550 matches
-
a descoperit o piatră ce-l poate face invizibil. și în povestirile naratorilor masculini (Pamfilo, Filostrato, Dioneo) întâlnim portrete feminine care se disting prin educația lor sau care devin o mărturie a preocupărilor feminine ale vremii, sau, dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
multe despre divinitate.501 Copilul este atras de frumusețea cântecului, dorește să îl învețe, deși nu îl înțelege. La fel ni se înfățișează și stareța: ignorantă în ceea ce privește esența, substanța religiei căreia i-a aderat, preferând o inocență a necunoașterii, a inculturii, care însă nu poate fi catalogată decât negativ. Stareța pare a prelua sensul literal al cuvintelor lui Hristos 497 Ibidem, p. 113. 498 Ibidem, p. 118. 499 Carolyn P. Collette, art. cit., p. 142. 500 Ibidem, p. 143. 501 Ian
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
binele chiar și acolo unde nu este. Un îndemn subtil este, totuși, inserat în această povestire: nevoia de analiză lucidă, de ieșire de sub imperiul dictatorial al sentinței: „Crede și nu cerceta!” Sanctificarea lui ser Ciapelletto este produsul ignoranței și al inculturii, devine un semn de atenționare în vederea prețuirii adevăratelor valori. „Prima nuvelă a Decameronului joacă rolul de avertisment: totul nu este așa cum pare.”523 „Chiar dacă nu și-a salvat sufletul, cu siguranță a salvat aparențele, dând astfel un exemplu cetățenilor săi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ține predici și pozează în om evlavios. Este din nou o critică indirectă la adresa clerului superior care permitea unor astfel de impostori să se cufunde în abuzuri, să transforme elementul sacru în ceva vandabil și să mizeze, permanent, pe inocența, incultura și setea de senzațional a mulțimii. Deși am evidențiat pierderea moralității în spațiul eclesial, surprise de Giovanni Boccaccio sau de Geoffrey Chaucer, poate și datorită faptului că aici ea trebuia să fie cu precădere prezentă, deoarece membrii cleului erau aceia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Înnoire prin autonegare. Iată o situație asumată prin trimiterea transparentă la punctul de plecare, indiferent de contextul istoric; dar una care presupune erudiție, inteligență și nu rămâne la stadiul de simplă metamorfoză, comisă din răzbunare sau, și mai rău, din incultură ori ignoranță. Preluarea se face păstrând distanța ironică și, în cazuri mai rare, autoironică, ceea ce ne conduce spre perceperea parodiei (în special în secolul XX) atât ca relectură ("semn distinctiv al felului în care arta este receptată în diferite epoci
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Socrate însuși. Dacă Socrate disimula, odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după expresia lui Bahtin, Trimalchio trădează, sub măștile înavuțirii și a autodidacticismului simulat, o idioțenie fără margini și o incultură pe măsură. Recitând fragmente din epopei, comite greșeli enorme pentru că, de fapt, nu știe bine latinește și îi încurcă între ei pe toți participanții la războiul troian. În scena următoare, definitorie pentru esența stupidității personajului, suntem introduși prin intermediul homeriștilor, asemănători
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
liniștit" pe italienii rămași în patrie despre câtă "onoare" le aduc conaționalii lor care se ocupă cu activități de tip mafiot în România. Eu cred că dacă cineva generalizează în acest mod, dezvăluie nivelul său slab de educație, superficialitatea și incultura sa". Cum va putea fi corectată, în viitor, imaginea deformată a românilor din Italia? "Este o imagine care cu greu poate fi corectată. Se poate îmbunătăți doar cu fapte pozitive și trecând peste trecutul plin de cronici violente. Dar și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de abia secolul XIX... Chiar și Mihail Eminescu a scris în acele vremuri că: „In loc, ca un spirit nou de muncă și de iubire de adevăr să intre în formele vechi ale organizației noastre, s-a păstrat din contra incultura și vechiul spirit bizantin, care a intrat în formele nouă ale civilizației apusene." El observă chiar:"...menținerea tuturor neajunsurilor vechi, îmbrăcate în reforme foarte costisitoare și cu totul în disproporție și cu puterea de producțiune a poporului și cu cultura
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ajuți mie, grăbește-Te” (Psalmi 69, 2) pentru ca mintea să ajungă la starea de puritate. Concluzia lui Cassian de la sfârșitul cap.14 a Convorbirii este interesantă și remarcabilă: ,,...am înțeles bine că nimeni nu este înlăturat de la desăvârșirea inimii din cauza inculturii sale și că înapoierea rustică nu este o piedică în a obține curăția inimii și a sufletului, pe care o pot obține cu prisosință toți, dacă-și păstrează întotdeauna sănătos și întreg gândul către Dumnezeu, prin meditație la acest verset
