1,469 matches
-
Constituție și din actele internaționale, prin care se consacră libertatea de exprimare, cuprind precizarea că aceasta libertate nu poate fi absolută, ea poate suferi restrângeri, dacă acestea sunt necesare pentru apărarea drepturilor și libertăților altora. Una dintre aceste limitări este incriminarea calomniei, care, după cum rezultă din textul art. 206 din Codul penal, nu privește sancționarea judecaților de valoare, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, ci fapte concrete, determinate, cu privire la o persoană ori imputate acesteia. Pe de altă parte, în vederea apărării unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142573_a_143902]
-
reține că art. 19 pct. 3 prevede în mod expres limitele libertății de exprimare, care trebuie stabilite prin lege și care sunt necesare respectării drepturilor sau reputației altora ori apărării securității naționale, ordinii publice, sănătății sau moralității publice. Prin urmare, incriminarea calomniei, ca expresie a ocrotirii acestor valori sociale și morale, nu contravine libertății de exprimare așa cum aceasta este consacrată de Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Curtea Constituțională s-a pronunțat prin numeroase decizii asupra excepției de neconstituționalitate a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142573_a_143902]
-
poate fi confundată infracțiunea de înșelăciune cu neexecutarea unei obligații contractuale". Nu pot fi reținute nici criticile art. 215 alin. 1 și 5 din Codul penal, în raport cu dispozițiile constituționale care consacră egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil. Incriminarea mai severă a infracțiunii de înșelăciune care a avut consecințe deosebit de grave, prin asemenea consecințe înțelegându-se, potrivit art. 146 din Codul penal, "o pagubă materială mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224582_a_225911]
-
Susține, în esență, că diateza reflexivă utilizată în redactarea acestui text creează acuzați, latura subiectivă a infracțiunii comisive de "înlesnire a ieșirii din țară" fiind totalmente imprecisă, ceea ce vatămă principiul personalității răspunderii penale, încalcă prezumția de nevinovăție și principiul legalității incriminării. Astfel, în mod legal, reglementarea trebuia să conțină, în orice exprimare legislativă admisibilă, sintagma "cunoștea că a sprijinit/săvârșit sau urmează să sprijine/ săvârșească un act terorist". În acest sens oferă ca exemplu din dreptul comparat o reglementare în materie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206825_a_208154]
-
scris al acesteia, autorizație a cărei acordare poate fi refuzată. De asemenea, se mai arată că redactarea art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 este în coliziune cu principiul prezumției de nevinovăție și cel al legalității incriminării. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206825_a_208154]
-
a urmării faptelor incriminate. Se arată că legiuitorul a reglementat prin textul criticat o infracțiune de pericol social concret, arătând că este necesară vizarea sau obținerea de către făptuitor a unui folos material, care nu echivalează cu un prejudiciu, întrucât scopul incriminării este acela al protejării exercitării atribuțiilor de serviciu prin asigurarea respectării principiilor integrității și transparenței. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 17 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 65.643/299/2014
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
prevederile art. 253^1 din Codul penal din 1969 nu contravin art. 1 alin. (5) din Constituție și că, dimpotrivă, norma constituțională invocată obligă la respectarea Constituției și a legilor, prin urmare și a dispozițiilor Codului penal. Se arată că incriminarea faptelor de conflict de interese nu îi restrânge inculpatei dreptul de a beneficia de o procedură de judecată în care acesteia să îi fie respectat dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Se mai susține că textul criticat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
din dreptul administrativ și că, așa cum s-a arătat și în literatura juridică, potrivit legii penale, noțiunile de "funcționar public" și de "funcționar" au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. De asemenea, Curtea a reținut că, în legea penală, funcționarul este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
funcționar public" în sensul legii administrative. 17. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că definirea noțiunilor de "funcționar public" și "funcționar" prezintă importanță sub aspectul faptului că, în cazul anumitor infracțiuni, reglementate în cuprinsul Codului penal din 1969, norma de incriminare cere calitatea obligatorie de "funcționar public" sau "funcționar" a autorului infracțiunii. Astfel, cu titlu de exemplu, s-a arătat că dispozițiile Codul penal din 1969 prevăd în Partea specială, titlul VI, capitolul I - Infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271240_a_272569]
