1,421 matches
-
pe provinciali să priceapă Codul Napoleon, ci și de a-i familiariza cu Voltaire, Racine, ziarele pariziene și de a le forma o educație națională. Weber scrie Într-un mod provocator: „Nu poate exista o expresie mai clară a sentimentului imperialist, povara francofoniei pe care o poartă omul alb, ale cărei prime cuceriri aveau să fie acasă”. Dacă Înainte stăpânirea limbii latinii era esențială pentru participarea unei elite restrânse la o viață culturală bogată, stăpânirea limbii franceze standard devenise acum condiția
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
ei tehnică, i se datorează crearea unui fond de cunoștințe tehnice folosite deja acum, Într-o formă sau alta, chiar și de cei mai tradiționaliști cultivatori. Scopul meu este mai degrabă acela de a arăta În ce mod pretențiile sale imperialiste - incapacitatea de a recunoaște sau asimila cunoștințe create În afara propriei paradigme i-au limitat drastic utilitatea pentru mulți agricultori. Tipuri de simplificare agricolă Agricultura timpurie Cultivare Înseamnă simplificare. Chiar și cele mai blânde forme de agricultură produc de obicei un
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
condițiile În care se viza obiectivul limitat al producției eficiente, cum a fost În cazul agronomiei occidentale. Faptul că, după o examinare superficială, a fost descalificată de către toți, cu excepția unui număr restrâns de agronomi, este un tribut adus atât ideologiei imperialiste, cât și esteticii vizuale a modernismului extrem În agricultură. Cazul policulturii mai ridică Încă o problemă, relevantă și din punctul de vedere al practicii agricole, și din cel al structurii sociale, o problemă asupra căreia ne vom opri pe Îndelete
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și căruia Îi datorăm formula de bază a Îngrășămintelor, folosită și astăzi (N, P, K). Aceasta reprezenta un progres științific cu consecințe complexe și, În general, benefice, Însă Începea să creeze probleme când era prezentată ca un tip de cunoaștere „imperialist”, fiind ridicată În slăvi și prezentată drept soluția rezolvării tuturor deficiențelor solului. După cum s-au străduit Howard și alții să dovedească, există o serie de variabile - inclusiv structura fizică a solului, gradul de aerare, modul de arare, humusul și stratul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
organizare și cantitatea de produs obligatorii. Teoretic, contractanții sunt mici producători privați, Însă, În afară de faptul că Își riscă terenul și clădirile proprii, ei nu au mai mult control asupra zilei lor de lucru decât muncitorii de la banda rulantă. Împotriva cunoașterii imperialiste „Spuneau... că este atât de devotat științei Pure... Încât ar prefera ca oamenii să moară din cauza tratamentului adecvat decât să fie vindecați datorită unuia greșit”. Sinclair Lewis, Arrowsmith Rândurile pe care m-am aventurat să le scriu mai sus nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
standaridzate supranumele centralizarea transporturilor În urbanism Sivaramakrishnan, K. Skinner, G. William Proiectele de curățare a mahalalelor opoziția lui Jane Jacobs Variolă inocularea cu virusul Smith, Cecil O., Jr. Smith, David Social-democrați (Economiști) Inginerie socială autoritară aspecte tragice ale metafora grădinii imperialistă originile extrem-modernistă proiecte utopice În vezi, de asemenea, Așezări, permanente Ordine socială mecanisme informale ale Socialism colaborare Între muncitori și stat crearea de mase populare dictatura proletariatului În mētis și clădirea socialismului puterea coercitivă a statului În rolul sindicatelor În
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Press, Ithaca, 1989, și Marshall Berman, All That Is Solid Melts into Air: The Experience of Modernity, Penguin, New York, 1988. Ceea ce e nou În modernismul extrem, după părerea mea, este nu atât aspirația către o planificare globală (deoarece multe state imperialiste și absolutiste au avut asemenea năzuințe), cât tehnologia administrativă și cunoașterea socială care fac plauzibilă posibilitatea de a organiza o Întreagă societate Într-un mod În care doar cazărmile sau mănăstirile mai fuseseră organizate. Convingătoare În acest sens este abordarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
nu”. În încheiere, politrucul de pe malurile Dâmboviței își exprimă speranța că Partidul Muncitoresc Român va trage învățămintele necesare și va contribui, folosind „metodele bolșevice”, la „istorică bătălie pentru construcția socialismului”. Comuniștii români porneau de la premisa că „zadarnic umblă adulmecând șacalii imperialiști în jurul Iugoslaviei”, întrucât aceasta va găsi „drumul cel just” spre construirea unui stat socialist „în cadrul Frontului Unic al Socialismului, în frunte cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice”. Există însă informații potrivit cărora concomitent cu anunțul oficial de la București, al declanșării campaniei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
