708 matches
-
o dată în America Basarabia: experimentele continuă Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare Ostracizații Europei Mâzgă în Republică II. Intelectualul ca diversiune Ion Druță în trei secvențe imagologice Episodul I - Ion Druță și Crăciunul pe stil vechi Episodul II - Inadecvare la realitate sau elogiu nesimțirii Episodul III - Intelectualul ca diversiune Despre echilibru Singur pe margine sau despre profesiunea de scriitor Ai noștri tineri la Berlin Cartea în carantină Literatura de sertar Ratarea libertății Vulgata „marelui patriot și unionist” Sincronizarea se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
potrivit așteptărilor de eficiență, progres, calitate. Însă ne atrag atenția și unele efecte negative ale paradigmei și deci trebuie schimbată: nu oferă limite de referință pentru practicieni, nu sesizează schimbările din afara acestor limite, devenind astfel un factor de rezistență și inadecvare la evoluția ideilor, a practicilor externe. Și ciclul se repetă, ducând totuși la înlocuirea vechii paradigme. 1.5. Categorii de paradigme în metodologia educației 1.5.1. Faptele educative și definirea paradigmelor Este logic ca, în identificarea paradigmelor care privesc
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a societăților și actorilor sociali generată atât de libertatea capitalurilor, cât și de marile salturi tehnologice ce duc sau au dus la nesiguranță, la constricția timpului și a spațiului: a fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare. Castells (1997) înțelege economia și cultura globale prin prisma conceptului de societate de rețea bazată pe tehnologia informației și noile moduri de comunicare. Globalizarea implică atât piețe capitaliste, cât și relații sociale și schimburi de produse
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să vină la Rădeana de Paști, să le arunce împreună bucăți de pâine crapilor", chiar dacă, pe moment, el refuză s-o ia de braț și o conduce tăcut, gândindu-se la cealaltă femeie, care-l aștepta, doritoare. Descumpănită nițel din pricina inadecvării dintre "vis" și "realitate" (altfel își imaginase ea scena reîntâlnirii), Mili începe să se teamă de oglinzi, în care "se zărea lividă, dizlocată sau turtită ca prin panopticuri [...] ce deformau liniile, subliniau defectele". Privindu-se cu un ochi critic, se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
timp, drama geniului romantic. Cu atât mai semnificativă mi se pare, din acest motiv, abandonarea proiectului "eminescian" "gest" interpretabil în fel și chip, dar care subliniază mai cu seamă sfârșitul "crizei", ieșirea "din transă" a scriitorului, conștient de acum de inadecvarea dintre propriul destin (de intelectual lucid și sceptic, incapabil de "nebunie" și lipsit de genialitate) și cel al "eroului" său (poetul genial), în ciuda profilului psihic asemănător. Ca atare, în loc să scrie Luceafărul (așa urma să se intituleze ultima parte a "trilogiei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cireșe și zarzării, zarzăre: pentru că nu pot face altceva"), fără legătură cu lumea din jur, pe care poetul, de cele mai multe ori, nici măcar n-o observă. Lovinescu scoate astfel în evidență analogia dintre un anumit tip de creativitate (cea poetică) și inadecvarea socială a scriitorului cu suflet de copil. Prin urmare, comportamentul nesupravegheat, aspectul neîngrijit al vestimentației ("cărnos", "dinții mari, galbeni", "hainele groase, necălcate, pătate", "urme grase pe guler", "mânca urât, sorbea prelung") sunt prezentate în roman ca niște simptome caracteristice ale
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
un Eminescu neverosimil, cu o memorie afectivă controlată rațional, după principiile unei logici elementare, fără nicio legătură cu "metoda" lui Proust, luată implicit ca "model". Trebuie menționat însă că și aici, ca și în Bizu, e vorba despre o aceeași inadecvare (de formă și de viziune) a discursului romanesc lovinescian la "modelul Proust", pe care am încercat să o explic și să o justific într-un capitol anterior (vezi supra, capitolul Memorie involuntară și proustianism). În pofida voinței sale, Lovinescu rămâne de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Din toate aceste observații se desprinde ideea că romanele lovinesciene au fost mai întâi citite ca operă critică (Mite, Bălăuca) sau memorialistică (Viață dublă, ciclul Bizu)228, iar dacă li s-a acceptat statutul literar autonom, au fost desconsiderate din pricina inadecvării lor la modelul acreditat de poetica realismului psihologic și social, de care Lovinescu însuși se prevala pentru a indica literaturii noastre direcția bună, orientând-o de la "subiectiv" la "obiectiv", adică de la romantismul minor al sămănătorismului la modernitate. Cum se explică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 29. Criticul clujean consideră că recursul la tehnica desuet-romantică a "manuscrisului găsit" nu reprezintă o formă de inadecvare candidă, ci reflectă atât dorința de confesiune a lui Lovinescu, cât și tendința de obiectivare și de impersonalizare ambele, elemente constitutiv-modelatoare ale scrisului său. 30 Idei interesante, care m-au ajutat să înțeleg resorturile adânci ale propensiunii lui Lovinescu către
