1,934 matches
-
mai puțin insidioase; mai apoi, moartea lui Cornel în ’75, despre care toți eram convinși că fusese opera Securității; degradarea constantă a prosperității materiale, de la stivele de Cinzano și Johnny Walker de la Bitolia Dorobanților și de la Unic, impresionante prin aura inconfundabilă a produsului capitalist impecabil, de la vinurile bulgărești de calitate la 16 lei și a Sauvignon-ului de ștefănești de foarte bună calitate, a telemelei tot bulgărești și a cașcavalurilor Penteleu, Rucăr, Dobrogea, a salamurilor Krakauer, Italian etc., din care cumpărai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Pe bichon îl cheamă Robespierre și, așa cum prevestește numele lui, îi urăște în egală măsură pe oameni și pe ceilalți câini. Liliane îl întreabă din priviri dacă vrea să-l aștepte cu liftul. Lionel confirmă. De la parter se aude glasul inconfundabil al lui madame Agnès: — Ce se-ntâmplă cu liftul la etajul patru? Întrebarea rămâne fără răspuns. — Bună ziua, domnișoară Liliane, spune Lionel, de cum intră în liftul care poate căra maximum 200 de kilograme. — Bună ziua, domnule Lionel, răspunde ea, încercând să-l
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Ieși afară! — Am înțeles, ciucuraș, nu trebuie să țipi. Vin mai târziu. Ana deschide ușa și iese. Între timp, Papa a ajuns cu apelul în favoarea lui Lionel la limba zulu. Sună telefonul oficial: e linia directă de la minister. O voce inconfundabilă spune doar atât: — Dacă moare, ești un om mort. Și închide telefonul. E ora 18.20. Pe măsură ce ziua se apropie de noapte, moralul lui Lionel basculează tot mai des dintr-o extremă în alta. Pe de o parte, se bucură
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și întinde pe deasupra o cuvertură. Iese în vestibul. Se îndreaptă spre ușă. Aude soneria. Îl trece un fior. N-are curaj să se uite pe vizor. Spune, pierdut: — Prea târziu, a expirat timpul. — Sunt eu, Esmé, aude el un glas inconfundabil, care, surpriză, vorbește românește. Lionel îi deschide. Esmé e spectaculoasă: are o nouă perucă blondă și poartă o rochie înflorată. N-are nici o coasă la ea. Lionel îi face loc să intre. N-o strânge de gât. — E cam dezordine
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
statuii Comandorului: intra brusc de după o ușă oarecare, cu un pumn care o demola, aproape, șocînd publicul. Mai Îmi plac, În comedii, ușile batante, care dau ritm spectacolului... Și despre copac, ca element central scenografic, Banu vorbește seducător, În stilu-i inconfundabil: „Copacul este răspunsul cultural dat unei absențe, Întrucît niciodată Kokkos nu a așezat un trunchi adevărat pe scenă.[...] Copacul este o valoare centripetă, pădurea -o valoare centrifugă. [...] Copacul, spre a-l parafraza pe Kokkos, vorbește despre Încrederea În teatru; ușa
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sunt numai niște iluzii ieftine, căci întotdeauna există momente în viața omului, când manierele sunt schimbate pe îndeletniciri, iar gesturile elegante, pe porniri instinctuale.” Ne aflăm, cu certitudine, fără nici cel mai mic dubiu posibil, în fața unui creator unic și inconfundabil, poate chiar genial (am afirmat-o, căci eu am curajul, responsabilitatea și, mai ales, intuiția necesară unui critic literar capabil să ia decizii la timp) plecat în căutarea complicatei lumi interioare a omului. Și, prin urmare, tânărului autor, pe care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
propriului tău intelect! Este deci deviza Iluminismului (Ă)”. Așa cum În Întemeierea metafizicii moravurilor Kant ridicase la nivelul transcendental cel mai Înalt, autonomia voinței, coordonată Îngroșată cu titlu de permanență sau perpetuitate În Critica Rațiunii Practice, tot astfel el va scrie inconfundabil, pe urmele lui Voltaire și mai ales Rousseau, următoarele: „ĂCăci Iluminismul nu necesită altceva decât libertate; și anume cea mai puțin dăunătoare din tot ceea ce poate fi numit libertate: folosirea, În mod public, În toate privințele, a rațiunii. Acum Însă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dacă mi ar surâde să fiu un mare șef, temporar, evident, nu pentru totdeauna, iar eu, ca boul, am mugit: Daaa! și, Daaa, a rămas. Am ajuns mare șef. Dar, ce să facă, țara, cu un papă lapte măreț și inconfundabil? Chiar: ce să facă, țara, cu unul ca mine, decât, ce a făcut cu cei de dinaintea mea? Rău, da, rău!, să facă, țara, cu mine. Era la modă ciorovăiala privind modernizarea. Ce modernizare? Că, fiecare, cu oricât de puțină minte
