1,931 matches
-
cum s-a stabilit în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, decizia „beneficiază, ca orice act jurisdicțional, de efectul autorității de lucru judecat atașat considerentelor pe care se sprijină și explicitează soluția inadmisibilității sesizării“ (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39). ... 44. Revenind la prezenta sesizare, este evident că, întrucât în cauză nu se pune problema existenței
DECIZIA nr. 183 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300559]
-
nr. 153/2017, în contradicție totală cu micșorarea coeficienților și, respectiv, a salariului lunar, cât și cu neaplicarea procentului de majorare de 10%. ... 13. Prin întâmpinare, pârâta unitatea administrativ-teritorială comuna Icușești a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, excepția inadmisibilității pentru lipsa procedurii prealabile cu privire la anularea hotărârii consiliului local, iar cu privire la fondul cauzei a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 14. Instanța de trimitere a apreciat
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
unor chestiuni de drept le-a subliniat, în mod constant, în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanța de urgență se completează. ... 45. O primă constatare ce pledează pentru concluzia inadmisibilității sesizării este aceea că instanța de trimitere nu a furnizat niciun argument de natură a contura existența, în cauza cu care este învestită, a unei veritabile chestiuni de drept, fiind de observat că, prin argumentele expuse, instanța de trimitere prezintă
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
Curtea reține că, prin Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii, a examinat critici de neconstituționalitate identice, formulate de aceeași autoare. Curtea, în esență, a reținut inadmisibilitatea excepției, autoarea acesteia solicitând Curții Constituționale să se substituie puterii legislative din România, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Textul
DECIZIA nr. 695 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299812]
-
oferă atât unei chestiuni de drept punctuale, cât și altora identice ori similare, chiar încorporate în alte texte de lege decât cele care au constituit obiectul sesizării. ... 68. Prin urmare, dezlegarea dată de instanța supremă prin decizia anterior evocată determină inadmisibilitatea sesizărilor conexate față de caracterul obligatoriu al deciziilor pronunțate în acest mecanism de unificare a practicii judiciare, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. ... 69. Pentru aceste motive, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute
DECIZIA nr. 167 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299798]
-
culegerii de informații. ... 17. În aceste condiții, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, cu referire la sintagma „orice alte acțiuni“, Curtea constată că este incidentă una dintre cauzele de inadmisibilitate a excepțiilor de neconstituționalitate, expres consacrate de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv lipsa legăturii textului de lege criticat cu cauza în care a fost ridicată excepția. ... 18. Conform art. 29 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
să prezinte un anumit grad de flexibilitate intră, în mod inevitabil, în categoria celor care folosesc termeni care sunt într-o măsură mai mare sau mai mică vagi și a căror interpretare și aplicare sunt chestiuni de practică (Decizia de inadmisibilitate din 2 aprilie 1993, pronunțată în Cauza Esbester împotriva Regatului Unit). ... 24. Curtea a reținut că termenul „securitate națională“ este unul plurivalent. Astfel, din punctul de vedere al art. 53 alin. (1) din Constituție, se poate vorbi de securitate militară
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
verifică dacă reprezentantul legal nu are mențiuni înscrise în certificatul judiciar 7. Există certificatul de cazier judiciar al solicitantului *Se verifică dacă solicitantul nu are mențiuni înscrise în certificatul judiciar 8. Solicitantul nu se află în niciuna din situațiile de inadmisibilitate prevăzute de art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1139/2021? *Se verifică solicitantul în RECOM-online. **Se verifică veridicitatea Declarației Unice conform art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1139/2021, în baza informațiilor disponibile la entitătile abilitate. 9. Hotărârea Consiliului de administrație/Hotărârea Adunării
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. În același sens este și Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11 Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19, prin care Curtea amintește că, datorită unei cunoașteri directe a propriei societăți și
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
21, 23, 25), a Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, paragrafele 94, 98) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Ketchko împotriva Ucrainei, nr. 63.134/00, paragraful 23, 8 noiembrie 2005; Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19), această indemnizație acordată cu ocazia pensionării sau a încetării din motive neimputabile a raportului de muncă lato sensu
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
în care acesta percepe imperativele „utilității publice“, cu excepția cazului în care raționamentul său se dovedește în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, și Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11 Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19). ... 116. De asemenea, în jurisprudența ulterioară de unificare a Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. În concluzie, toate condițiile pentru admisibilitatea ordonanței președințiale sunt întrunite, cererea de chemare în judecată fiind întemeiată. ... Pârâtul Guvernul României a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pe calea ordonanței președințiale, excepția lipsei calității procesuale pasive în privința capătului doi de cerere, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, afirmând următoarele: Din preambulul Hotărârii de Guvern nr. 1.183/2021 privind prelungirea stării de alertă pe
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
principiu cererea de intervenție accesorie. Pe cale de consecință, nu vor mai fi analizate excepțiile și apărările formulate prin cererea de intervenție, ele provenind de la o persoană care nu este parte în prezentul dosar. În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a ordonanței președințiale, aceasta va fi respinsă ca rămasă fără obiect, dat fiind că reclamanții și-au transformat cererea într-o acțiune în anulare de drept comun. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge excepția nulității cererii de intervenție accesorie, ca neîntemeiată. Respinge ca inadmisibilă în principiu cererea de intervenție accesorie, formulată de petentul Ministerul Afacerilor Interne, în interesul pârâtului Guvernul României. Respinge excepția inadmisibilității cererii de pronunțare a unei ordonanțe președințiale, ca rămasă fără obiect. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României în privința capătului de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021, ca