-
prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea pedepsei, precum și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la principiul legalității incriminării, deoarece nu reglementează în mod complet, independent și diferit derogatoriu față de legea de drept comun, instituindu-se o extindere a legii prin analogie, ceea ce este inadmisibil. Tribunalul Constanța - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228831_a_230160]
-
124 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (12), precum și dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că reglementarea care formează obiectul excepției nu constituie o incriminare prin analogie, așa cum greșit susține autorul acesteia, ci o legiferare a răspunderii penale printr-o normă juridică explicativă, care nu încalcă prevederile art. 23 alin. (12) din Legea fundamentală și ale art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228831_a_230160]
-
care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronunțată într-un alt cadru reglementat. Or, dispoziția legală atacată prevede expres că infracțiunile nominalizate se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani. În plus, principiul legalității incriminării și cel al legalității pedepsei impun prevederea atât a faptei, cât și a pedepsei. Din această perspectivă, analizând textul art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 , nu se poate ajunge la constatarea că legea nu ar prevedea fapta sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228831_a_230160]
-
categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispozițiile Legii nr. 78/2000 , justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este și incriminarea mai severă a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Astfel fiind, și întrucât textul de lege criticat se aplică, fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228831_a_230160]
-
său, a abrogat tacit Codul penal din anul 1968. Autorii excepției solicită Curții să se pronunțe asupra unei interpretări a textului contestat în sensul că dispozițiile Codului penal din anul 1968 au fost și rămân abrogate, iar în lipsa altora noi, incriminarea și angajarea răspunderii penale nu mai pot opera. O asemenea argumentare depășește limitele competenței Curții Constituționale, întrucât, în conformitate cu art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, asigură controlul constituționalității legilor care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230216_a_231545]
-
din Legea nr. 78/2000 , Curtea constată că aceasta a devenit inadmisibilă deoarece, după sesizarea Curții Constituționale, dispozițiile legale criticate au fost modificate și nu au mai preluat soluția legislativă anterioară, nemulțumirea autorului excepției izvorând cu precădere din modalitatea de incriminare în ce privește varianta referitoare la acordarea de credite. Or, după cum se poate observa, după apariția Legii nr. 69/2007 , legiuitorul a eliminat posibilitatea incriminării infracțiunii comise prin acordarea de credite cu încălcarea normelor de creditare, neurmărirea acestora conform normelor de creditare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192151_a_193480]
-
și nu au mai preluat soluția legislativă anterioară, nemulțumirea autorului excepției izvorând cu precădere din modalitatea de incriminare în ce privește varianta referitoare la acordarea de credite. Or, după cum se poate observa, după apariția Legii nr. 69/2007 , legiuitorul a eliminat posibilitatea incriminării infracțiunii comise prin acordarea de credite cu încălcarea normelor de creditare, neurmărirea acestora conform normelor de creditare, a destinațiilor contractate de credite, precum și utilizarea creditelor (cu excepția celor garantate din fonduri publice) în alte scopuri decât cele pentru care au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192151_a_193480]
-
foreign fighters sau de către migranții ilegali. 6. Fenomenul "teroriștilor crescuți acasă" nu poate fi estompat dacă nu sunt corect identificate de către statele membre lacunele din sistemul de educație și de asistență socială. Tocmai de aceea sunt încurajate demersurile premergătoare pentru incriminarea acțiunilor pregătitoare acțiunilor teroriste, impunându-se cooperarea statelor membre pentru armonizarea procedurilor astfel încât orice acțiune de propagandă, recrutare, aderare la organizații teroriste să fie penalizată. 7. Toate instituțiile Uniunii Europene trebuie să fie implicate în stabilirea și implementarea priorităților, date
