699 matches
-
reacționar decât privilegiul. Introducerea industriilor favorizează totodată inegalitatea. În măsura în care într-o industrie intervine concursul inteligenței, se introduce între oamenii ce o profesează o ierarhie a muncii contrarie egalității. Idealul liberalismului e o societate în care toți să fie egal de inculți, egal de săraci, egal de guvernabili prin frazele d-lui C. A. Rosetti. În realitate liberalii și sunt în toate țările partizani ai liberului schimb și nu se sfiesc de-a stigmatiza cu porecla de "reacționară'' orice măsură de protecție
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dreptul public al poporului, absolutismul care nu se rușinează de sine însuși și care crede că, prin o biurocrație energică, cu învățătură de carte și incoruptibilă, se poate produce mai mult bine decât prin discuțiile adese sterpe ale unor parlamente inculte. Dar a avea un absolutism bazat pe minciuna parlamentară însemnează a avea o companie de esploatare în capul țării, care, păzind cu ipocrizie formele esterioare ale parlamentarismului, e despotică nu în folosul statului și al populațiunilor, ci în folosul [a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a străinului [î]l face pe acesta, prin natura lucrurilor, stăpân românului. În toate opera aceasta de liberalism cosmopolit nu e un articol de incolat, care să mărginească relațiile dintre străinul cult, abil, cu deprinderi economice fixate, și între românul incult, naiv și deprins numai cu munca grea a câmpului. Din cauza aceasta până-n ziua de azi țăranul își vinde grâul cu 30 - 40 la sută mai ieftin decât proprietarul, arendașul sau alții. Fiecare 'l înșeală și nimeni nu-i deschide ochii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vom constata că mașinele introduse sunt în genere puse în mișcare de mecaniciani străini și că românul e întrebuințat ca lucrător cu brațul. Acest nivel de cultură scăzut și sus și jos n-ar fi o nenorocire absolută. Un popor incult care tinde cu stăruință, însă gradat, de-a ajunge la civilizație, care se deprinde el însuși zi cu zi a-și apropria îndemnările și cunoștințele altora, ajunge în adevăr să egaleze pe ceilalți. Dar la aceasta nu gândește nimenea. Lucrul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
celor puse la loc, organismul își încheie socoteala sa zilnică cu deficite cari se traduc în morbiditate și în mizerie. A sconta viitorul e lesne, și cămătarul cel mai facil e timpul. Un copil poate avea plăcerile bărbatului, o nație incultă rezultatele civilizației, dar cu ce preț? Cu acela al degenerării și al stingerii timpurie, căci scontul pe care-l face timpul e mai scump decât oricare altul. Din cauza acestui punct de vedere, adevărat pentru totalitatea ființelor organice, suntem numiți reacționari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceste condiții de existență lipsesc? Pentru că poporul are un guvern cu mult prea scump pentru nivelul lui de cultură; pentru că trebuințele claselor lui superioare sunt cu mult prea numeroase ca munca lui să le poată satisface, pentru că e un popor incult, agricol, ce fusese menit a trăi poate o sută de ani încă, în condiții mai primitive pentru a ajunge numai 201 {EminescuOpXIII 202} la dezvoltarea agriculturii, pe când trebuințele statului și ale societății sunt moderne, ultramoderne chiar: sunt ale unui stat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
său? Politică e din partea acestui om de stat de-a acoperi hoțiile coreligionarilor săi, politică de - a - și îmbogăți soitarii prin afaceri scabroase, politică oare de-a da pradă țara și instituțiile, viitorul poporului, bunăstarea lui în mâna unor elemente inculte și perverse totodată, de cari sunt pline Adunările? Politică e de-a decora pe trădători și de a-i pune în evidență, când asemenea oameni, chiar folositori să fi fost faptelor sale, cată să rămâie în umbră, pentru a nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adunătura de parveniți lacomi, ignoranți și malonești din care se compune partidul d-lui C. A. Rosetti, "Pseudo - românul " ne răspunde că: Națiunea ar trebui să fie putredă de corupțiune pentru a suferi o asemenea stare de lucruri. Negamus consequentiam. Incult este poporul nostru - e adevărat - și, pentru că e incult, se ridică gunoaiele sociale deasupra lui; corupt nu este încă. Blestemul semidoctismului, a culturii superficiale consistă în admiterea formelor esterioare ale civilizației fără a fi pătruns fondul și ideile ei. Un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se compune partidul d-lui C. A. Rosetti, "Pseudo - românul " ne răspunde că: Națiunea ar trebui să fie putredă de corupțiune pentru a suferi o asemenea stare de lucruri. Negamus consequentiam. Incult este poporul nostru - e adevărat - și, pentru că e incult, se ridică gunoaiele sociale deasupra lui; corupt nu este încă. Blestemul semidoctismului, a culturii superficiale consistă în admiterea formelor esterioare ale civilizației fără a fi pătruns fondul și ideile ei. Un popor își selectează oamenii săi conducători după un principiu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