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
condițiile în care produce restrângeri și privări de drepturi și libertăți de o manieră nemaivăzută în România din timpul regimului comunist. Pârâtul Guvernul României, legal citat, a depus întâmpinare prin care arată: A. Invocă pe cale de excepție: A.1. Excepția inadmisibilității acțiunii în raport cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cel care se consideră vătămat în drepturile sau interesele sale legitime printr-un act
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de lege mai sus arătate, solicită ca, în temeiul art. 18 coroborat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, să se admită excepția invocată și să se respingă cererea formulată în contradictoriu cu această autoritate ca fiind inadmisibilă. ... A.2. Excepția inadmisibilității cererii de suspendare în raport cu dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Potrivit doctrinei și jurisprudenței, o cerere este inadmisibilă când dreptul pretins nu este recunoscut de lege sau când condițiile de admisibilitate ale căii procedurale exercitate
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
la baza adoptării actelor contestate. Analizând probatoriul administrat se constată următoarele: Raportat la prevederile art. 248 din Codul de procedură civilă se vor analiza cu prioritate excepțiile invocate în cauză de către pârât și intervenientul accesoriu. Prima excepție invocată vizează inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată în ansamblul său datorită neformulării în cauză a plângerii prealabile de către societățile reclamante, anterior sesizării instanței de contencios administrativ, având în vedere dispozițiile art. 7 alin. (1) și (1^1) din Legea nr. 554/2004. În
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
stării de alertă la nivel național și instituirea unor măsuri pentru prevenirea răspândirii infecției cu virusul SARS-CoV-2. Prin urmare, având în vedere incidența prevederilor art. 7 alin. (5) din L.C.A. la situația de fapt dedusă judecății, se va respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată din perspectiva lipsei plângerii prealabile. De asemenea, în cauză s-a invocat și excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la suspendarea efectelor celor 3 acte administrative contestate. Actele administrative contestate reglementează, începând cu data de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
în vedere incidența prevederilor art. 7 alin. (5) din L.C.A. la situația de fapt dedusă judecății, se va respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată din perspectiva lipsei plângerii prealabile. De asemenea, în cauză s-a invocat și excepția inadmisibilității capătului de cerere referitor la suspendarea efectelor celor 3 acte administrative contestate. Actele administrative contestate reglementează, începând cu data de 15.10.2020 (HG nr. 856/2020), respectiv 14.11.2020 (HG nr. 967/2020), prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, pentru o perioadă de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
legiuitorul reglementează un fine de neprimire, exceptând aplicarea prevederilor art. 14 din L.C.A., respectiv în cazul actelor administrative emise pentru înlăturarea consecințelor cauzate de epidemii, epizootii nefiind posibil a se dispune suspendarea efectelor acestor acte. Pe cale de consecință, excepția inadmisibilității acestui capăt de cerere va fi admisă. În privința excepției lipsei de interes invocate de către Guvernul pârât, Curtea de apel constată, pe baza argumentelor prezentate, că aceasta vizează în esență lipsa unei vătămări a intereselor legitime ale reclamantelor, în
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
din anexa nr. 3 la HG nr. 856/2020, art. 6 pct. 2, 3 la HG nr. 967/2020 și art. 1 pct. 6, 7 la HG nr. 935/2020, ca neîntemeiată. ... ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată din perspectiva lipsei plângerii prealabile. Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect suspendarea efectelor actelor administrative, în limitele contestate de reclamanți, în raport cu prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
HG nr. 967/2020 și art. 1 pct. 6, 7 la HG nr. 935/2020, ca neîntemeiată. ... ... PENTRU ACESTE MOTIVE, În numele legii, HOTĂRĂȘTE: Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată din perspectiva lipsei plângerii prealabile. Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect suspendarea efectelor actelor administrative, în limitele contestate de reclamanți, în raport cu prevederile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și, pe cale de consecință, respinge ca inadmisibil acest capăt de cerere. Admite
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
la primul termen după prezentarea unui înscris“ a determinat instanțele de judecată să pronunțe soluții contradictorii, unele instanțe apreciind că înscrierea în fals după acest moment este tardivă, iar altele considerând că nu se impune reținerea tardivității și, implicit, a inadmisibilității acestei cereri formulate după momentul menționat. Susține că sunt încălcate prevederile art. 16, 21 și 24 din Constituție, atâta vreme cât caracterul fals al unui înscris depus în fața unei instanțe poate să apară ulterior momentului stabilit de dispozițiile legale
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
apreciind că acțiunea reclamantei este inadmisibilă, întrucât nu urmărește finalitatea Legii nr. 77/2016, respectiv neîntemeiată, întrucât nu se poate reține ca fiind îndeplinită cerința impreviziunii. ... 14. Judecătoria Târgu Mureș, prin Sentința nr. 1.954 din 10 mai 2021, a admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea ca inadmisibilă, argumentând, în esență, faptul că finalitatea Legii nr. 77/2016 are în vedere doar darea în plată, în timp ce posibilitatea adaptării, deși reglementată de lege, nu beneficiază de o procedură concretă în temeiul acesteia
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
această solicitare, deși trebuia antamată pe fond, nu a fost soluționată expres de către judecătorie. ... 16. Prin Decizia nr. 881/A/2021 de la 2 noiembrie 2021, Tribunalul Specializat Mureș a admis apelul, a anulat în tot hotărârea atacată, a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată și a dispus trimiterea cauzei la Judecătoria Târgu Mureș în vederea rejudecării pe fond a acesteia, dând eficiență Deciziei nr. 431/2021 a Curții Constituționale, respectiv paragrafele 67-81. ... 17. În rejudecare, prin Sentința civilă nr. 662/2022
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]