1,906 matches
-
de cedru și scorțișoară, și, ca și Gaila, neîndemânatic conservat de aceiași preparatori bizantini, din pricina lui Rodoald care, deși se dădea drept arian, se afla de fapt sub stăpânirea superstițiilor unor sacerdoți păgâni, îngroziți de ideea de a se face incizii unui cadavru. Am asistat la toate, și, după ce a fost îmbrăcat și pregătit pentru îngropăciune, am mers în urma lui ținându-i calul de zăbală, înșeuat și cu armura ca de război. Alături de mine, în spatele lui Rodoald, se afla skilpor-ul, scutierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
așeză mâna peste a ei și spuse: — Veniți afară. Înainte ca el să aibă habar ce făcea, femeia trecu pe lângă el și apucă de pânza ce acoperea cadavrul tânărului, smucind-o În lături pentru a-i expune trupul până la brâu. Incizia uriașă a autopsiei, Întinzându-se de la ombilic până la gât, era Închisă cu cusături mari. Necusută și părând cât se poate de inofensivă În comparație cu uriașa incizie a autopsiei era linia mică și orizontală care-l ucisese. Voce ei ieși ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ce acoperea cadavrul tânărului, smucind-o În lături pentru a-i expune trupul până la brâu. Incizia uriașă a autopsiei, Întinzându-se de la ombilic până la gât, era Închisă cu cusături mari. Necusută și părând cât se poate de inofensivă În comparație cu uriașa incizie a autopsiei era linia mică și orizontală care-l ucisese. Voce ei ieși ca un geamăt scăzut, și repetă numele: „Mike, Mike“, scoțând sunetul ca pe-un vaier prelung, tăios. Rămase lângă cadavru, ciudat de dreaptă și de rigidă, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și se uită la tânăr. Cadavrul stătea cu capul Întors pe-o parte, așa Încât putu vedea linia zimțată din păr, vizibilă acolo unde calota craniană fusese Înlăturată pentru ca Bonaventura să poată examina leziunile creierului. Partea din față a cadavrului purta incizia lungă sub formă de fluture, aceeași linie oribilă care străbătuse trupul tânăr și puternic al americanului. Ca o linie trasată cu compasul, cercul morții fusese desenat drept și fără ezitare, aducându-l pe Brunetti Înapoi de unde Începuse. Merse cu spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
oală, cu mai multe variante, în care, între diametrul gurii și al bazei există mici diferențe, iar umerii sunt fie bombați, fie formează un bitronconism ceva mai sus de jumătate, ori au aspect ovoidal. Decorul acestor vase este compus din incizii orizontale și vălurite, ce coboară uneori până sub jumătatea exemplarelor, iar fundul este mai tot timpul ștampilat, inclusiv cu cruci. Astfel de semne pot fi interpretate ca ștampile de olar, dar și ca semne creștine (când sunt pe corpul vaselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un moment important în evoluția populației locale (secolele X-XI). Practic, în a doua jumătate a secolului XX, principala caracteristică a definirii culturii respective era asocierea a două tipuri ceramice, vasele lucrate la roata înceată (de mână), arse oxidant, ornamentate cu incizii și cele arse reducător, decorate prin lustruire. Această importantă marcă de recunoaștere a fost aplicată mult timp de arheologii români în identificarea siturilor. Meritul incontestabil în identificarea, datarea și atribuirea etnică a vestigiilor noii culturi aparține profesorului I. Nestor, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Anterior, recipientele erau făcute la o roata înceată, ulterior ele au fost fabricate la o roată rapidă, dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele erau arse oxidant. Ornamentul se compune din incizii, situate pe 2/3 din suprafața corpului, uneori extinse pe interiorul buzei. O altă diferență o constituie ceramica fină, cenușie, denumită de „lux”, care în secolele X-XI este mai frecventă și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se compune din incizii, situate pe 2/3 din suprafața corpului, uneori extinse pe interiorul buzei. O altă diferență o constituie ceramica fină, cenușie, denumită de „lux”, care în secolele X-XI este mai frecventă și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Din aceeași categorie fină fac parte și unele fusaiole, de culoare gălbuie și ornate cu pieptenele. Întrucât ceramica rămâne elementul distinctiv, în vederea stabilirii cronologiei unei stațiuni arheologice, trebuie trasate câteva din caracteristicile generale ale acesteia, prin punctarea unor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la o roată rapidă, față de etapa preliminară, când se utiliza roata înceată, iar recipientele sunt lucrate dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele sunt arse oxidant, iar ornamentul se compune din incizii, situate pe suprafața corpului, uneori și pe interiorul buzei. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi. Ceramica fină, cenușie, denumită „de lux”, se generalizează și are un decor realizat prin incizii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