morali ai d-lui P. Grădișteanu. Sunt naivi cari cred că a urmări o idee politică cu orice preț e rău; că nu e indiferent principiul de viață în virtutea căruia un popor se constituie, că e mai trainic un popor incult, sărac, dar onest, decât unul, oricât de cult, dar nelegiuit și lipsit de orice scrupule. Sunt de ex. oameni cari cred că e mai bine a renunța la un plan decât de a-l urmări prin mijloace care - ar face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-al acesteia, cu toate că a ieșit din sânul ei. Acesta este și raportul firesc al limbii române literare față de cea populară; căci nu tezaurul de cuvinte, ci cel de idei este ceea ce deocamdată este menit să rămână neînțeles de către cel incult, nu semnele exterioare, ci noțiunile. Adevărat în toată aserțiunea aceasta este că s-a cultivat sporadic ideea, greșită, a regenerării limbii române prin cea latină. Dar acesta este acum un punct de vedere depășit. Direcția serioasă și cea mai însemnată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
socialistă sau partid comunist). Există naționalizarea științei, fiindcă o doctrină, ca un templu, ca un teritoriu, cere frontiere și clerici pentru a o păzi. Iată așadar contopirea dintre teoretic și politic. Există spiritul ortodoxiei, spiritul de partid, legea junglei. Despotismul incult împodobit cu prestigiile științei. Există, foarte aproape de noi, schizofrenia mult timp caracteristică lui homo sovieticus, care voala socialismul trăit sub sărbătorile oficiale ale socialismului tipărit, sau capacitatea de a-și ascunde realitatea în spatele discursurilor care îi ajută pe halucinații Literei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
delega pe alții să o îndeplinească, fiind el însuși editorialist, redactor-șef, machetist, corector și administrator. Coordonarea unui ziar și organizarea unui partid se întrepătrund sau se suprapun în mod direct, așa încît un conducător de partid muncitoresc analfabet sau incult (ca Marchais, produs al televiziunii) era de neconceput. Intelighenția rusă din secolul trecut (a cărei poveste a detaliat-o Franco Venturi) reprezintă o experiență de mediologie aplicată la o lume revolută din punct de vedere tehnic, în care un director
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
rezistând (tot aparent) nealterat de veacuri, a condus la o dislocare a unor structuri sau mai degrabă a unor mituri privitoare la atotputernicia vigorii ancestrale întruchipată în român. Astfel, "Libertatea și mai ales dezlănțuirea concurenții libere pentru niște oameni simpli, inculți au avut urmările morale cele mai dezastruoase" (Drăghicescu, 1996: 332). Desființarea autorității breslelor a generat delăsare datorită dispariției controlului exercitat nemijlocit și neîntrerupt, singurul capabil să formeze pe termen lung deprinderi de lucru care să se poată dispensa de acest
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nevoie ar fi de un Socrate azi! Lumea e plină de indivizi mediocri care își închipuie că dacă nu ai certitudini nu ești inteligent. Știu că nu știu nimic" ar fi indicat, dar în condițiile actuale, ale domniei unei majorități inculte, riscă să fie hulit. 2. Atena în vremea lui Socrate e la originile sale și până la declin, de la invaziile miceniene ale celui de al 2-lea mileniu și cele doriene din secolul al XII-lea î.e.n. până la venirea la putere
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
al lui Socrate. Filosoful este un om căzut printre fiare, un om periculos sau, în cel mai bun caz, inutil" (Platon se adresa cititorului din vremea sa). Platon este în conflict cu atenienii pentru că rostește adevărul unei lumi bolnave spiritual, incultă, netolerantă (A. Cornea). Socrate a criticat democrația ateniană, dar a făcut o critică democratică, nu una totalitară. Plebea îl ura pe Socrate pentru subtilitatea gândirii lui. Aristofan, cu defetismul său grosolan, a fost interpretul acestui protest plebeu. Între democrația ateniană
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
prima dată termenul de "filosofie" și s-a autocatalogat filosof. De fapt, filosofia a avut două începuturi: Anaximandru (discipolul lui Thales) și Pitagora (elevul lui Ferekide). Datele referitoare la instruirea lui Socrate nu sunt numeroase. Unii afirmau că era total incult, dar înzestrat cu o inteligență ieșită din comun. Altă ipoteză îl încadrează în școlile lui Pitagora, Zenon, Heraclit. Socrate cunoștea pitagorismul, dar până la a spune că era pitagorician este o mare distanță. Același lucru se poate spune și despre Heraclit