naționale”, unde atrăgea atenția asupra consecințelor actului deviaționist de la Belgrad. „Să ne închipuim pentru o clipă - spune autorul - care ar fi fost situația țării noastre dacă pe teritoriul ei s-ar fi aflat în locul armatei statului sovietic, muncitoresc țărănesc, trupele imperialiste anglo-americane... Nu numai că n-am fi putut avea un regim de democrație populară și n-am fi putut porni la construirea socialismului, dar orice urmă de independență ar fi fost distrusă, iar poporul nostru ar fi căzut în vasalitatea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
am fi putut avea un regim de democrație populară și n-am fi putut porni la construirea socialismului, dar orice urmă de independență ar fi fost distrusă, iar poporul nostru ar fi căzut în vasalitatea cea mai distrugătoare față de țările imperialiste”. Condițiile noi, în care evoluează relațiile internaționale, impun o redefinire a noțiunii de patriotism, orice om al muncii urmând a fi convins că Uniunea Sovietică nu este o țară oarecare, ci „reprezintă cel mai puternic scut al independenței propriei sale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
într-o supraapreciere a forțelor interne și, în paralel, respingerea „sprijinului frățesc” oferit de celelalte state socialiste. Aceasta ar conduce, implicit, la căderea țării în „mrejele planului Marshall, la pierderea independenței naționale și transformarea Iugoslaviei într-o colonie a țărilor imperialiste”. Același organ de presă, „Scânteia”, publică în ziua de 5 iulie 1948 articolul „Împotriva revizuirii învățăturii marxist leniniste asupra partidului.” Analizând, din nou, conținutul rezoluției de la București ajunge la concluzia că partidul comuniștilor iugoslavi și-a pierdut rolul de „principala
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
nesănătoase, ce ar putea genera greșeli asemănătoare celor ivite în Partidul Comunist Iugoslav”. Interesantă poziția Partidului Comunist din S.U.A., care ia atitudine contra „trădării” liderilor iugoslavi. Până și la americani, suține autorul, „unde își are reședința statul major al lagărului imperialist, forțele ce luptă pentru pace recunosc ca bază existenței lor este prietenia și colaborarea cu Uniunea Sovietică, a cărei înrâurire se simte din ce in ce mai mult în rândurile popoarelor iubitoare de pace”. Pentru a-și consolida „argumentația” sunt reluate și câteva intervenții
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
București în februarie 1948, când a fost lansat un atac dur la adresa lui, fiind acuzat că „devenise un exponent al ideologiei burgheze”, „căzuse sub influența burgheziei”, „supraestimase în mod constant și intenționat forțele inamicului” și „este probabil ajutat de puterile occidentale imperialiste”. În felul acesta, apare în istoriografie problema dacă nu cumva este vorba de o „epurare pretitoistă”? La plenară Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 10 - 11 iunie 1948, acuzațiile sunt și mai clar formulate: „un exemplu tipic de renunțare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
i-ar fi cerut lui Tito să fie mai activ la O.N.U., în sensul de a discredita „forță principala a păcii, Uniunea Sovietică” și de a lansa „o perdea de fum prin care să nu se vadă că imperialiștii anglo-americani sunt ațâțători la război”. Într-un articol intitulat „Statele Unite ale Americii îi vor cere lui Tito concesii politice”, la care face apel conducătorul comuniștilor români, se anticipau schimbări în poziția Belgradului față de revendicările teritoriale privitoare la Carintia și Triest
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
firesc - dacă ar fi sa comentam puțin - si nedumerirea legată de interesul scăzut al lui Gheorghiu-Dej față de conaționalii noștri, destul de numeroși pe teritoriul Iugoslaviei. Primul secretar al Partidului Muncitoresc Român conturează, în final, mai multe concluzii: conducerea „titoistă” exprimă voința imperialiștilor anglo-americani, Partidul Comunist Iugoslav și-a pierdut dreptul de a se mai numi așa, lupta împotriva lui Tito trebuie să fie condusă de clasa muncitoare și popoarele iugoslave, necesitatea renașterii partidului comunist, realizarea unei depline solidarități a partidelor comuniste și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la proces, a reieșit limpede că „socialismul” iugoslav „a fost afișat numai de ochii lumii, că el n-a fost decât o concesie făcută oamenilor muncii din Iugoslavia pentru a înlesni titoiștilor să-și ascundă cu mai mult succes planurile imperialiste de luptă împotriva țărilor de democrație populară și împotriva Uniunii Sovietice”. „Demascarea bandei lui Rajk” a dezvăluit intenția „de a restaura capitalismul cu ajutorul forței armate”, Ungaria urmând a fi transformată „întro colonie americană dată în arendă lui Tito și condusă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