incizii, situate pe suprafața corpului, uneori și pe interiorul buzei. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi. Ceramica fină, cenușie, denumită „de lux”, se generalizează și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Mai rar este reprezentată ceramica la mână, prin fragmente de la vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, neaspectuoasă. Aceste exemplare au pereții groși, umerii aplatizați, mai rar bombați, cu buza ușor răsfrântă (Bârlad-Prodana, Simila-Zorleni) și ornamentată
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VI și până în veacurile X-XI. Ceramica este reprezentată de vasele-borcan lucrate la roată, din pastă nisipoasă, ce are în compoziție și cioburi pisate (secolele V-VI) ori sunt modelate la mână, dintr-o pastă grosieră, uneori decorate cu alveole și incizii (secolele VI-VII). Fragmentele specifice veacurilor VIII-XI sunt făcute la roată, dintr-o pastă nisipoasă, cu urme de mică în compoziție, dar se remarcă și categoria celor fine, cenușii, cu decor incizat și lustruit. Cercetare Gh. Coman, 1969. Materialul este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
46; Teodor 1997c, p. 38. 2. Albești (comuna Delești), județul Vaslui a) Sud-Est de Biserică: la aproximativ 200m sud-est de biserica satului s-au găsit fragmente ceramice lucrate la roata înceată, cu nisip și cioburi pisate în compoziție, decorate cu incizii, dispuse orizontal și în val, datate în secolele VIII-IX. Cercetare: Gh. Coman și I. Bauman, 1977. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 108. 3. Alexandru Vlahuță, fost Pleșești (comuna Alexandru Vlahuță), județul Vaslui a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moara Negruți: la circa 200m de moara menționată și la aproximativ 2 km sud de sat, pe stânga Pârâului Crasna, s-au descoperit fragmente de vase-borcan modelate la mână, caracteristice secolelor VI-VII, precum și cioburi, făcute la roată, ornamentate cu incizii, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1975. V. Bazargiuc a efectuat un sondaj în 1977. Materialul inedit se află în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui și o parte la Muzeul de Istorie Huși. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1980c, p. 90, nota 13; Teodor 1997c, p. 39. 5. Avrămești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Dealul de Mijloc: pe pantele acestui deal, din marginea nordică a satului, s-au descoperit fragmente de vase cenușii făcute la roată, ornamentate cu incizii ori lustruite, împreună cu câteva amnare și gresii de ascuțit, de nuanță verde, toate datând din perioada secolelor IX-X. Cercetare: Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272; Teodor 1997c, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272; Teodor 1997c, p. 40. 6. Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Gura Băncii: în preajma cărămidăriei s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu incizii, orizontale și în val, specifice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 56. b) I.A.S: pe teritoriul fostului sediu al I.A.S.-ului Banca, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman 1980c, p. 56, nota 5. f) Vatra satului: în marginea estică a satului au fost depistate mai multe cuptoare circulare, pentru coptul pâinii, cotlonite în pământ și lutuite, însoțite de numeroase fragmente ceramice lucrate la roată și decorate cu incizii, caracteristice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 55-56. 7. Bălești (comuna Cozmești), județul Vaslui a) Coada Siliștii: la circa 500m est de sat s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de alta a Pârâului Blăgești, pe teritoriul cuprins între Biserică, Primărie și Școală s-au descoperit fragmente ceramice, modelate cu mâna, unele cu decoruri alveolate pe buze (secolele VI-VII), precum și fragmente de vase, făcute la roată și ornamentate cu incizii orizontale și în val, specifice veacurilor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1972. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 87; Teodor 1997c, p. 55. 19. Bozieni (comuna Bozieni), județul Neamț a) Vatra