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și de introducere în instituții a cacografiei cu â și cu sunt, prin politizare, minciună și agresiune. 232 J. M. Bochenski, op. cit., p. 20. 233 J. M. Bochenski, op. cit., p. 104. 234 Există slujitori ai catedrei, de exemplu, care, din incultură și din servilism, pronunță [sunt] în loc de [sînt]. 235 Din păcate, în cazul românilor, opinia argumentată a lingvistului este deseori nesocotită în problemele normării limbii, agresiunea literaților, îndeosebi a criticilor literari, producînd deseori dificultăți în stabilirea normelor limbii și favorizînd afirmarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
când viața intelectuală este asimilată cu o figură de lupte clasice și când emisiunile télé-poubelle entuziasmează masele? Societatea de hiperconsum, ni se spune, a câștigat: ea nu va mai prididi să-și extindă imperiul devastator, răspândind conformismul generalizat, lenea spiritului, incultura, superficialitatea și incoerența oamenilor. Gata cu semnificațiile și cu idealurile înalte, singurele scopuri în care se recunosc oamenii sunt cheltuielile pe nimicuri, bunăstarea și sănătatea. Confruntați cu această mutație, unii vorbesc de o stare „de după cultură”35, alții, mai radicali
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
amestecă și inteligența, apar relații între aspecte care păreau lipsite de consecințe. A cunoaște principiile, iată proiectul fizicianului care vizează o etică a seninătății edificate. Odată cu el apare și o idee redutabilă, simplă și adevărată: religia, religiosul se nasc din incultură și din lipsă de cunoștințe. Credinciosul se mulțumește cu credința pentru că este ignorant. Faptul de a te pleca în fața divinităților, a miturilor, a iluziilor ține de o lipsă de informații asupra adevăratelor cauze a ceea ce se întâmplă. Când filosoful demn
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tânără dintr-un sat mic, aflat În ceea ce pe vremuri se numea Iugoslavia: un soț mecanic agricol, o soție casnică, care Îngrijea grădina familiei, un bebeluș. A mai aflat și ceea ce știa: că politica, religia, vechile vrăjmășii, prostia unită cu incultura și infama condiție umană șterseseră acel loc de pe fața pământului cu un război care pusese față În față părinți, prieteni, vecini. Masacrați de naziști și aliații lor croați În cursul celui de-al doilea război mondial, de astă dată sârbii
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
observații din „notele informative” - „X a cumpărat din piață morcovi și a vorbit cu țăranca de la care i-a luat” - sau în fața numeroaselor greșeli de ortografie: supraveghetorii, agenți cu doar câteva clase, nu știau să scrie! Arhivele scot la iveală incultura generalizată a unui stat polițienesc în care, citind dosarul unui intelectual german, un cadru superior subliniază cu roșu numele lui Walter Benjamin, notând mânios pe margine: „Să fie pus sub supraveghere!”. Activitatea scriptică dezvoltată de statele polițienești pune în lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
duioșie; dușman; educație; elev; elice; enervare; engleză; epuizat; eroare; eșuare; n-ai ce-i face; fericit; să fii, noroc să ai; fire; foarte; fotbalist; frică; găleată; nu gîndește; greoi; greșeală; greșit; de gură; handicap; ignorat; imposibil; imprevizibil; inadaptat; incomplet; inconștientă; incultură; indiferent; indulgență; inexistent; insultă; insuportabil; fără inteligență; Ion; ipocrit; iubit; împiedicat; înalt; începător; îndrăgostit; înțelept; labil; liber; majoritatea; manipulat; mare; mase; măr; mediocru; mereu; merge; mic; Mihai Vițel; modest; mort; mult; multitudine; nătărău; năuc; neadaptat; neagreat; necalitativ; nechibzuit; necitit; necopt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
auzit; auzite; avion; de avion; baftă; banc; bănuială; barbă; buimăceală; calvar; cancan.ro; capriciu; căsătorii; ceartă; cer; chemare; cică; ciudă; cînt; cîntec; corn; credibilitate; credul; cutremurată; departe; disconfort; dispreț; ce e asta?; geam; gînd; glas; harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria; mașină; mister; munte; murmur; muzică; născocit; nebun; nefondat; neîncredere; nesimțire; neștiință; news; noutăți; oxigen; papagal; părere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