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265569_a_266898]
-
a produce, prin falsificarea lor o pagubă, condiție esențială a existenței infracțiunii de înșelăciune. În final, autorul excepției susține necesitatea revizuirii Codului penal, pentru a se evita redactările vagi și imprecise, ca cele cuprinse în art. 215, cu condiții de incriminare lăsate la aprecierea unei terțe persoane sau care determină multiple calificări ale faptelor, cum sunt cele de fals și uz de fals, pe de o parte, și înșelăciune în convenții, prevăzută la art. 215 alin. 3, pe de altă parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128509_a_129838]
-
de a obține un credit bancar", precum și prin lăsarea bunei-credințe, prezumate de art. 54 din Constituție, la liberul arbitru al unei terțe persoane, numită "cel înșelat", încă înainte de constatarea judecătorească definitivă a acestei caracteristici. Critică de neconstituționalitate privește și multiplă incriminare a faptei că infracțiune de fals, uz de fals și înșelăciune. Exprimându-și opinia, Curtea de Apel București Secția a II-a penală apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucat prezumția de bună-credință are corespondent în prezumția de nevinovăție, consacrată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128509_a_129838]
-
trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bunacredinta, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 215 alin. 3 din Codul penal nu aduc atingere acestor prevederi constituționale. Astfel, prin incriminarea că infracțiune de înșelăciune a faptei de inducere sau menținere în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât fără această eroare cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128509_a_129838]
-
și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezenței Constituții." În consecință, Curtea, reținând că dispoziția legală criticată nu contravine prevederilor constituționale invocate, constată că aceasta este în vigoare. Referitor la celelalte critici formulate privind multiplă incriminare a faptei (înșelăciune, fals și uz de fals), Curtea constată că acestea nu intră în competența contenciosului constituțional. Criticile de neconstituționalitate fiind neîntemeiate, excepția urmează să fie respinsă. Față de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128509_a_129838]
-
LEGEA PENALĂ ȘI LIMITELE EI DE APLICARE Capitolul I DISPOZIȚII PRELIMINARE Scopul legii penale Articolul 1 Legea penală apară, împotriva infracțiunilor, România, suveranitatea, independentă, unitatea și indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept. Legalitatea incriminării Articolul 2 Legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele ce se aplică infracțiunilor și măsurile ce se pot lua în cazul savirsirii acestor fapte. Capitolul ÎI LIMITELE APLICĂRII LEGII PENALE Secțiunea I Aplicarea legii penale în spațiu Teritorialitatea legii penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185135_a_186464]
-
o definire mult diferită, în concordanță cu normele europene. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale și din actele internaționale invocate în motivarea excepției. Se arată că prin incriminarea insultei și calomniei nu se desființează libertatea de exprimare, ca drept fundamental al omului, ci se restrânge doar exercitarea acestei libertăți în limitele impuse de protecția demnității, a vieții particulare și a propriei imagini a persoanei, drepturi și libertăți ocrotite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169682_a_171011]
-
nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât, prin incriminarea insultei și a calomniei, legiuitorul nu a urmărit să cenzureze libertatea de exprimare, ci doar să impună anumite limite în comportamentul și în exprimarea oamenilor, astfel încât să nu fie încălcate drepturile și libertățile celorlalți. Stabilirea prin lege a unor constrângeri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169682_a_171011]
-
la care conduce norma cu privire la răspunderea penală pe care o poate înlătura, reduce sau agrava. În măsura în care aplicarea concretă a unei norme la o speță dedusă judecății, indiferent de ramura de drept căreia îi aparține, aduce o schimbare cu privire la condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și de aplicare a pedepselor, aceasta va cădea sub incidența legii penale mai favorabile. Așadar, faptul că textul în discuție figurează în Codul de procedură penală nu este un impediment în considerarea lui ca fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236997_a_238326]