3,971 matches
-
el. Coboară iute scările, către camera maiorului von Streinitz. Și acum, am rămas numai noi doi. Un moment îndelung așteptat, chiar dacă numai de mine. Sper că vorbesc destul de bine românește, ca să pornim un dialog interesant și instructiv. Vreau frecvența și indicativul prin care comunicați cu Londra. Am declarat deja tot ce știam la interogatoriu, răspunde femeia privindu-l drept în ochi. Calm, Schultz își scoate centura cu revolverul, o pune pe masa din apropiere și, înainte să se așeze pe scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
care vom ilustra elementele constitutive ale formei discursului jurnalistic, marcate cu numere de la unu la unsprezece. Primul element constitutiv al identității vizuale a unei pagini de ziar și, poate, cel mai important, este numele publicației, marcat în exemplul nostru cu indicativul 1. Acesta apare întotdeauna în partea de sus a paginii și este scris cu cel mai mare font folosit în cadrul paginii de ziar și acoperă întreaga lățime a paginii sau, oricum, o suprafață mare, compactă, din partea de sus a paginii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe pagini diferite și pe rubrici diferite. Paginarea se dezvoltă începând din anii 1923-1924, când conținutul paginilor se specializează. Punerea conținutului în rubrici reprezintă o apropiere de realitate. Astfel, în exemplul nostru, identificăm multiple elemente care marchează forma discursului jurnalistic. Indicativul 6 se constituie în titlul principal al ediției, care are, după numele ziarului, cea mai mare suprafață, font și mărime. Titlului principal al ediției îi sunt atașate de obicei, imaginea cea mai mare indicativ 8 , care mai poartă și numele
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
elemente care marchează forma discursului jurnalistic. Indicativul 6 se constituie în titlul principal al ediției, care are, după numele ziarului, cea mai mare suprafață, font și mărime. Titlului principal al ediției îi sunt atașate de obicei, imaginea cea mai mare indicativ 8 , care mai poartă și numele de fundal, și unul sau mai multe titluri mai mici, care poartă și denumirea de intro, și al căror rol este de a contextualiza titlul principal prin precizarea informației esențiale sau a paradigmei de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
incitativ, întrucât, pe de o parte, precizează clar care este subiectul articolului, iar, pe de altă parte, invită cititorul la lectură prin prezentarea unor informații incomplete. În sfârșit, pagina analizată mai cuprinde și elemente grafice de separare a unor cadre indicativ 11 care sunt de obicei rutiniere, constituite fie ca rubrici permanente, fie ca locuri în care se anunță principalele știri sau articole ale ediției. Suprafața titlurilor, a ilustrațiilor și a articolelor este direct corelată cu importanța informației. În organizarea unei
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în -e (conjugarea a III-a, respectiv a IX-a). Modificarea implică o schimbare a sufixului de infinitiv (-e în loc de -ea) și o trecere a accentului de pe sufix pe radical, la persoanele I și a II-a plural, la prezentul indicativului și al conjunctivului. Această tendință a fost înregistrată la formele compuse cu auxiliar și infinitiv ale verbului a apărea (vor apare elemente noi, OTV, 5.V.2008; în continuare vor apare vânătăi, OTV, 14.V.2008; nu vor apare Europa
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
deviante față de normă, cu sufixul -esc- (să înlănțuiască, Antena 1, 7.V.2008) și cu -ez- (să perturbeze, Antena 3, 6.V.2008, prelevează; TVR 1, 7.III.2008). În paradigma verbului a trebui persistă forma neacceptată de norme de indicativ prezent, persoana a III-a plural, trebuiesc: bordurile trebuiesc puse (B1 TV, 11.III.2008), îți trebuiesc foarte multe elemente de detaliu (OTV, 10.V.2008), problemele familiei lui, care trebuiesc tratate separat (Radio Guerrilla, 17.III.2008)6. Apariția
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
24.X.2007); treaba asta cu plăcerea n-o mai zi a doua oară (Radio InfoPro, 13.III.2008)9. 2.2.4. Persistă - ba chiar sunt foarte frecvente - unele variante condamnate de normă, în primul rând formele hibride de indicativ imperfect ale verbului a vrea/a voi10 (vroiam, B1 TV, 5.III.2008, 7.III.2008, 10.III.2008, 15.V.2008, Acasă TV, 31.X.2007, 27.XI.2007, 2.XII.2007, Antena 1, 31.X.2007, 11.XII
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