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
următoarele paragrafe: "1. contemplarea fotografiilor poetului; 2. afirmarea postulatului: "Eminescu era un român verde, de tip carpatin"; 3. descrierea vieții afective a poetului, comparată cu cea a poporului său; 4. viața intelectuală intensă, "tradusă" prin puterea de a visa; 5. inadecvarea dintre Eminescu și societatea contemporană lui; 6. dimensiunea etică a caracterului poetului Eminescu e și un model moral; 7. descrierea metaforică a sufletului lui Eminescu; și, în fine: 9. mesianismul și ideea reprezentativității naționale" (op. cit., pp. 94-95). 117 G. Călinescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fenomenului religios în spațiul virtual creează cadrul necesar acestui proces de diferențiere. Adesea, în discursul religios, în mass-media sau în cadrul comunităților religioase apare ideea revenirii globale la religie ca soluție a problemelor sociale majore. Există grupări religioase care promovează ideea inadecvării secularismului și științei în general la sarcina de a genera soluții pentru criza în care se află societatea. Astfel, pentru unele categorii sociale, tendința de reconsiderare și revitalizare a sentimentului religios pare a fi de actualitate. Renașterile religioase sau mișcările
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
îndrăznelii cu care Ioan Lăcustă o reinventează, sau mai bine spus, o neagă. Genul romanesc se află de mai bine de două secole în continuă evoluție, trecând de la modelul scientist de cunoaștere a lumii ficționale la un model subiectiv al inadecvării, iar naratorul recent nu mai are rol demiurgic. "Era postmodernă se va despărți de poetica imitației; pentru romancier nu există nicio semnificație pe care sistemele limbii să o preia ca atare și să o comunice: romanul nu emerge pe fondul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Balcani. Cum s-au comportat elitele politice, economice și culturale românești în această foarte complicată ecuație istorică, în care România a fost la un pas de a fi rasă de pe harta Europei? Eminescu acuză nu doar pe guvernanții liberali de inadecvare istorică în chestiunea războiului ruso-româno-turc, el "incomodează", totodată, și pe comilitonii conservatori, după principiul aristotelian Amicus Plato, sed magis amica veritas. Am invocat deja exemplul lui I.A. Cantacuzino. Acesta cel puțin dovedea că se poziționează pe o iluzie diplomatică
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ne va rezolva problemele poate suci mințile multora. Numai că eu tot nu văd cum niște mijloace tehnice pot rezolva problemele grave, morale, politice, economice etc. cu care se confruntă umanitatea. Nu utopismul sau optimismul în sine constituie problema, ci inadecvarea lor la realitate, lipsa unui atribut foarte drag acestor iluminiști, și anume raționalitatea. Credința în tehnologie nu poate deveni, sub nici o formă, o cvasireligie. De ce ? Pentru că-i lipsește emoția, de pildă. Și morala. Și dragostea... 3.5. ECONOMIE ȘI CULTURĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
e vorba doar de a merge mai repede, de a-ți elibera corpul de constrângeri, de a dota locuințele cu echipament sanitar, ci și de a promova dispozitive în stare să procure plăceri senzitive și emoționale. De unde rezultă o perfectă inadecvare a paradigmei dionisiace aplicate universului hipermodern. Faza III nu se semnalează prin reînvierea lui Dionysos, ci prin inventarea unei noi culturi a confortului care, întoarsă cu fața spre traiul mai bun calitativ și spre subiectivitățile emoționale, nu încetează, prin chiar
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și răspunde adecvat acelui context. „Parametrii testului”, ne atenționează Ion Holban (1995, p. 13), ...reflectă parametrii situației sau punctul de vedere din care a fost privită situația în cauză. Orice extindere a folosirii sale în problematici diferențiate creează situația de inadecvare, la fel cum orice modificare introdusă în conținut, condiții de aplicare sau de prelucrare a datelor îi afectează atât identitatea, cât și caracteristica sa de instrument științific. În același timp, spre deosebire de testele psihologice, orientate spre constatarea unor însușiri date, cele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pe masă. În fond, Economia, când vrea să se debaraseze de acuzele utilitariste și consumiste, ar trebui să fie o știință a creării valorilor destinate să facă masa cât mai agreabilă. Astfel se golește de conținut masa de acuze privind inadecvările epistemice ale cogniției economiei pentru că ea are ca știință alte conținuturi decât științele naturii. Obiectul ei este, într-un fel, natura în faza ei de reflexivitate, adică exact ceea ce ține de întâmplările din natura umană. Contextele economice nu sunt și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