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
particularității propriei culturi a strategiei, dar și a celorlalți devine indispensabilă. Este o condiție nu doar a eficacității În relație, ci și a discernământului și a Îmbogățirii. În lipsa ei, celălalt, care este diferit, va fi Întotdeauna considerat un necioplit, un incult, un barbar incapabil să trăiască așa cum se cuvine; pe scurt, unul căruia i se vor sublinia tarele și slăbiciunile, uitându-i-se specificitățile și atuurile. Mai grav, o asemenea postură cantonează Într-un raționament strategic unilateral, dominator și chiar distructiv
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
idei, o cerere de clarificare insistentă poate să semnifice faptul că o afirmație a fost confuză. Atât Într-un caz, cât și În celălalt, unul dintre interlocutori ar fi dezonorat, iar celălalt s-ar comporta ca un personaj grosolan și incult. Această interdicție tacită are drept consecință subtile și redutabile capacități de observație, astfel Încât să fie făcute semnele să vorbească, fără ca nevoia demonstrației clare și distincte să se impună ori să se interpună. Timpul necesar explicației la emitere este câștigat, deplasându
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
parazitism social, vicii contrare naturii și servitute, de exemplu. Acestei critici, Erasmus îi adaugă și niște îndemnuri: trebuie să regăsim credința de la originii, să acționăm în perspectiva spiritului evanghelic, să citim textele sacre în original pentru a evita medierea clerului incult sau interesat. în șarjele sale eroice, Erasmus critică catolicismul, desigur, dar în calitate de creștin: el arată cu degetul defectele Bisericii în numele unui creștinism ideal și purificat. Reformist, dacă ar fi fost ascultat, înțeles, urmat, nu există nicio îndoială că Erasmus ar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
epicurian, este un ideal care poate fi conceput... Philodemos îi vorbește lui Piso despre acest subiect într-o lucrare pe care o scrie în versuri. în mod clasic, în epicurism, textul recuză atât democrația, cât și tirania: nici puterea majorității inculte, nici cea a autocratului. înțelepciunea întoarce spatele atât maselor, cât și despoților. Soluția, măsura intermediară, se află în monarhie - puterea unui singur om, care pare mai ușor de făcut mai bun cu ajutorul filosofiei. Astfel, citindu-l pe Homer și reflectând
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
locuiască. Chiar dacă punctul de vedere al naratorului-pisică - punctul de vedere felin - este dominant În carte și exclude o altă perspectivă, cititorul are, de fapt, de-a face cu o perspectivă mixtă asupra lumii. În fapt, naratorul nu este un animal incult, ci o pisică Înzestrată cu aptitudini de gen, ca acelea de a purta o conversație și chiar de a citi. Însă pisica-narator nu Își uită originea și rămâne fidelă speciei feline. Întreține o relație strânsă cu alte două pisici din
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Kubitscheck era și o cucerire simbolică a interiorului pentru o națiune care, În istoria sa, se dezvoltase de-a lungul coastelor. Totuși, la Început, muncitorii atrași spre noua capitală au fost numiți peiorativ candangos, cuvânt care Înseamnă „oameni fără calități, inculți, vagabonzi, de joasă speță”. Kubitscheck a schimbat acest lucru. El a folosit ridicarea capitalei - care era, la urma urmei, menită să transforme Brazilia - pentru a face din acești candangos eroii proletari ai noii națiuni. „Viitorii interpreți ai Civilizației Braziliene”, declara
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Negruzzi. Scriitorul încearcă și o literatură de fiziologii în Agatocle Leuștean, Chip din lume și în Două zile la Slănic, unde înrâurirea lui Caragiale este evidentă, îndeosebi în zugrăvirea lui Nae Peruzescu, fante de mahala, arhivar și publicist, fanfaron și incult, folosindu-se de o frazeologie ce trimite la Rică Venturiano. Cu istorisirile sale, uneori naive, alteori înțelepte, mereu atrăgătoare, G. poate fi socotit unul dintre maeștrii nuvelei românești. În afara volumelor de Novele (I-II, 1880), bibliografia scrierilor lui în proză
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
I. St. Paulian Flori de câmp, text revelator pentru vederile colaboratorilor de la L. Caton Theodorian reproșează criticii literare, și mai ales lui C. Dobrogeanu-Gherea, faptul că nu se ocupă de tinerii scriitori de talent, lăsați în seama cronicarilor de gazete, inculți și rău intenționați, critica devenind astfel un mijloc de publicitate sau unul de vindictă. R.Z.
LUMINA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287903_a_289232]