834 matches
-
asemenea culturi tradiționale pare, în schimb, organizat în jurul valorii centrale a unui bun comun care const] într-un anume tip de viat] ideal] în comunitate, o rețea de relații definite parțial de anumite roluri sociale, din nou ideale, dar întruchipate imperfect în practică existent]. Idealul pentru membrii societ]ții este reprezentat de virtuțile diferite care le ofer] posibilitatea a promova și susține binele comun, dat fiind locul lor în rețeaua de relații. Confucianismul, de exemplu, face din familii și grupuri înrudite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
impusă de normă 7, nu e generalizată: ne fixasem (Realitatea TV, 29.X.2007), abia ne cunoscusem (TVR 1, 3.XI.2007). 2.2.2. Tot la mai-mult-ca-perfect, apare desinența de persoana a II-a sg. -i (de la prezent și imperfect), în locul desinenței -și (comună perfectului simplu și mai-mult-ca-perfectului)8: raportai că ai obținut atâta și, de fapt, obținusei mai mult (Național TV, 6.V.2008); auzisei de el (TVR 1, 27.XI.2007). 2.2.3. Destul de frecvente sunt formele
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
un sinonim contextual pentru cuvintele: cântărea, imprudent. 2. Notează două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) face. 3. Ilustrează aspectul denotativ și conotativ al verbului (a) trezi. 4. Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului feminin. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 8. Ilustrează două elemente de modernitate a romanului. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre comparația din ultima
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nu numai importanța limbajului non verbal ci și superioritatea acestuia În raport cu limbajul verbal, cu cuvintele În diferite situații de comunicare: „Cuvintele, ori de câte ori nu pot fi Însoțite direct de gesturi și completate de acestea, sunt ... un mijloc de comunicare cu totul imperfect”; limbajul gestual are o precizie mult mai mare „decât cea atinsă de vreun sistem de simboluri rostite sau scrise, cu excepția limbajelor matematicii, științei și muzicii” <ref id=”57”> Ibid., p. 15 referință </ref> (traducerea mea). 3.4. Contextul situației O
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trebuie inserat, considerat În situația enunțării sale, adică, În termenii lui Malinowski, În contextul situației În care a fost enunțat. Acest lucru este obligatoriu deoarece limbajul, ca și la Wittgenstein și la Ogden și Richards, este considerat doar un instrument, imperfect, cu ajutorul căruia oamenii interacționează În cadrul vieții lor de zi cu zi, de care se folosesc pentru a comunica În cadrul acțiunilor cu scopuri practice pe care le Întreprind. Enunțul poate fi Înțeles doar În „... the living reality of the spoken language
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sau încălcat Constituția din 1993, menținând configurarea instituțională a regimului lui Elțîn. Însă a luat o serie de măsuri, subtile, care au făcut ca moștenire democratică să se clatine în anii următori.<footnote Dale Roy Herspring, Putin`s Russia: past imperfect, future uncertain, Editura Rowman &Littlefield Publishers, United States of America, 2005, p. 14; footnote> „Natura alegerii noului lider de la Kremlin a devenit clară. Elita conducătoare nu își mai dorea încă un lider carismatic și revoluționar, nu își doreau un politician
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
sau scrieți după dictare propozițiile: Irimia e miner. Marina are ie. Ermina are miere. Irina are mere. Ana e mare. Ene are rame. 16. Formulați câte o propoziție pentru fiecare sens al cuvântului: Ura! (exclamație); ura (subst. „ură” articulat); ura’ (imperfect, pers. a III-a sing., de la „a urî”); ura’ (imperfect, pers. a III-a sing., de la „a ura”) 17. Citiți și apoi arătați asemănările și deosebirile în cuvintele din coloane: un nu unu au aur eu meu mereu nume renume
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
ie. Ermina are miere. Irina are mere. Ana e mare. Ene are rame. 16. Formulați câte o propoziție pentru fiecare sens al cuvântului: Ura! (exclamație); ura (subst. „ură” articulat); ura’ (imperfect, pers. a III-a sing., de la „a urî”); ura’ (imperfect, pers. a III-a sing., de la „a ura”) 17. Citiți și apoi arătați asemănările și deosebirile în cuvintele din coloane: un nu unu au aur eu meu mereu nume renume minune reuniune urni urnire urma urma’ uimire 18. Transcrieți propozițiile
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
și mințile dar și sufletele cu tot ceea ce avem nevoie în cariera noastră de bibliotecari oameni ai cărților și ai cuvintelor. în bibliotecă, cine caută nu se poate să nu găsească, alături de carte binele și frumosul. Mă gândesc cât de imperfect și de bolnav este sufletul care nu se poate molipsi de bine și de frumos. Așadar, îndemnul meu este acela de a ne ajuta unii pe alții, necondiționat. Cei care n-au făcut-o încă s-o facă neîntârziat. Să