explicative conjugate din toate științele sociale nu doar din Economie. În fond, nici nu trebuie să vorbim despre crize economice, pentru că ele au determinări extraeconomice considerabile, chiar esențiale. Economia este în cazul crizelor sacrificatul de serviciu. Pe de altă parte, inadecvările sunt reale și ele rezidă într-o capacitate mai redusă a Economiei de a-și interoga ipotezele, așa cum am văzut în prima parte a acestui capitol. Sincronicitatea și reflexivitatea reprezintă provocări serioase oarecum evitate de Economie, dovadă și puținătatea studiilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să consemnăm realitatea), constituie drama cunoașterii în Economie, în orice știință umanistă. Dar această provocare este și capcana unde ieșirea revelează nu doar originea crizei, ci și soluția crizei. Ceea ce complică această poziționare rațională nu ține, este adevărat, doar de inadecvările reflexivității, ale dialecticii conceptelor, ci și de (poate mai ales) concretețea pe care simte nevoia să se așeze natura umană, pe palpabilul substanței câștigului și pe viteza împlinirii așteptărilor. În măsura în care în Economie este vorba despre fluctuație ca dinamică a stărilor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
vii. Noi putem fi raționali și emoționali nu ca expresie a maniheismului naturii moarte, ci ca măsură a nelimitării propensiunilor noastre pornind de la etică în orice direcție. Aici Economia ne pierde în lumea ei rece și vidă de aserțiuni raționalizante. Inadecvările conceptualizării în Economie sau despre Economie (în timpul premodern, când activitatea prevala asupra gândirii raționale pe motivul subzistenței și supraviețuirii) au marcat și substanțieri ideatice și idealități substanțiale în care dualitatea a primat nu diferit de formulele cogniției. În genere, specificul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare, atribuită, prin relaționarea consumator-producător, celor care li se interzisese anterior accesul în Agora, deschizându-li-se de acum drumul către Piață. Chiar și pervertirile noționale nu au rezolvat inadecvarea din conținutul Economiei raționaliste, de natura adversității părților implicate în ecuație. Limbajul primenit, care invită atenția spre perceperea statutului corect politic al egalității de șanse și rol, cum ar fi cel sugerat de conceptul de „capital uman”, de exemplu, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu pretenții sistemice, ordonate complex. Acestea sunt insensibile la nuanțe, ba chiar sunt indiferente la perspective metodologice. Dacă termenul folosit dă bine în frază pare să fie suficient ca nivel de pretenție în privința consistenței. Cea mai importantă expresie a acestor inadecvări rezidă în nesocotirea relației dintre un concept și temporalitatea lui, mai ales momentul apariției lui pe axa timpului. Pentru cei captivi acestei inadecvări conceptele au materialitate aplicată, deși este imposibil să certifici corectitudinea interpretării fenomenelor anterioare instituirii epistemice a conceptului
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
frază pare să fie suficient ca nivel de pretenție în privința consistenței. Cea mai importantă expresie a acestor inadecvări rezidă în nesocotirea relației dintre un concept și temporalitatea lui, mai ales momentul apariției lui pe axa timpului. Pentru cei captivi acestei inadecvări conceptele au materialitate aplicată, deși este imposibil să certifici corectitudinea interpretării fenomenelor anterioare instituirii epistemice a conceptului. Aceasta pare să fie cel puțin o problemă nedeslușită a istoriei cunoașterii verificată după criterii de consistență logică. Atemporalitatea conceptelor chiar reprezintă o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
răspunsul sexual. Una din cele mai frecvente probleme sexuale este dorința sexuală inhibată, care afectează mai mult femeile decât bărbații. Libidoul scăzut este prezent la una din trei femei într-un anumit moment al vieții, adesea însoțit de sentimentul de inadecvare și anormalitate. Răspunsul obișnuit al psihosexologului este realizarea unui program pentru restaurarea sau creșterea libidoului femeii, deși cea mai adecvată abordare ar fi aceea a reasigurării. Petrot (2005Ă concluzionează că modelul masculin al apetitului sexual a indus în eroare atât
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
acestei mecanici conflictuale este sporită în piesă, de contrastul lumii reale, al existenței celei adevărate obișnuite și tangibile în însăși banalitatea sau stereotipia ei, cu care inexistența intră într-un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate și rizibil, de familiaritate a lucidității cu misterul dezumanizării. Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridicînd acuitatea pamfletului la iradiația parabolei. Iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial, de autentică modernitate, ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]