textelor dramatice ale lui Constantin Popa, e de nădăjduit că o dată cu înmănuncherea lor într-un volum ele vor primi și acolada consacrării literare la care, înfrigurat, aspiră. Florin Faifer Păreri și păreri... Dezamăgirea post-revoluționară, sentimentul de frustrare, deruta, inerția, opacitatea, incultura politică, mentalități sclerotice, spiritul de mafie al vechilor structuri, tehnologii învechite în toate zonele de activitate politice, economice, culturale nedreptatea marginalizării celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să se documenteze. Invățătorul a răspuns timid că în Tecuci nu este nici o organizație PCR și nici un membru al acestui partid. La această replică, securistul a sărit în sus ca ars și l-a amenințat că-l va aresta. Despre incultura și duritatea conducătorilor de atunci voi mai vorbi în această carte. Nu este de mirare că și unii conducători de astăzi sunt la fel de inculți și de sfidători ca și aceia, în ciuda faptului că se împăunează cu multe școli, pe care
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o adevărată ofensă adusă regimului ateu. Sfântul Sinod a instituit rugăciuni speciale pentru toți care au suferit în temnițele și lagărele comuniste. In cinstea lor biserica a hotărât o zi specială de rugăciune, a doua duminică după Rusalii. In antiteză, incultura supraveghetorilor, așa cum le-am văzut și eu din documentele dosarului tatălui meu, este sugestiv ilustrată de Iosif Schwartz. Intr-o perioadă de destindere, când au început să aducă niște cărți deținuților, evident cu caracter de îndoctrinare, un caraliu “brunet”, plutonier
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sociale: 1) al societății civile, trădată de câteva "vedete" intelectuale, fără contribuții certe în domeniile lor de interes; 2) al modului de a face politică de parti-pris și de interes personal; 3) al educației printr-un rudimentarism media, ce promovează incultura și violența; 4) al culturii scrise prin drastica reducere numerică a oamenilor formați pe baza lecturilor și a dezbaterilor de idei. Presiunea media asupra societății, asupra civililor este poate de 10 ori mai puternică decât în Occident. Ceea ce avem aici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comedie a moravurilor de mahala, care aduce în scenă aspecte sociale și psihologice ale oamenilor de la periferia societății. O scrisoare pierdută este o comedie realistă de moravuri politice ilustrând dorința de parvenire a burgheziei în timpul campaniei electorale. Caragiale satirizează corupția, incultura, prostia omenească; e un observator lucid al societății omenești. În povestirea tragică Inspecțiune, tema este aceea a misterului, Anghelache fiind victima propriei sale inferiorități obscure. Acesta era "mânuitor de bani publici într-o mare administrație". Într-o berărie, un grup
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în cinstea alegerilor. Pristanda primise bani pentru patruzeci și patru de steaguri, dar cumpărase mai puțin de jumătate și calcula greșit ca să iasă din încurcătură: "Două la primărie, optspce, patru la școli, douăzeci și patru, două la catrindală la Sf. Niculae, treizeci". Incultura este reliefată de comicul de limbaj, prin deformarea neologismelor, prin folosirea unor alăturări de cuvinte care provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Caragiale creează tipologii de personaje cu trăsături negative: tipul încornoratului (Zaharia Trahanache) , tipul parvenitului și al demagogului (Nae Cațavencu), tipul prostului (Farfuridi și Brânzovenescu), tipul servilului incult (Ghiță Pristanda), iar Agamemnon Dandanache are toate aceste trăsături negative: parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, ramolismentul. Personajele lui Caragiale sunt luate din viață și sunt actuale și astăzi. Ele se încadrează în următoarele tipologii umane: încornoratul (Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel) ; junele-prim (Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea); cocheta adulterină (Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este publicist la gazeta "Vocea Patriotului Naționale". Acesta își imaginează că ar putea ajunge "dipotat" și apoi "ministru". În relație cu Spiridon, "băiat de procopseală la curtea lui Titircă", Jupând Dumitrache este aspru, agresiv. Comicul de limbaj dezvăluie prostia și incultura lui Jupân Dumitrache, care are o idee fixă: "Eu am ambiț, domnule, când e vorba la o adică de onoarea mea de familist". El este "un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
la modă ("Dramele Parisului"), adoră spectacolele de revistă și este divorțată, deoarece "nu mai era de suferit așa trai"; se autocaracterizează, considerându-se o femeie plină de calități, care are dreptul la fericire, deși în realitate avea o cultură superficială. Incultura Ziței este evidențiată de comicul de limbaj: amestecul de cuvinte și expresii de mahala cu franțuzisme și neologisme deformate ("mitocanul", "pastramagiul", "bonsoar"). Veta este un personaj secundar, întruchipând tipul adulterinei de mahala, fiind soția lui Jupân Dumitrache și amanta lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]