41,177 matches
-
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului EMITENT PARLAMENTUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 26 iulie 2022 Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I Dispoziții generale Secţiunea 1 Domeniul de aplicare Articolul 1 Prezenta lege reglementează: a) procedura de
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
din 12 septembrie 2024, prevede: Articolul 1 (1) Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (4) și art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, cu modificările și completările ulterioare, personalul de specialitate juridică - consilieri juridici din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului și al oficiilor registrului comerțului poate fi reîncadrat, la cerere, în funcția specifică de registrator de registrul
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
din 12 septembrie 2024, prevede: Articolul 1 (1) Prin derogare de la prevederile art. 22 alin. (4) și art. 29 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerțului și pentru modificarea și completarea altor acte normative cu incidență asupra înregistrării în registrul comerțului, cu modificările și completările ulterioare, personalul de specialitate juridică - consilieri juridici din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului și al oficiilor registrului comerțului poate fi reîncadrat, la cerere, în funcția specifică de registrator de registrul
LEGE nr. 265 din 22 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257835]
-
existența unor situații analoage sau comparabile trebuie analizată în raport cu atribuțiile de serviciu ale diferitelor categorii de personal, care sunt diferențiate atât din punctul de vedere al funcției, cât și din punctul de vedere al reglementărilor privind organizarea, cu incidență în ceea ce privește condițiile necesare pentru ocuparea unei anumite funcții, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora. ... 10. Două fișe de post identice în ceea ce privește atribuțiile, respectiv condițiile de încadrare (nivel de calificare, specializări, abilități
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
soluția legislativă cuprinsă în art. 297 alin. (1) din Codul penal, însă, deși critica este similară celei examinate prin decizia precitată, ea nu se referă la sintagma „îndeplinește în mod defectuos“, astfel că instanța de control constituțional nu poate reține incidența art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. Prin urmare, Curtea constată că instanța de control constituțional a fost legal sesizată
DECIZIA nr. 701 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251200]
-
a listei cu încadrarea țărilor/teritoriilor în zonele de risc epidemiologic, criteriilor pe baza cărora se stabilește încadrarea acestora și a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor, precum și aprobarea Listei cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 7 ianuarie 2022, se abrogă. Articolul 7 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al
HOTĂRÂRE nr. 6 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251248]
-
de neconstituționalitate în raport cu aplicabilitatea unui text legal în soluționarea unei cauze aflate pe rolul unei instanțe judecătorești. În sens contrar, în cazul în care Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât textul legal criticat nu are incidență în soluționarea cauzei, atunci instanța constituțională se comportă ca o instanță de control judiciar față de instanța care a sesizato și care a constatat admisibilitatea excepției de neconstituționalitate. ... 4. În continuare, prezintă aspecte legate de cadrul procesual al invocării excepției
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
replică, având cuvântul, reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate arată că susținerile formulate nu se referă la stabilirea competenței funcționale a Curții Constituționale, ci la faptul că instanța constituțională, pronunțând o soluție de respingere, ca inadmisibilă, a excepției prin raportare la incidența textului legal criticat în cauza dedusă judecății, acționează ca o instanță de control judiciar față de instanța judecătorească. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.809/303/2016
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
unui imobil în temeiul Legii nr. 77/2016. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea atribuie și în competența Curții Constituționale, nu doar a instanțelor judecătorești, stabilirea incidenței unei dispoziții legale pe fondul unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau pronunțarea unei decizii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a unui text criticat în raport cu aplicabilitatea pe fondul unei cauze, contrar chiar hotărârii judecătorești
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
legale pe fondul unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau pronunțarea unei decizii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a unui text criticat în raport cu aplicabilitatea pe fondul unei cauze, contrar chiar hotărârii judecătorești ce constată incidența textului legal în soluționarea fondului respectivei cauze. ... 10. Trimiterea la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, prevăzută la art. 33 din lege, în sensul că instanța constituțională poate respinge o excepție ca inadmisibilă, deoarece textul legal criticat nu
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
legătură cu soluționarea cauzei, conduce la stabilirea unei competențe duble, atât a instanțelor judecătorești, cât și a Curții Constituționale, pe același aspect. ... 11. Curtea Constituțională, potrivit Legii nr. 47/1992, este garantul supremației Constituției și nu are competența de a aprecia incidența sau lipsa incidenței unui text de lege în soluționarea unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, competență ce aparține puterii judecătorești. În caz contrar, instanța constituțională ar soluționa cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 12. În fine, mai susține că