150) considera normale (și chiar necesare) variantele cu -esc atunci când verbul a trebui nu este strict modal și are subiect la plural. Vezi, pentru dinamica oscilației între cele două paradigme, Pană Dindelegan (1987: 89−92). 7 "Formele fără -ră- la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite/populare" (DOOM2: XCVII). În DOOM1 se recomanda forma cu -ră-, dar era acceptată ca variantă literară liberă și cea fără -ră-, la persoanele I și II plural: pierduserăm/pierdusem, pierduserăți/pierduseți - opțiune considerată corectă, în acord
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în (13') este doar presupusă (informație de fundal, considerată deja existentă în universul opiniilor comune interlocutorilor). 9 Caracterul factiv poate fi sugerat pe cale prozodică (accent frastic pe ultima silabă accentuată a conectorului sau pe semiadverbul chiar), coroborată cu forma verbală (indicativ); accentul frastic pe ultima silabă accentuată a subordonatei, coroborat (opțional) cu condiționalul ori cu prezumtivul, conduce mai curând la o interpretare nonfactivă. O dezambiguizare univocă este însă posibilă doar contextual. În ambele lecțiuni, chiar dacă sugerează în plus probalitatea scăzută ca
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
intenționa (DEX 2, s.v.). 22 "Numeroase discursuri debuteză adesea, în română, de exemplu, prin anunțarea prealabilă a intenției de a realiza un anumit tip de activitate lingvistică. Aceasta se exprimă prin intermediul unui indice volitiv: verbul a voi /a vrea (la indicativ sau optativ) sau echivalente ale acestuia, adăugat verbului la conj.: vreau să .spun, vorbesc, discut, întreb, rog, invit [...]: Eu vreau să vă dau un exemplu; Acuma eu vroiam să spun un lucru; Vreau să spun următorul lucru..." (Manu Magda 2003b
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
tot/toată numai și tot/toată doar, motorul de căutare oferă contexte în care sensul este diferit de cel dorit de noi, de aceea am recurs la a urmări o secvență mai extinsă, anume a fi (pers 1, 3 sg., indicativ prezent, imperfect și perfect compus) + tot/toată + numai/doar (ex. este toată numai/doar...). 9 Vezi Manea, în acest volum. 10 S-a arătat (Krasikova, Zhechev 2005: 4) că în limbile care au posibilitatea de a exprima ideea semantică de
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
flexionară. De exemplu În forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele În genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fapt, semnificația generală a enunțului (În care includem toate sistemele de semne folosite de locutor) nu poate fi recuperată fără a interpreta fiecare semn În propriul său context intern. În Înregistrarea nr. 5, Startul, conducătorul zborului, adresându-se pilotului cu indicativul 326, aflat În zbor de verificare recepție a unui avion MIG 21, produce următorul enunț: 71 Sunt „Startul”, nimeni nu mai pornește. Ilie, decolează la verticala Lacului Bicaz și-mi faci punte radio. Acest enunț este adresat direct următorilor receptori
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
specializat”, specific - și definitoriu pentru grupul profesional din care actanții fac parte. Numai un receptor care este pilot, și se află În situația de a conduce un zbor de pe un aerodrom, ar Înțelege că emițătorul este tot un pilot, cu indicativul 326, care se află În avion și cere aprobarea să pornească motorul avionului. El poate interpreta enunțul conform așteptărilor locutorului deoarece are la Îndemână și alte surse contextuale, pe lângă contextul intern al acestuia. Dacă În situația contextului intern de natură
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
sunt piloți militari? A fi pilot Înseamnă a trăi Într-o lume semiotică specifică. În această lume, pentru interpretul competent, totul are sens. În momentul În care un pilot oarecare s-a instalat În poziția de conducător de zbor, cu indicativul Startul, el devine parte integrantă a unei activități, a unei situații-semn care se numește desfășurarea unui zbor de instrucție pe un aerodrom militar. El Însuși este o verigă a acestei activități; dacă el nu ar fi, activitatea nu s-ar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