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
într-o diversitate de situații; * abordarea ecologistă oferă instrumentul predicției, înțelegerii și facilitării performanței CPS, beneficiu de cea mai mare importanță. Intervenția educativă realizată dintr-o asemenea perspectivă nu va mai vedea în persoana asupra căreia se exercită un „obiect” imperfect ce trebuie modelat prin anumite demersuri algoritmizate pentru a realiza transformările urmărite, nici un subiect care se autoconstruiește independent de contextul în care evoluează, ci un subiect viu, sensibil și creativ, care cere o tratare diferențiată și specifică. Delimitări conceptuale Termenul
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
apar sub formă aciculară , ca sagenit , în cristalele de biotit. Incluziunile lichide și gazoase se întâlnesc în mineralele rocilor eruptive formate în condiții de temperatură și presiune mare , care nu au proprietatea de clivaj sau au un clivaj cu totul imperfect , cum sunt cristalele de cuarț și alte minerale. În schimb la feldspații bogați în urme de clivaj, care au permis eliminarea lor, asemenea incluziuni lipsesc în general. Uneori incluziunile lichide și gazoase din cristalele de cuarț, având dimensiuni mari, se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
apar sub formă aciculară , ca sagenit , în cristalele de biotit. Incluziunile lichide și gazoase se întâlnesc în mineralele rocilor eruptive formate în condiții de temperatură și presiune mare , care nu au proprietatea de clivaj sau au un clivaj cu totul imperfect , cum sunt cristalele de cuarț și alte minerale. În schimb la feldspații bogați în urme de clivaj, care au permis eliminarea lor, asemenea incluziuni lipsesc în general. Uneori incluziunile lichide și gazoase din cristalele de cuarț, având dimensiuni mari, se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
a fi autor înseamnă a șlefui aceste legături până când ele devin evidente. Accentuând asupra semnelor mutilării, descrierea ekphrastică a statuii se justifică prin perspectiva similitudinii structurale dintre opera de sculptură și opera literară. Selectând spre descriere bustul incomplet și astfel, imperfect al zeiței Victoria, Constantin Țoiu sugerează că și opera de sculptură și cea de literatură presupun existența unui artist-bricoleur. Textul, ca și sculptura, implică retușuri și reconstrucții succesive. Nu e vorba aici atât de o similitudine de receptare a operei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nici rațiunea nu poate fi disprețuită... Dogma este forma religioasă a adevărului și știința dogmelor este teologia. Când se vorbește de dogmatism ca ceva antieliberator, siluant, ne aflăm în prezența unei contradictio in adjecto (dogma fiind esența libertății reale, reflectată imperfect aici, și tot transcendentă, ca dogma). Așadar, când se vorbește de dogmatism filosofic, social, politic sau științific, se practică un limbaj impropriu, specific spiritului autonom care absolutizează, nu dogmatizează, dogma neizvorând din om, iar conținutul ei este primit de om
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lor pervers, ceilalți mai puțin. De ce am scris atâtea „enervări“, de-a lungul a 8-9 luni? Eu unul am făcut-o pentru a mă elibera chiar și foarte puțin de povara care mă apasă trăind într-un sistem atât de imperfect. Sunt conștient că aceste enervări nu propun mari probleme existențiale, nu fac o filosofie a vieții, nu dezbat doct teme de istorie, literatură, politologie. Nici nu ne-am dorit asta. Cred că forța acestor enervări constă tocmai în „populismul“ lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a discursului (faptul că se văd mai multe focuri). În cazul verbului, actualizatorii pot avea diferite funcții, astfel încît, de exemplu, procesul conceptual "a merge" este actualizat pe axa timpului prin morfeme temporale, precum sufixele sau verbele auxiliare: -ea-, la imperfect (mergea), vrea-voi, la viitor (va merge). Se poate constata că actualizatorii pot fi avuți în vedere doar în interiorul concepțiilor lingvistice dezvoltate în Europa (care pornesc de la realitățile oferite de limbile indo-europene), căci, în perspectiva teoriei lui Leonard Bloomfield - care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
această distincție din engleză este totuși diferită de tipul aspectual perfectiv (acțiune încheiată) - imperfectiv (acțiune în curs de desfășurare). Astfel, perfectul compus din română (și din celelalte limbi romanice) exprimă o acțiune trecută și terminată (am scris un articol), în vreme ce imperfectul exprimă o acțiune în curs de desfășurare, deci neterminată (ieri citeam scrisoarea de la tine). Gustav Guillaume a demonstrat, în 1929, că actualizarea unei construcții verbale în discurs presupune două tipuri de alegeri: alegeri temporale, vizînd plasarea timpului explicat în una