declarat că este necesar să se amâne soluționarea chestiunii interzicerii bombei atomice „până în clipa când vor fi soluționate toate celelalte probleme care încordează relațiile internaționale”. „Partizanii păcii” din Franța observa indignați cum „titoiștii ridică în slavă cu mult zel America imperialista”. Un asemenea personaj ar fi declarat într-o revistă de cultură pariziana că Statele Unite reprezintă „o țară bogată, cu un capitalism tânăr și dinamic, cu un nivel de viață ridicat, o țară care se bucură de libertățile pe care le
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
să sprijine Iugoslavia pentru că ea duce o „lupta încordata pentru principiile europene”, continuând tradițiile campaniilor lui Carol cel Mare împotriva „barbarilor”. Referiri similare făcea la vremea să Hitler. „Fițuicile titoiste” din Franța au reacționat în favoarea planului Schuman, prezentând acest „complot imperialist” că o măsură menită să stabilească o colaborare între popoare. Din acest motiv ziarele vest-germane consideră „aducătoare de speranță” politică lui Tito față de „guvernul marionetă” de la Bonn. Conform autorului, agenții „titoiști” din Franța ar fi eșuat lamentabil în încercarea de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unele conduceri precum cele din Șerbia și Voievodina fiind lichidate în întregime. La momentul respectiv, chiar dacă își păstra vechea titulatura, partidul era „o adunătură de rămășițe a vechilor partide burgheze și ale troțkismului contrarevoluționar, de lichidatori și de numeroși agenți imperialiști”. El se află în stare de război cu toate partidele comuniste din lume, conducătorii fiind „unii dintre cei mai ticăloși și mai înverșunați dușmani ai comunismului”. O asemenea stare de lucruri ar fi generat apariția unor nuclee ilegale, ce se
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito, devenit conducător al Partidului Comunist și după încetarea ostilităților, șef al statului. În anii războiului se „pripășise” pe langă statul major al partizanilor iugoslavi, cu misiuni speciale, fiul lui Churchill, „cunoscutul dușman al Uniunii Sovietice, vechiul organizator al intervenției imperialiste împotriva primului stat socialist”. La început, „în mod fățarnic”, comuniștii iugoslavi „făceau parada de dragostea pe care, chipurile, o purtau Uniunii Sovietice, pentru că apoi să urzească un păienjeniș de minciuni, mergând până la provocări și uneltiri împotriva U.R.S.S.” Treptat și-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
realizeze o federație de state balcanice, care să intre sub influența lor, transformând zona într-o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice. Deși după „eliberarea Iugoslaviei de către armata sovietică” s-au creat toate condițiile pentru răsturnarea „vechii orânduiri”, la „ordinul imperialiștilor americani”, Partidul Comunist Iugoslav a fost practic dizolvat în organizația de masă intitulată Frontul Popular, „în care rolul principal îl jucau organizațiile, partidele și elementele micii burghezii.” Sar fi trecut la o represiune cruntă, „Tito și bandă să torturând și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
decurs de o săptămână caricaturi „reprezentîndu-l pe Tito că o fiara”. Apare în acest context numele foarte lung al unei organizații de rezistență numită „Uniunea patrioților iugoslavi pentru eliberarea popoarelor Iugoslaviei de sub asuprirea fascista a clicii Tito-Rankovici și din robia imperialista”. Interesantă ni se pare „Postfața” semnată de editură din România, care s-a îngrijit de apariția lucrării. Se amintește procesul „spionilor și trădătorilor titoiști” de la București, din august 1950, unde a fost demascata activitatea „rețelei de spionaj organizată pe teritoriul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
propagandistic al vremii, rezultatele economice ale românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a lui I.B. Tito, descoperită recent în patria noastră”. Precizam, în legătură cu extrasul de mai sus, ca în ziua de 1 august începuse la Tribunalul Militar din București procesul unui „grup de spioni și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
bandiți pedeapsa cea mai gravă”. La 7 august 1950, Tribunalul Militar București a condamnat la moarte sau la ani grei de temnița un grup de 11 cetățeni români de origine sârbă, sub acuzația de spionaj în favoarea Iugoslaviei și a „puterilor imperialiste”. Aceste sentințe, consemna publicația gorjeana, „arată clar că poporul nostru retează fără milă ghiarele acelora care încearcă să le înfigă în trupul patrie noastre”. Rețeaua se ocupă cu răspândirea de broșuri „pline de otravă minciunii titoiste, cu înarmarea de bande
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
s-a derulat la numai două zile „după ce vătafii titoiști au purtat convorbiri cu Davies, secretarul de stat al ministerului de Externe englez”. Desigur, se avea în vedere că opinia publică din Gorj să fie convinsă pe deplin de intențiile „imperialiste” ale Occidentului. Articolul „Muncitorii iugoslavi sabotează planurile de productie ale titoiștilor” relatează despre cantitățile mici de cărbune livrate căilor ferate. De exemplu, în minele din Bosnia și Herțegovina „sunt angajați lunar 10.000 de noi muncitori, dar un număr tot atât de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]