarea lucidă își dă mîna cu impulsul spontan. Fiecare
Caragiale „liber-schimbist“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7635_a_8960]
-
în calcul atunci când dispune radial toată literatura occidentală în jurul lui Shakespeare. Dar deplasarea de interes e plauzibilă, mai ales într-o carte dintru-nceput deschisă către dialogul interpretărilor. Opțiunea lui Manolescu nu ține însă, cum s-ar putea crede, de imperativele influenței de gen. Istoria lui nu privilegiază magnetic istoriile altora. Dovadă că, prezent în secțiunea dedicată Marilor scriitori interbelici (alături de Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, Mateiu I. Caragiale, Ion Pillat, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
comunismului în România. Față de acest trecut descris cu duioșie în care exista o rază de speranță - de aici o primă posibilă interpretare a titlului Proiecte de trecut - prezentul sub dictatură se înfățișează ca un timp dezumanizat și dogmatic, marcat de imperative materialiste care își găsesc cea mai bună expresie în spațiul orașului. La oraș, oamenii își trăiesc existența sub semnul singurătății, neîncrederii, lașității și oboselii - acest ultim cuvânt se repetă în mod insistent în paginile cărții, împreună cu multe alte cuvinte semnificative
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
a unui parcurs artistic deja realizat, și de aclimatizare a unor argumente estetice deja verificate. Mutarea accentului de pe umanismul absolut, luminos și abstract, pe unul circumstanțiat social și politic, nu constituie nici o abdicare de la principiile inițiale și nici o concesie făcută imperativelor clipei. Luîndu-și ca țintă absolută cadrele socialului, adică existența individuală și colectivă într-o anumită perspectivă ideologică, economică și politică, pictorul încearcă să argumenteze necesitatea înțelegerii actului creator ca act de construcție, ca formă de intervenție rațională și decisă dincolo de
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
nu inventate după calapod, există neîndoielnic. Pe unele le-a remarcat, inteligent, Alex Goldiș. Pe altele voi încerca să le prezint eu, cu gândul la necesitatea "observațiilor utile" despre care vorbea, într-un rând, același Călinescu. Am discutat acum, din imperative igienice, numai ideile primite de-a gata care circulă, din nefericire, cu identitate falsă, în presa literară de la noi. (va urma)
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
povestea lui Andersen: "împăratul e gol!" Cu ce s-o fi ocupînd, în cadrul onoratului minister, departamentul "Inovării"? Probabil, cu "inovarea" textelor la examene. După reproducerea - vorba vine! - a fragmentului din Caragiale (precedat de îndemnul " Citește cu atenție textul dat"), urmează imperativul fundamental al lucrării: "Scrie, pe foaia de teză, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos". Chestia cu "pe foaia de teză" te lasă cu gura căscată: dar unde, Doamne iartă-mă, ar fi putut fi scrise răspunsurile dacă nu
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]
-
trata întregul material într-o manieră cât mai personală: relaxată, destinsă, fără inhibiții, dar și fără prejudecăți, degajată de constrângeri sau limitări de orice factură - teoretică, metodologică, stilistică; bineînțeles, cu asumarea tuturor riscurilor aferente." (pag. 9) Dacă pentru al doilea imperativ asumat aici, Gelu Negrea merită, după parcurgerea cărții, cordiale felicitări, în privința celui dintâi se cuvin aduse, totuși, câteva amendamente de principiu. Problema "pregnanței", spre exemplu, denotă o dublă inadecvare. O dată, la viziunea radical inovatoare profesată chiar de Negrea în interpretarea
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
același, viziunea artistică, sensibil diferită. Autorul (își) privește (propria) literatura(ă) cu ochii unui pictor. Marile (în cazul său, micile) teme rămân aceleași, modalitățile lor de transpunere în operă suferă însă modificări în funcție de diversele etape din viața artistului și de imperativele estetice ale epocii. Ceea ce se rămâne este l'esprit de finesse, delicata caligrafie - când sofisticat elaborată, când abia schițată - a trăirilor și sentimentelor. Deși multe par altfel, nimic fundamental nu s-a schimbat în lirica lui Constantin Abăluță. Aceeași melancolie
Vernisaj liric by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7269_a_8594]
-
chiar George Apostu, capătă o altă înfățișare și un alt înțeles. Am putea numi acest expresionism unul de tip origenian, autocastrant, în care explozia pasională și excesul de vitalitate sînt temperate printr-o drastică intervenție chirurgicală, și anume aceea a imperativului spiritual și a potențialei trăiri de factură mistico-extatică. Iar la capătul acestui parcurs, prin lucrările din ultimul deceniu, în special prin Abside, prin Porți, prin Bolți, prin Tronuri etc., valorile expresionismului inițial, sălbatic și animat de impulsuri sangvine, se reformulează
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7140_a_8465]
-