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu el. La indicativ, aspectul indică complexitatea timpului verbal, care oferă, în română (și în alte limbi romanice) două serii de forme simple pentru trecut. Astfel, perfectul simplu prezintă un proces trecut realizat și incluzînd limitele inițiale și finale, în vreme ce imperfectul îl redă fără reprezentarea acestor limite. J. Bres a reinterpretat, în 1997, această opoziție ca o ascendență și o descendență, perfectul simplu inversînd fluența timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezintă un proces trecut realizat și incluzînd limitele inițiale și finale, în vreme ce imperfectul îl redă fără reprezentarea acestor limite. J. Bres a reinterpretat, în 1997, această opoziție ca o ascendență și o descendență, perfectul simplu inversînd fluența timpului universal, în vreme ce imperfectul o confirmă. Această diferență de perspectivă asupra timpului implicat și raportarea subiectului sintactic la fluența lui este cea care produce diferitele efecte de sens ale celor două forme. Aspectul gramatical interacționează în mod obișnuit cu aspectul lexical, care ține de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în direcție opusă, înțelegere activă și ascendență, dinspre trecut spre viitor. Prin urmare, descendența este reprezentarea fluenței timpului din viitor spre trecut, despre care dă informații îndeosebi timpul verbal. Descendența se articulează cu incidența și cu decadența, astfel încît, la imperfect, de exemplu, reprezentarea timpului implicat ca fiind conversiunea incidenței în decadență este la originea reprezentării ei descendente. V. ascendență, aspect, incidență. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN DESCRIERE. Cuvîntul descriere face parte din metalimbă și are mai multe accepții. Pe terenul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dobândită postnatal, neereditară, și alta moștenită (ereditară sau familială). La rândul lor, cei care moștenesc boala, transmit gena susceptibilității la retinoblastom la jumătate dintre copiii lor, în conformitate cu legile lui Mendel, după un model de transmitere a unei gene autozomal dominante, imperfect penetrantă. În forma ereditară a retinoblastomului, pacienții prezintă multiple tumori retiniene clonale, bilaterale (în ambii ochi) și multifocale, pe când în forma sporadică, simptomatologia este de regulă unilaterală și unifocală (se dezvoltă o singură tumoră, într-un singur ochi) și la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
aceștea de noi, cititorii. Irelevanța practică a conținutului pasajului care declanșează starea lui Pnin este subliniată de faptul că noi, cititorii, nici nu căutăm răspunsuri, nici nu cerem amănunte. Cealaltă atracție majoră a acestui tur de forță stilistic este folosirea imperfectului iterativ. Etapele decăderii fizice ale lui Pnin, care au culminat cu ivirea neașteptată a dinților falși, apar într-atît de detaliate și specifice, încît fac repetiția și mai amuzantă. Avînd în vedere și frivolitatea celor spuse, o astfel de narație cu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acceptabilitate a acordului operatorilor modali. Pentru operatorul de modalitate a fi, acordul la persoana I sau a II-a este familiar sau colocvial, iar acordul la persoana a III-a plural este standard. De obicei, acest operator se folosește la imperfect: (128) a. eu eram uit, tu erai să uiți, noi eram să uităm, voi erați să uitați - familiar b. eu era să uit, tu era să uiți, el/ea era să uite, noi era să uităm, voi era să uitați
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt marcate sufixal, absolutivul e nud; morfemele cu realizare fonologică zero sunt tipic "default". Explicația formulată pentru limbile de tip (a) este valabilă pentru limbile cu partiție bazată pe ierarhia nominală. Existența limbilor de tip (a) demonstrează relațiile apropiate, dar imperfecte dintre Cazul abstract și cazul morfologic. Concluzia formulată de Legate în mai multe studii, conform căreia absolutivul este doar aparent în unele limbi ergative, a fost criticată de Katzir (2007). 3.2.4. Nom. = absența Cazului Van de Visser (2006
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A este marcat cu cazul absolutiv, însă poate primi ergativul dacă, din punct de vedere pragmatic, e relevantă capacitatea argumentului A de a iniția sau de a încheia acțiunea. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ, cu grade diferite de ergativitate pe scala: imperfect > aorist > perfect. Ergativitatea este mai puternic marcată la plural. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. La nivel sintactic, este o limbă "neutră": subiectul, obiectul direct, obiectul indirect/oblic au același comportament în privința coordonării, a complementării și a reflexivizării. Topică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]