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În majoritatea instituțiilor de spectacol trecute În revistă. Domnul Wohl se ocupă cu seriozitate & aplicație de textele lui Macrinici, Saviana Stănescu, Zografi, GÎrbea, Nelega, Juncu, Caraman, Barbu, Crudu, Andreea Vălean, Peca, Gianina Cărbunariu. Un studiu lipsit de menajamente, În stilu-i inconfundabil, ne oferă și Miruna Runcan; ea se dedică aici instituțiilor de spectacol. Rememorează miniștri de resort (fix zece!) care n-au reușit să facă mai nimic pentru instituțiile teatrale naționale. E o criză managerială, după 1990, mai vizibilă (iertat fiindu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cam Înmuiaseră, se vedea că plăcerile perverse ale democrației le făceau cu ochiul, așa că de câteva ori a trebuit să țin videoconferințe de pe Aconcagua pentru a le reaminti beneficiile unei invazii, farmecul Înăbușirii În sânge a unei manifestații sau fiorul inconfundabil al puciului. Erau semne clare că pacea, acest reumatism poliarticular al lumii, se Întindea și asupra zonelor tradiționale de conflict, urmată de alaiul strălucitor al bunurilor de larg consum. Tăiam cu maceta liane În jungla ecuatorială și, În câteva secunde
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Ionescu, multe din ele cumpărate direct de mine de la nora lui, căreia îi fusesem recomandat de Constantin Noica. Acolo, ca și în alte părți, am dat peste manuscrise și însemnări de-ale lui N. I. și eram familiarizat cu scrisul lui inconfundabil, de o grafie pedantă, stereotipă, care nu se lasă niciodată pradă actului nervos al scrierii spontane. Am avut astfel prilejul să-mi fac o idee despre lecturile lui N.I. și pot să spun că baza cunoștințelor lui nu a depășit
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
Ceao pa pa Bruce... of... Bruce, l-am văzut ieri pe Bladesey ăla, la clubul din Shrubhill. Cu toții l-am evitat. Părea umpic cam sperios. Dupaia Gillman s-a dus la el și l-a pus la punct, În stilul inconfundabil al lui Dougie. Așa că m-aș mira ca domnul Blades al nostru să-și mai arate vreodată mutra pe la masoni. Hai noroc! Îmi face Ray cu ochiul, scoțînd un păcănit din colțul gurii pe cînd se cară. Pac pac pac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Antoniu mulțumește ceremonios, cu o plecăciune adâncă. Soarele se chinuie să iasă de sub norii grei, compacți, talger uriaș de lumină, care va aduce poate puțină liniște În sufletul lui Antoniu. Banul a dispărut cu aceeași viteză În buzunar, zornăind plăcut, inconfundabil. Un timp nimeni nu mai urcă și nu mai coboară scările. Apoi, o șleahtă de derbedei gălăgioși, se apropie, murdărind cu Înjurăturile și răcnetele lor urechile rarilor trecători. Când dau cu ochii de Antoniu răcnetele devin apocaliptice și ,,distracția,, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a priceput mai bine. Ceva totuși Îl neliniștește: boala lui Kawabata, care-l apropie pe acesta cu fiecare zi care trece, de lumea de dincolo. Bătrânul se stinge, puterile Îi slăbesc, iar În ochii lui se vede limpede acea strălucire inconfundabilă a morții care se apropie din ce În ce mai mult. Chipul supt de suferință pare al unui pustnic, dar puterile nu l-au părăsit de tot. Se ridică totuși din când În când În capul oaselor, Își mai aprinde câte-o țigară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cum trebuie. În pat, imaginile cu noi se Întorceau cu o intensitate nediminuată, plăcute și obscene, și puteam să-mi amintesc fiecare detaliu deocheat: mișcările leneșe, unduitoare ale Dorei, sunetele line, coordonate pe care le scoteam, o roșeață palidă, dar inconfundabilă, apoi mănușa ei dârză și respirația ei fierbinte pe fața mea pudrată. Reconstituiam șirul evenimentelor cu precizia unui inginer care umple un proiector de filme cu șuruburi minuscule, arcuri Întinse și un mănunchi de eboșe vibrânde - până când nu mai suportam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Întrebat dacă era posibil să adaug și ceva salată sau murături, apoi am cerut și un pahar de cidru. Băutura era călâie; bucățile de cârnați cu care am fost tratat pluteau Într-o soluție cu oțet cu aspectul tulbure, dar inconfundabil al apei dintr-un acvariu. Întristată de o asemenea companie, salata se ofilise; castraveții erau de-a dreptul necomestibili. Am terminat de mâncat după câteva Îmbucături. În schimb, În drum spre ieșire am primit două mere tari ca piatra. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