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
cauzei, conduce la stabilirea unei competențe duble, atât a instanțelor judecătorești, cât și a Curții Constituționale, pe același aspect. ... 11. Curtea Constituțională, potrivit Legii nr. 47/1992, este garantul supremației Constituției și nu are competența de a aprecia incidența sau lipsa incidenței unui text de lege în soluționarea unei cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești, competență ce aparține puterii judecătorești. În caz contrar, instanța constituțională ar soluționa cauze aflate pe rolul instanțelor judecătorești. ... 12. În fine, mai susține că orice imixtiune a
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, sau Decizia nr. 704 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015). ... 24. Prin urmare, incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
continuare, referitor la dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, teza privind legătura cu soluționarea cauzei, Curtea reține că acestea sunt considerate ca fiind neconstituționale din perspectiva competenței sale, și nu doar a instanțelor judecătorești, de a stabili incidența unei dispoziții legale în soluționarea unei cauze pendinte, chiar și în situația în care instanța judecătorească a stabilit incidența acesteia în soluționarea fondului respectivei cauze. ... 27. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate este expresia, în sistemul
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
reține că acestea sunt considerate ca fiind neconstituționale din perspectiva competenței sale, și nu doar a instanțelor judecătorești, de a stabili incidența unei dispoziții legale în soluționarea unei cauze pendinte, chiar și în situația în care instanța judecătorească a stabilit incidența acesteia în soluționarea fondului respectivei cauze. ... 27. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate este expresia, în sistemul nostru normativ, a controlului concret de constituționalitate, astfel încât atât instanței a quo, cât și celei a quem le
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). Curtea a mai statuat că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 744 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251369]
-
după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alineatele (11) și (12), cu următorul cuprins: (11) Prin excepție de la termenul prevăzut la art. 42^9 alin. (4), în cazul în care cel puțin unul din membrii grupului fiscal intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, pe perioada aplicării prevederilor respective, persoana juridică responsabilă este obligată să
ORDONANȚĂ nr. 11 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251253]
-
iunie inclusiv a anului următor, respectiv până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat, după caz. (12) Persoanele juridice prevăzute la art. 41 alin. (16) și (17) care intră sub incidența prevederilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2020 nu aplică prevederile art. I alin. (13) lit. a) ale acestei ordonanțe și au obligația să depună declarația anuală de impozit pe profit și să plătească impozitul pe profit
ORDONANȚĂ nr. 11 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251253]
-
alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, aplicarea și interpretarea legii nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIA nr. 618 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251358]
-
diferită a situațiilor juridice diferite nu conduce la încălcarea principiului egalității în fața legii. ... 29. Cât privește discriminarea invocată de autoarele excepției față de cetățenii români prevăzuți la art. 7 din Constituție, se reține că această normă constituțională nu are incidență în cauza de față, întrucât se referă la obligația statului de a sprijini întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt. ... 30. Având în vedere acestea, nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, acestea neavând incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. Totodată, dispozițiile constituționale ale art. 23 alin. (1) privind libertatea individuală și
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
21 iunie 2019 a Secției penale Din examinarea înscrisurilor administrate la solicitarea apelantului inculpat s-a constatat că sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, pentru a se reține în beneficiul său incidența cauzei legale de reducere a pedepsei. Inculpatul D. formulase un denunț la data de 6.09.2013 (în timpul urmăririi sale penale), cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență, denunț valorificat de organele judiciare și care a condus la
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
suficiente, părțile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe, însă sarcina probei aparține, în ceea ce privește acțiunea penală, în principal, procurorului. Independent de definiția legală a denunțului sau de sarcina probei în exercitarea acțiunii penale, pentru incidența cauzei legale de reducere a pedepsei, denunțătorul trebuie să justifice, suplimentar, o anumită conduită caracterizată prin cooperare judiciară. Faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei este începerea urmăririi penale
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
sau de sarcina probei în exercitarea acțiunii penale, pentru incidența cauzei legale de reducere a pedepsei, denunțătorul trebuie să justifice, suplimentar, o anumită conduită caracterizată prin cooperare judiciară. Faza procesuală necesară pentru a valida conduita beneficiarului denunțului și a genera incidența cauzei de reducere a pedepsei este începerea urmăririi penale in personam. După acest moment al identificării făptuitorului și atragerii sale în procedura judiciară: – revine organului judiciar obligația legală de a strânge și administra suficiente probe, din perspectivă cantitativă și calitativă
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]