democrație Remarcabil articolul lui Horațiu Pepine ("Votul obligatoriu și istoria posibilă") din numărul pe iulie al Ideilor în dialog. Ar trebui să-l citească toți cei care se declară adepți ai introducerii legale a obligativității prezenței la vot. "A cere imperativ cetățenilor să mergă la urne, Ťindiferent de opțiunea politicăť, este echivalent cu a spune că oferta dată este cea mai bună posibilă. Totul se găsește deja aici, prezent, nimic nu va mai fi sau ce va fi nu va reprezenta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
Fără îndoială că "moda poetică" este sancționată tocmai în numele voinței de individualizare a creatorului care trebuie să-și făurească propria fizionomie lirică, propriul destin, înlăturând din registrul modalităților sale de exprimare lirică și ontologică tot ceea ce e imitație, aleatoriu, resentiment. Imperativul valorii activează, în cele din urmă, resorturile polemice ale eseistului, care respinge fără drept de apel mimetismul, "beția de imagini", inflația verbală, "disprețul pentru formă", profunzimea aparentă și delirul expresiv: "o tentativă de a distinge, cât mai eficient cu putință
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât funcționarii publici din unitățile teritoriale aveau speranța legitimă a unei remunerări nediscriminatorii, iar dreptul lor a fost încălcat fără a se menține un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanei. ... 14. Tribunalul Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, amintește că, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 12. Guvernul consideră că precizările din preambulul ordonanței de urgență criticate, respectiv imperativul respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, și neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
fiind modelate de criteriile de ordine publică și bune moravuri ale societății, de aria de extindere și gradul de protecție a drepturilor și libertăților altora surprinse într-un anumit moment istoric. Or, Curtea observă că, în contextul pandemiei de COVID-19, imperativul protecției dreptului la sănătate și la viață a dobândit noi dimensiuni. În acest context istoric aparte, marcat de larga și rapida răspândire a unui virus cu efecte grave asupra sănătății persoanelor, frecvent letal, obligația de a purta masca de protecție
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
efecte grave asupra sănătății persoanelor, frecvent letal, obligația de a purta masca de protecție în vederea prevenirii transmiterii ori contractării virusului SARS-CoV-2 se circumscrie textului constituțional care consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși în limitele impuse de imperativul respectării drepturilor celorlalți. ... 37. În sfârșit, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 21 din Constituție, Curtea reține că obligația de a purta masca de protecție nu afectează dreptul privind accesul liber la justiție. Astfel, persoanele
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
nr. 370 din 20 mai 2014, că dreptul referitor la secretul corespondenței nu este absolut, putând fi restrâns din rațiuni impuse într-o societate democratică de necesitatea protejării securității naționale, desfășurării instrucției penale, prevenirii acestora din urmă și alte asemenea imperative publice. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituție, „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme [...] și sunt garantate“. Apărarea
DECIZIA nr. 256 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258627]
-
căruia îi dau expresie, este evidentă, același legiuitor a simțit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferență, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrând, astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceleași decizii, Curtea a reamintit jurisprudența sa pronunțată anterior revizuirii Legii fundamentale și a precizat că de esența cazului excepțional este caracterul său obiectiv, în sensul că „existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
pe care el însuși este suveran să le determine“. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrându-se astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. (Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, cu titlu exemplificativ) ... A.6. Curtea a statuat că nu se constituie într-o situație extraordinară cazurile cu implicații financiare legate de punerea în executare
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
căruia îi dau expresie, este evidentă, același legiuitor a simțit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferență, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrând astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceeași decizie, Curtea a precizat că de esența cazului excepțional este caracterul său obiectiv, în sensul că existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
mici comparativ cu media lunară pe anul 2019 și a situației în care persoana nu a realizat venituri în anul 2019, ca urmare a dobândirii calității de avocat doar începând cu anul 2020, reprezintă o încălcare a prevederilor exprese și imperative ale ordonanței de urgență și o adăugare la lege. În susținere sunt reiterate apărările din întâmpinarea prezentată la pct. II lit. E din prezenta decizie. ... ... V. Punctul de vedere al instanței de trimitere A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 20
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]