2,622 matches
-
iunie 2014 ( publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014), arătându-se că prin aceasta trebuie să se înțeleagă dezlegarea raportului juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale proteguite prin norma de incriminare, inclusiv sub aspectul consecințelor de natură civilă și nu rezolvarea unei cereri incidentale invocate pe parcursul judecării cauzei în ultimă instanță“, iar prin Decizia nr. 23 din 6 octombrie 2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
unor drepturi sau obligații civile, ci garantează executarea unor creanțe și a unor sancțiuni de drept penal, în condițiile stabilite prin hotărârea prin care instanța dezleagă raportul juridic penal născut ca urmare a încălcării relațiilor sociale protejate prin norma de incriminare. Așadar, chestiunile de drept invocate pe calea celor două întrebări ce fac obiectul prezentei sesizări prin prisma dispozițiilor art. 250^2 din Codul de procedură penală în contextul procedurii de cameră preliminară nu sunt, pe de o parte, veritabile chestiuni de
DECIZIA nr. 64 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262279]
-
din punct de vedere etic situațiile de dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale. În situația în care un cadru medico-sanitar reclamă o situație de dubiu etic ce vizează propria sa activitate, avizul etic nu poate fi utilizat pentru incriminarea cadrului medico-sanitar respectiv, dacă solicitarea s-a realizat anterior actului medical la care se face referire; primește, din partea managerului unității sanitare, sesizările făcute în vederea soluționării. Modelul de sesizare este prevăzut în anexa nr. 3. analizează cazurile de încălcare
REGULAMENT din 13 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260760]
-
fără riscul de a fi trași la răspundere. Cu alte cuvinte, norma penală trebuie să fie atât de clară, încât orice persoană să poată să își dea seama dacă acțiunea sau inacțiunea sa ar putea intra sub incidența normei de incriminare. Apreciază că neclaritatea dispozițiilor de lege criticate rezultă și din soluțiile pronunțate în practică, din cele menționate în doctrină și din punctele de vedere exprimate de către universități și instanțe, astfel cum acestea se regăsesc în dosarele Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 362 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263896]
-
la autoincriminare, deși indirectă, are drept consecință ignorarea acestui principiu constituțional. Așadar, prevederile art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanții suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situația să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumției de nevinovăție, de care orice persoană beneficiază potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală și ale art. 6 paragraful 2 din Convenție, și, totodată, impietează asupra justei soluționări a cauzei, contrar dreptului la
DECIZIA nr. 500 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264014]
-
în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive reprezintă atât un mijloc de asigurare a circulației rutiere, cât și un mijloc de asigurare a probelor necesare în scopul dovedirii faptelor prevăzute la art. 336 din Codul penal, iar incriminarea nerespectării ei este determinată de importanța obiectului juridic al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Dispozițiile art. 336 din Codul penal au la bază prezumția relativă că persoana care conduce pe drumurile publice
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
traficului pe drumurile publice“ (Decizia nr. 571 din 1 octombrie 2019, paragraful 30). ... 17. În esență, pentru aceste considerente, Curtea a reținut că prevederile art. 337 din Codul penal nu contravin dispozițiilor art. 23 alin. (12) din Constituție privind legalitatea incriminării, coroborate în prezenta cauză, în raport cu aceleași critici, și cu cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la stabilirea prin lege organică a infracțiunilor, a pedepselor și a regimului executării acestora. ... 18. Tot astfel, prin Decizia nr.
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
Codului penal, Curtea a reținut că ea poate fi comisă fie independent de săvârșirea altor infracțiuni dintre cele reglementate în cuprinsul acestui capitol, fie în concurs cu cel puțin una dintre ele. De asemenea, interpretarea teleologică a aceleiași norme de incriminare relevă pericolul social sporit al faptei de refuz de a se supune la prelevarea de mostre biologice sau de sustragere de la prelevare. În acest sens, Curtea a constatat că „prelevarea de mostre biologice de către organele poliției sau de
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
citate, sunt deplin aplicabile și în cauza de față, în care autorul invocă neclaritatea normei motivată prin pretinsa lipsă a unei distincții „între subiecții activi vizați de norma penală“. Subiectul activ al infracțiunii este clar circumstanțiat în ipoteza normei de incriminare, astfel încât formularea unor distincții ar însemna, în realitate, o altă redactare a textului, aspect care nu intră în competența Curții Constituționale. ... 22. În prezenta cauză se invocă și încălcarea art. 16 din Constituție, care consacră principiul egalității. Aceste critici
DECIZIA nr. 567 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264613]
-
de 3 ani de reabilitare, cât și a termenului de supraveghere stabilit de judecătorul fondului, care variază de la 2 la 4 ani, în condițiile art. 92 alin. (1) din Codul penal. Susține că legiuitorul a impus, astfel, o dublă incriminare, respectiv o dublă supraveghere, de vreme ce pedeapsa se consideră executată după epuizarea termenului de supraveghere și, din acest moment, începe să curgă termenul de 3 ani, care constituie principala condiție a reabilitării de drept. Subliniază că nu contestă rolul
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
a realizat o comparație - termenul de supraveghere, prevăzut de art. 92 din Codul penal, și termenul de reabilitare, prevăzut de art. 165 din același act normativ - nu au o finalitate identică și, prin urmare, nu se poate reține o „dublă incriminare“ impusă de legiuitor. Termenul de supraveghere este stabilit în urma procesului de individualizare judiciară a executării pedepsei, modalitate de executare pe care instanța o alege prin raportare la conduita inculpatului anterioară pronunțării hotărârii judecătorești, cu luarea în considerare a tuturor
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