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bibliografie: Coman 1980c, p. 161; Teodor 1997c, p. 74. 41. Crasna (comuna Albești), județul Vaslui a) Crăciunești: în partea nord-estică a satului, la circa 200-300m, s-au identificat fragmente de vase modelate la mână, din pastă nisipoasă, unele decorate cu incizii, datate în veacurile VII-VIII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1969b, p. 289; Coman 1980c, p. 46-47; Teodor 1997c, p. 75. b) Podul de șosea: pe dreapta
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
p. 148, nota 2; Teodor 1997c, p. 93. 62. Ghermănești (comuna Banca), județul Vaslui a) Marginea nord-vestică: la intrarea în localitatea Ghermănești a fost identificată o așezare cu ceramică lucrată la roată, cu microprundișuri și nisip în compoziție, decorată cu incizii, orizontal și în val, aparținând secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1949. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui Bibliografie: Coman 1980c, p. 56. 63. Giurgești (comuna Tătărani), județul Vaslui a) Vatra satului: pe panta ce duce spre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt ornamentate cu alveole pe buză (secolele VI-VII). Există și fragmente de vase-borcan nedecorate lucrate la roată și care aparțin intervalului de timp VIII-IX. Se deosebesc cele arse oxidant, într-o tehnică superioară, din pastă fină, cenușie, decorate cu incizii ori lustruite, specifice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1960. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 49; Teodor 1997c, p. 105. b) La Meri (Valea Merilor): în punctul de unde izvorăște Pârâul Ibănești, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
abuza de torționara mea. acest joc devenise atît de subtil, de interesant, de prețios pentru mine încît încercam să mă arăt cît mai disciplinat cu putință. ori de cîte ori reușeam performanța de a nu depăși doza prescrisă de zece incizii vizuale pe oră, Domnișoara ri se ridica, mă săruta pe ceafă și pe urechea stîngă, mă mîngîia cu mîinile ei lungi capabile să se prelingă pe sub cămașa mea în toate direcțiile și în profunzime, și-mi oferea cîte un bonus
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
va obține, pe piața antichităților, un regat. Experții se simt siderați în fața intuițiilor tânărului meseriaș ce, aproape fără experiență și semi-invalid la capitolul cunoaștințelor de specialitate, alege varianta corectă dintre mii de variante, atașează perfect ornamentul scobit lângă ornamentul scobit, incizia lângă incizie, canelura la canelură. Afacerile cu ciobărie se întețesc în preventoriul arheologic și, dacă există șansă, Ulpiu și-o îmbunează, prin seriozitatea sa din acele zile. Destinul îi este favorizat chiar din interiorul echipei de polițiști detașați permanent, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe piața antichităților, un regat. Experții se simt siderați în fața intuițiilor tânărului meseriaș ce, aproape fără experiență și semi-invalid la capitolul cunoaștințelor de specialitate, alege varianta corectă dintre mii de variante, atașează perfect ornamentul scobit lângă ornamentul scobit, incizia lângă incizie, canelura la canelură. Afacerile cu ciobărie se întețesc în preventoriul arheologic și, dacă există șansă, Ulpiu și-o îmbunează, prin seriozitatea sa din acele zile. Destinul îi este favorizat chiar din interiorul echipei de polițiști detașați permanent, pe șantier, pentru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
8/1996. Printed in ROMANIA LAURENT BAZIN MONIQUE SELIM Motive economice în antropologie INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Cuprins Cuvânt înainte / 7 Capitolul 1. Retrospective și perspective (L. Bazin și M. Selim) / 11 Economicul în substanță / 11 Economiile "tradiționale" și capitalismul / 15 Incizii ale economicului / 24 Ocurențele politice ale muncii / 29 Piața și mimurile ei / 37 Anexă. Despre polisemia banilor (G. Althabe) / 46 Capitolul 2. Întreprindere și mondializare (M. Selim) / 53 Delimitări / 53 Antropologia în fața muncii / 56 Ancheta etnologică în întreprindere / 59 Orientări
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu mai ține de o dată a priori intangibilă a cărei puritate ar putea fi atinsă de abstractizarea influențelor colonizării, ci, dimpotrivă, de un raport social ale cărui modalități de elaborare sunt, în această calitate, în totalitate integrate obiectului de analiză. Incizii ale economicului Dezbaterile și chestiunile de fond deschise de antropologia economică par astăzi foarte îndepărtate, dacă nu complet uitate, îngropate și ocultate de o parte din antropologi. Ele luau naștere într-o conjunctură generală în care modurile de cunoaștere și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]