1,104 matches
-
mai mulți cetățeni, țărăniști, din Zăvideni-Vâlcea, arestați pă motiv că au împiedicat alegerile. Deoarece n-am găsit motive suficiente de arestare am dispus trimiterea lor în libertate... De acest fapt s-a autosesizat imediat prefectul județului, Pătrășcoiu, care era preot... Indignat și revoltat că au fost puși în libertate acei cetățeni, a intervenit pe lângă primul președinte, s-a revenit asupra măsurii și au fost din nou arestați. Au fost judecați la Craiova, și până la urmă puși din nou în libertate. Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eu eram în perioada în care cântam Trubaduri și Aide în neștire, patru acte în fiecare seară. L-am întrebat de ce nu o ia pe Fiorenza Cossotto, mai ales că era unul dintre rolurile vieții? Vai, a fost așa de indignat maestrul Schippers! Eu adoram rolul, dar, în acel moment, nu mă vedeam cântându-l în ruptul capului. — De ce? Nu știu, e parșiv. E scurt, dar te seacă de forțe. E verism, iar eu voiam să îmi păstrez încă ductilitatea în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
dușmanii mei în frunte cu decanul, eu am fost eliminat (și asta înseamnă pentru mulți ani). Procedura a fost atît de bizantină că foarte mulți colegi din facultate, chiar și dintre acei care n-au simpatie pentru mine, au fost indignați. Alături de decan, V. Arvinte, fanarioții care m-au lucrat (cu voturi!), este un geniu al folcloristicii, V. Adăscăliței, un recenzent de 50 de ani, Al. Andriescu (conf[erențiar] fără doctorat!) și geniul cosmic V. Stoleru (Val. Panaitescu), Don Basilio din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și profesorul Vasile Popa care va face închisori politice. La ora aceea poetul încă se amăgea cu gogoșile staliniste care promovau fațada timuristă a unor constructori de societăți egalitare și fără antagonisme. La atitudine civică Labiș nu făcea rabat: era indignat că Iulian Gropper, un coleg bufon, intonase în pauză imnul regal (tatăl lui Labiș bracona în pădurea regală din Mălini) și recitase dirigintelui Socoleanu catrenul celor care plecau în Israel. La Fălticeni Labiș e un școlar model: ia premii, meditează
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de sentimente. Sigur că durerea acută persistă, dar se simte înșelat. Simte că fata n-a răspuns cu sinceritate la sentimentele lui. Gândul lui este acum de a-i spune ei în față cât e de dezgustat. Ce l-a indignat e că ea a luat bani. În concepția lui de tânăr cinstit, acest fapt are ceva dezgustător. Mai e la el o ură teribilă împotriva părinților pe care i-ar omorî. Sâmbătă, 29 iulie. La ora 930, au pornit cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
un aer de dramă încordată. Cineva îmi șoptește că Regele abdicat ascultă cu Elena Lupescu de dincolo de ușa rămasă întredeschisă. Ceremonia e foarte scurtă. Se citesc documentele juridice unde Ion V. Gruia, numește pe Antonescu «șeful statului», ceea ce m-a indignat. Patriarhul primește jurământul noului Rege, alcătuit din câteva cuvinte rostite ca un suspin. Generalul îi spune tot atât de puține cuvinte intonate autoritar. Ceremonia s-a sfârșit. Noul Rege s-a apropiat de grupul nostru și ne întinde mâna pe rând. Nimeni
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aeroporturile din țară și se plimbă pe holurile Palatului Cotroceni. Dacă vreo santinela îl oprește (așa cum s-a întâmplat, prin august 1994, pe aeroportul din Timișoara), el o brutalizează și, nepedepsit, o dă la oparte. Tot el amenință parlamentani români, indignați în fața atitudinii sale arogante și agresive, ca o sa le (mănânce capul). Același personaj prezintă celor care i se opun o legitimație eliberată fie de Președinția României, fle de Secretariatul General al Guvernului, atestind calitatea sa de consilier la respectivele instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
locul un mic centru de tip urban (cu blocuri, firește). Se atingeau mai multe ținte: extinderea terenului agricol, „urbanizarea“ completă a României, „colectivizarea“ oamenilor, omogenizarea modului de viață. Proiectul acesta — care părea Într-adevăr operă de nebun — a stârnit proteste indignate În Occident și a contribuit În bună măsură la Încheierea lunii de miere (cam prea mult prelungită) dintre Ceaușescu și guvernele occidentale. Timpul nu i-a permis să distrugă decât câteva sate. În locul lor, au apărut blocuri de proastă calitate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mitul Dracula, apărut pentru ei cam pe neașteptate, românii au o atitudine Împărțită. Mai Întâi, transformarea unui principe al lor — și nu a unui principe oarecare, vom vedea imediat — În vampir are darul să-i nemulțumească și chiar să-i indigneze. Pe de altă parte, nici turismul În România nu trebuie descurajat. Dacă străinii Îl vor pe Dracula, Îl vor avea! Le stau la dispoziție trasee pitorești — cu castele pe unde o fi zăbovit Vlad țepeș, dar cu siguranță nu contele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