-mi asum responsabilitatea pentru faptele mele - chiar dacă asta ar fi Înseamnat că ar fi ieșirt la iveală și adevărul despre mine. Mi-am amintit de melodia pe care o auzisem la gramofonul din camera de zi a Dorei, purtând parfumul inconfundabil al aluziei sexuale: Dorință, obscuro, În mâinile tale perverse, doar durere ageră și priviri pe furiș. Dorință, obscuro, nu-mi refuzi nimic trei ani de Închisoare pentru un nimic. Jenat, mi-am dat seama că versurile marelui Rigoberto s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
își ținea Dan actele: pașaportul, certificatul de naștere și celelalte. Cam pe la cinci, în aceeași după-amiază, Cealaltă Carol îl văzuse pe Dan trecând pe Fortune Green Road. Recunoscuse șapca de baseball pe care o purta uneori, umerii lui înguști și inconfundabila jachetă de piele, cu gulerul rotunjit și epoleți falși. Îi păru rău că nu se oprise la prăvălie să dea bună ziua; nu l-ar fi obligat să cumpere nimic, ar fi vrut doar să fie puțin mai prietenos. Îi privise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Diana și Ana Maria, pentru că altfel vei avea de pătimit. Să nu le spui niciodată celor trei fete că sunt iubite în secret, pentru că rușine mai mare nici că există. Să mănânci doar cu lingura și furculița cu acoladă, semnul inconfundabil al celor aleși. Să te așezi doar pe tronul (scăunelul) din imediata apropiere a desenului cu minge de pe fața de masă. Să porți cu demnitate sceptrul puterii (un cerculeț roșu care, de obicei, se arunca pe gâtul unei rațe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prin ce proces științific, a devenit un fel de extensie a lui nenea ăla. Prelungirea lui până în cuier. O fi reprezentat ea chestii teribil de mărețe, nimic de zis, numai că pentru mine toate astea semănau din ce în ce mai bine cu simptomele inconfundabile ale unei dureri în cot. E adevărat, mai existau și momente în care mă bucuram de existența ei: atunci când chipiul dispărea din cuier și se reașeza pe creștetul lui nenea. Însemna că misiunea lui pacificatoare de aici se încheiase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
caroseriei și am explorat cu mâna șanțul adânc ce se întindea cât era mașina de lungă de la stop și până la far. Pe apărătoarea roții din spate era imprimată vizibil amprenta masivei bare de protecție din față a celeilalte mașini, semnătura inconfundabilă a Lincolnului lui Vaughan. Am pipăit șanțul curbat, la fel de clar ca și despicătura rotunjită dintre fesele tari ale lui Vaughan, la fel de bine definit ca și anusul strâmt pe care încă-l mai simțeam pe penis când aveam erecție. Oare o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am suportat cele mai mari orori, dezastre și nenorociri, am trăit cele mai teribile tragedii (exceptând probabil rușii). Societatea creștină a veacurilor trecute trăia în cu totul alt sistem de referință decât cel de astăzi. Lumea spirituală avea o existență inconfundabilă iar demonii erau o realitate concretă. Calamitățile naturale, perioadele de foamete și molimele erau private ca încercări îngăduite de Dumnezeu pentru a ne aminti pururea de fragilitatea condiției noastre pe acest pământ. Între timp demonii, care nu-și găseau rostul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
venit să vă rog să-mi vorbiți despre ceva ce s-a întâmplat în urmă cu mulți ani. Cu zece ani în urmă. Se holbă la ea. Atitudinea lui era precaută acum, iar ea simți în aer mirosul acela acru, inconfundabil, al unei persoane căreia îi este frică. Zece ani înseamnă o grămadă de timp. Oamenii uită. — Așa e, fu ea de acord. Uită. Cu toate acestea, sunt unele lucruri pe care nu le uiți cu ușurință. O mamă, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
undeva, din întuneric, i se păru că aude răspunsul. "Nu prea mulți, domnule Mihail, nu prea mulți." Deși nu era decît o voce imaginară, o voce născută din propria sa imaginație, avu senzația că deslușește în ea inflexiunile leneșe, sîsîitul inconfundabil al celuilalt prinț, intangibil și de data asta, Basarab Cantacuzino. "Și cînd te gîndești că pe nenorocitul ăsta de Pangratty vor fi nevoiți să-l aresteze!" 1988-Cluj Cuprins I 5 II 47 III 98 IV 149 V 194 VI 243
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și-i mângâie obrazul catifelat. Cristian Bariu e băiat mare. Se descurcă și singur. Luana dădu din cap cu încăpățânare. Nu-i adevărat. Dacă nu fac ceva, e pierdut. El o strânse în brațe și se îmbătă cu parfumul ei inconfundabil. Își afundă degetele în părul cârlionțat, ferindu-se să creadă că ar putea să se bucure de mai mult. Dar Luana nu se putea concentra la altceva. Îngână, cu fruntea umbrită de griji cufundată la pieptul lui: Trebuie să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]