succesiunii de legi penale în timp. Totodată, aplicarea legii mai favorabile potrivit art. 5 din Codul penal reprezintă un proces complex, instanța care realizează această analiză având în vedere mai multe criterii în analizarea legilor penale succesive, respectiv: condițiile de incriminare, cerințele privind tragerea la răspundere penală, condițiile de sancționare și consecințele condamnării, astfel că reanalizarea legii penale mai favorabile poate echivala cu o nouă rejudecare a cauzei. ... IV. Încheieri de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
drepturilor omului. Ținând cont că dispozițiile art. 49 alin. (3) din aceasta se referă la faptul că pedepsele nu trebuie să fie disproporționate față de infracțiune, Curtea reține că Legea fundamentală reglementează, în dispozițiile art. 23 alin. (12), principiul proporționalității incriminării. Așa fiind, Curtea constată că analiza criticilor de neconstituționalitate se va realiza prin raportare la prevederile constituționale anterior menționate. ... 13. În continuare, Curtea reține că dispozițiile art. 83-90 din Codul penal reglementează instituția amânării aplicării pedepsei, art. 83 stabilind condițiile
DECIZIA nr. 530 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264384]
-
25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.083 din 20 decembrie 2018), a statuat - cu privire la situația cauzelor definitiv judecate - că o decizie a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare poate avea efecte asimilate cu cele ale unei legi de dezincriminare. Or, câtă vreme este validă o astfel de interpretare cu privire la cauzele definitiv judecate, cu atât mai mult, cu privire la cauzele penale în care litigiul nu a
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ușoare decât cea care se execută poate fi generată nu numai de o lege nouă de dezincriminare sau o lege penală mai favorabilă, ci și de însăși o decizie a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. (...) 59. În concluzie, întrucât efectele deciziei de admitere, pronunțate de Curtea Constituțională, privind o normă de incriminare trebuie să fie imediate, aplicabile atât în cauzele pendinte, cât și în cele definitiv judecate, și independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea constată ca
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
sau o lege penală mai favorabilă, ci și de însăși o decizie a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare. (...) 59. În concluzie, întrucât efectele deciziei de admitere, pronunțate de Curtea Constituțională, privind o normă de incriminare trebuie să fie imediate, aplicabile atât în cauzele pendinte, cât și în cele definitiv judecate, și independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea constată ca soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
în cele definitiv judecate, și independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea constată ca soluția legislativă cuprinsă în art. 595 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu prevede și decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, și soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu efectele
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
norme de incriminare ca un caz de înlăturare sau modificare a pedepsei/măsurii educative, și soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu efectele unei legi penale de dezincriminare, afectează dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 23 alin. (12) referitor la stabilirea și aplicarea pedepsei și art. 147 alin. (1) și alin. (4) referitor
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 23 alin. (12) referitor la stabilirea și aplicarea pedepsei și art. 147 alin. (1) și alin. (4) referitor atât la încetarea efectelor juridice ale normelor de incriminare constatate ca fiind neconstituționale, cât și la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, precum și dispozițiile art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.“ Considerentele deciziilor instanței de contencios constituțional sunt
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2012, Curtea Constituțională a statuat că «determinarea caracterului „mai favorabil“ are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. » [...] Totodată, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, «Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile». Prin urmare, Legea fundamentală a statuat că
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ceea ce privește infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cu privire la fondul cauzei s-a arătat că dispozițiile art. 1 și 2 din Codul penal, care stabilesc principiile legalității incriminării și legalității sancțiunilor de drept penal în dreptul penal, oferă totodată și definiția legii penale ca fiind acea lege care prevede faptele care constituie infracțiuni, pedepsele și măsurile educative aplicabile ce se pot lua față de persoanele care au săvârșit
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
persistența acțiunii de tragere la răspundere penală a infractorului“ (Explicații teoretice ale Codului penal român, Academia Română - Institutul de cercetări juridice, Vintilă Dongoroz ș.a., București 2003, vol. II pag. 245), ceea ce determină împiedicarea uitării faptei ce contravine normelor de incriminare. Acest efect întreruptiv de prescripție al actelor de procedură nu poate fi disociat de conținutul și scopul actelor și este de esența actelor de procedură. Pentru a-și produce efectul de dinamizare și înfăptuire a procesului penal, actele procesuale și
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
act de procedură în cauză. “ ; ... – prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 s-a constatat neconstituționalitatea soluției legislative circumscrise sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“, întrucât aceasta era lipsită de previzibilitate și, totodată, contrară principiului legalității incriminării, pentru că sintagma are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale (paragraful 31); ... – Decizia Curții
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Drepturilor Omului, problema delimitării dintre normele de drept material și cele de drept procesual a fost abordată în contextul analizării domeniului de aplicare a dispozițiilor art. 7 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale privind principiul legalității incriminării și a pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine lege). Curtea a statuat că dispozițiile art. 7 din Convenție se aplică numai dispozițiilor care definesc infracțiunile și pedepsele prevăzute pentru sancționarea acestora. Cu toate acestea, o dispoziție legală calificată în dreptul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]