observat Însă că este vorba de o citare trunchiată din eseul lui Cioran. De fapt, pasajul continuă astfel : „De aceea, evreul are privilegiul de-a trăi de două ori condiția umană” <endnote id="(310, p. 58)"/>. „Oroare !”, conchide Ion Vianu, indignat de incorectitudinea cercetătoarei. „Să nege Cioran faptul că evreii ar fi oameni ? Parcă nici Hitler n-a făcut asta” <endnote id="(748)"/>. Ion Vianu greșește, la rândul său. Hitler a făcut-o. A făcut-o și Cioran, dar nu În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mori? Sigur i-ai spus o tâmpenie ca asta pentru că nu e copilul meu. E foarte speriată. Cum ai putut să faci așa ceva? ” Mama s-a uitat la mine tulburată și îmi răspunde: „ Ești tâmpită? Cum să-i zic așa ceva? ” Indignată de tupeul meu, mi-a scos ochii mult timp. Eu insistam că e vorba de ceva legat de moarte. Moarte care nu înseamnă nimic mai mult decât o clipă, dar care cutremură pe toată lumea. Așa era, bănuielile mele erau întemeiate
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
vedeam nori negri de furie în ochii dânsei, atunci când îi ieșeam în cale. Raluca a zis, la un moment dat, că ne urmărește. Am întrebat prin spital de dumneaei să verificăm poate rezultatul era în fișa mamei. Nu era așa. Indignată de minciuna că nu are nici un rezultat, am insistat să aflăm orice lucru care ne putea lămuri. Doamna chirurg avea obiceiul să primească rezultate la biopsii și să nu anunțe pacienții. Cu stupoare am aflat că o doamnă umbla de
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
miile și zecile de mii de hârtii ce trebuiau rezolvate la Minister. Ani de-a rândul, în nenumărate împrejurări, ca funcționar sau în chestiuni pur personale, fusesem nevoit să aștept în anticamerele „mărimilor” de la diferite ministere și nimic nu mă indignase mai mult decât nerezolvarea hârtiilor și așteptările zadarnice de ceasuri întregi, la sfârșitul cărora un șef de cabinet, de cele mai multe ori un imberb necuviincios, anunța scurt că „Domnul Ministru” sau „Domnul Secretar general” nu mai primește - deși până atunci „primise
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
voi trage consecințele, deoarece cred că legile trebuie aplicate tuturor în același fel. Nemulțumit, s-a dus cu profesorul Gamillscheg, directorul Institutului german de Științe, la Ministrul Brăileanu, dar nici acest demers n-a avut alt efect decât să mă indigneze împotriva sistemului de a-și apăra interesele (nu drepturile, pe care nu le avea) cu sprijinul germanilor. Nici acest nou refuz nu l-a liniștit, ci a trimis o scrisoare lui Horia Sima, plângându-se de „persecuțiile” mele, așa încât acesta
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ar lupta pentru această „platformă” exclusiv pentru a atrage masele de la țară de partea lor! Kico Panaitescu, fire deosebit de pașnică și liniștită, are însă - ca mulți dintre oamenii cu același temperament - izbucniri violente, și se pare că în seara aceea, indignat de intrigările lui Mareș, i-ar fi strigat acestuia să părăsească sala. De atunci i s-a creat lui Kico faima de extremist violent... Răsuflând ușurați, ne-am dus fiecare acasă, dar a doua zi generalul Antonescu, fie că simulase
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
încetarea oricărei rezistențe și pentru părăsirea tuturor clădirilor publice în care se baricadaseră, deoarece conflictul s-a aplanat. Pornind spre casă, m-am întâlnit cu Constant, se ducea la Legația Germaniei spre a putea vorbi cu Președinția la telefon. Era indignat că nu se respectă acordul, la radio transmițându-se numai manifestul generalului Antonescu, nu și acela al lui Sima. L-am însoțit la Legație, de unde, cu mare greutate, a reușit să vorbească cu Ică Antonescu, până mai în ajun fost
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a primit foaie de drum pentru front, deși nu făcuse nicio singură zi de instrucție. Oprindu-se în București a putut obține o audiență la generalul Popescu, ministrul de Interne (se pare că în urma intervenției lui George Brătianu) și acesta, indignat și el de grozăvia faptului, a reușit să-i anuleze ordinul de mobilizare. Între timp însă, deoarece potrivit proverbului românesc, necazurile nu vin niciodată izolate, o nouă amenințare se conturase la orizont. Ministrul Ion Petrovici, deși nu mă cunoștea personal