telefon, Alo!; 2) solicitarea de identificare a Startului; 3) ordinea În care sunt enumerate cuvintele cheie ale enunțului. Acest fapt modifică Întreaga semnificație a enunțului. El nu mai constituie o simplă cerere de aprobare a pornirii motorului de către pilotul cu indicativul 326. Interpretat În raport cu schema logică a situației-semn numită pe scurt decolarea, enunțul poate conduce către semnificații ca: 1) identitatea lui 326 este falsă (În avion se află un om care nu cunoaște codul de comunicare Într-o asemenea situație-semn; Începutul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care dura 6 ore), Întreaga activitate de conducere este asigurată de către conducătorul de zbor - cu alte cuvinte, singura persoană autorizată să dea dispoziții, ordine legate strict de activitatea menționată, este conducătorul de zbor. În situația analizată, conducătorul de zbor are indicativul Startul și tot personalul implicat știe acest lucru. Întrebarea firească este: Ce semnificație a avut enunțul asupra lui 326, În condițiile În care el a fost produs de 700, și nu de către Startul? A avut el forța unui ordin? Nu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Startul: ... Sunt crescătoriile de pește de la Fălticeni... Startul: Sunt Startul. Urmează să vezi, În stânga față, nodul de CF de la Pașcani.... Startul: ..., din dreapta vei vedea firul apei Moldovei, care intră În Siret la sud de Roman. Reamintesc faptul că pilotul cu indicativul 326 nu aparținea unității dislocate pe aerodromul pe care se efectua zborul. El executa acum un zbor de recepție a unui avion ieșit din reparații. Neexecutând zboruri curente În raioanele acestui aerodrom, el nu cunoștea foarte bine configurația scene-urilor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se activează În lanț (nu neapărat În ordinea menționată), fiind În perfectă consonanță semantică cu enunțul lingvistic, ipoteze ca Aprobarea pornirii motorului avionului este dată doar de către conducătorul de zbor. Pe timpul activității de zbor există un singur conducător de zbor. Indicativul conducătoruluid de zbor este Startul. Formula standard utilizată Într-o asemenea situație este <Startule, sunt ..., aprobați...>. Există situații frecvente În care piloții utilizează forme eliptice ale expresiilor standard. 3) din situația reală În care se află la momentul respective, Startul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care avea ca misiune dirijarea avioanelor intrate În procedură de aterizare (aflate la mai puțin de 60 km de aerodrom). Participanți: 1) „Startul”: conducătorul de zbor, comandorul IS, pilot de vânătoare pe avionul de vânătoare bombardament MIG 21 2) „326”: indicativul pilotului (pe același tip de avion) Marin J. (fiecare pilot avea un asemenea indicativ, care era „numele” său În relațiile de comunicare cu punctele de coordonare-dirijare ale aerodromului și cu ceilalți piloți aflați În aer, pe durata executării zborului) 3
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
puțin de 60 km de aerodrom). Participanți: 1) „Startul”: conducătorul de zbor, comandorul IS, pilot de vânătoare pe avionul de vânătoare bombardament MIG 21 2) „326”: indicativul pilotului (pe același tip de avion) Marin J. (fiecare pilot avea un asemenea indicativ, care era „numele” său În relațiile de comunicare cu punctele de coordonare-dirijare ale aerodromului și cu ceilalți piloți aflați În aer, pe durata executării zborului) 3) „321”: indicativul pilotului Ilie S. 4) 700: indicativul comandantului unității (pilot pe același tip
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe același tip de avion) Marin J. (fiecare pilot avea un asemenea indicativ, care era „numele” său În relațiile de comunicare cu punctele de coordonare-dirijare ale aerodromului și cu ceilalți piloți aflați În aer, pe durata executării zborului) 3) „321”: indicativul pilotului Ilie S. 4) 700: indicativul comandantului unității (pilot pe același tip de avion) 5) „Krugul”: Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate În zbor de instrucție, la o distanță mai mică de 60 km
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
J. (fiecare pilot avea un asemenea indicativ, care era „numele” său În relațiile de comunicare cu punctele de coordonare-dirijare ale aerodromului și cu ceilalți piloți aflați În aer, pe durata executării zborului) 3) „321”: indicativul pilotului Ilie S. 4) 700: indicativul comandantului unității (pilot pe același tip de avion) 5) „Krugul”: Stația de Dirijare la Aterizare, care avea ca misiune dirijarea avioanelor aflate În zbor de instrucție, la o distanță mai mică de 60 km de aerodrom. 6) PC: Punctul de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
numește în funcția de comandant al Centrului Militar Județean Iași. 1989, 11-22 iulie o grupă operativă a centrului militar a participat la aplicația tactică de cooperare pe hartă cu Armata a 2-a „DORNA 1989”. 1989, 17 decembrie se aplică indicativul „Radu cel Frumos”. În această perioadă întregul efectiv al unității a fost alarmat și a luat măsuri pentru paza și apărarea cazărmii, deoarece începuseră evenimentele din decembrie 1989. 1990, 15 ianuarie conform ordinului ministrului apărării naționale, începând cu data de
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]