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
femeilor din mediul rural. Îmi amintesc prima întâlnire cu femeile din Ghizela - organizată cu ajutorul vechiului grup de inițiativă și al noului promotor local din comună. Eram douăzeci de femei (numai femei - acesta a fost consemnul care a intrigat și a indignat la vremea respectivă populația masculină a comunității) în cancelaria mică a școlii, femei provenind - cum aveam să aflu mai târziu - din toate colțurile țării, de la Constanța până în Maramureș. Veniseră la întâlnire îmboldite de curiozitate, știind că TM 10 ELF-ul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
A proclamat, tot atunci și printr-același organ, că țările noastre nu se împărtășesc de dreptul public european, că ele există numai pe temeiul tratatelor impuse Porții de Rusia. Proclamarea, de către guvernul provizoriu de la 1848, a principiului suveranității poporului a indignat guvernul rusesc într-atâta, încât el a denunțat această proclamare de principiu ca o atingere la drepturile sultanului. A încercat să-și creeze un monopol asupra subsolului Țării Românești prin faptul că a impus ocârmuirii lui Bibescu, împotriva prescripțiilor Regulamentului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dar, potrivit afirmațiilor domnului Golan, nici nu a aterizat bine, c) s-au și convenit termenii armistițiului, iar președintele Nixon i-a cerut imediat Goldei Meir s) anunțe c) accept) Înțelegerea Încheiat) f)r) consultarea ei. Doamna Meir a fost „indignat) și furioas)”. În timpul unei ședințe a Cabinetului, ea a primit un mesaj din partea ministrului de Externe britanic, care-i cerea insistent s) accepte armistițiul. „Ea și ceilalți miniștri și-au dat seama acum c) Kissinger nu numai c) nu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
cu trupe ale foștilor aliați răsăriteni, la sfârșitul anului 1917 și începutul anului 1918, erau prezentate drept "dificultăți" în interiorul Moldovei, rezolvate prin măsuri "îndreptățite din partea unui stat suveran", însă neagreate de guvernul sovietic. Povestirea revenea asupra păcii de la București, care indignase atât de mult "țările Antantei", încât le-a determinat să "lupte până la capăt pentru câștigarea războiului" (!). Dacă tratatul nu s-a aplicat, totuși, a fost "datorită victoriilor obținute de forțele aliate țării noastre". Remobilizarea armatei române s-a făcut după ce
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a făcut mare zgomot pe vremea aceea, mai ales pentru ultimile cuvinte adresate lui Vasile Boerescu, despre care se spunea că ieșise dintr-o poziție foarte umilă.48 Arestarea lui Nicolae Fleva provoacă o mare agitație în București. Intelectualitatea era indignată, tineretul se agita, mahalalele erau în mare fierbere. Tot felul de vești sinistre începură să circule. Conform legii, biroul electoral de la Primărie fiind biroul central, acela libera certificatele aleșilor, însă acest birou era în mâna opoziției. Astfel că au fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele străine răuvoitoare acestei țări, subsemnații, în numele tuturor coreligionarilor noștri din România, cari suntem foarte indignați de neadevărurile inventate de nu știm cine, cum că am fi maltratați de români în căminurile noastre, mai rău decât au fost sârbii și bulgarii de bașibuzuci - și pentru a se convinge lumea întreagă de ce credință trebuie să pună în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rege, căruia îi va atrage atenția asupra stării negative existente în armată, care are toate șansele să ajungă „anarhizată” și cerând să fie numiți oameni „de caracter și de autoritate” la conducerea țării. De asemenea, cel supravegheat s-a arătat „indignat” de atentatul asupra rectorului Ștefănescu-Goangă, însă asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu a apreciat-o drept „cea mai mare monstruozitate” petrecută în România. La finalul anului 1938, Grupa I-a din Corpul Detectivilor a analizat intențiile Frontului Național Român, formațiune înființată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
evreii au avut de suferit, unii o duceau chiar foarte bine, ceea ce nemulțumea populația română care avea rude pe front. În Arad și Timișoara, în zile de lucru, evreii nu prestau nici o muncă. Văzându-i la ștrand, localnicii s-au indignat, deoarece ,,și în trecut și acum, huzuresc de bine și barem acum să aibă puțin respect și decență”, și au cerut autorităților să li se interzică accesul la ștrand, pe considerentul ca „atât semn de respect să le impună autoritatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]