1,115 matches
-
loc Într-un context particular al relațiilor Între actorii sociali constitutivi: indivizi deținători de capital financiar (share sau stockholders), de resurse simbolice (diplome, acreditări), de forță de muncă, persoane Învestite cu autoritate etc. (stakeholders). Punctul de plecare este de tip individualist, atomii ontologici sunt indivizii deținători de resurse materiale, sociale, simbolice. Indivizii sunt angrenați Într-o rețea de relații sociale, În parte stabile, În parte volatile. Stabilitatea generează Încredere și angajamente credibile care fac posibilă cooperarea În structura actuală (păstrând o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a spațiilor sociale organizate (Bourdieu, 1977). Instituțiile iau forma concepțiilor dominante (miturilor raționale), În timp ce relațiile se conturează ca așteptări subiective inferate din istoria interacțiunilor precedente, ambele concurând la stabilitatea câmpurilor, reducerea incertitudinii și a volatilității. Premisa metodologică este de natură individualistă pentru că explicația vizează comportamentul actorilor individuali, deținători de resurse (materiale sau simbolice): manageri, antreprenorii - deținătorii de capital, angajați, reprezentanții statului etc.; organizațiile și câmpurile de organizații sunt construcții sociale ale acestora ce urmăresc liniile unei culturi locale (ale unei concepții
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
viață. Genericul sub care se desfășoară cel de-al doilea val este cel al diferenței și eliberării. Aceasta îl distinge de primul val, care s-a structurat sub semnul egalității în drepturi. Primul val a avut prin excelență un caracter individualist și reformist. Consecințele sale în condiția juridico-politică a femeilor au fost realmente revoluționare, comparativ cu situația anterioară. Anumiți teoreticieni consideră că momentul începutului a ceea ce s-a numit feminismul valului IIxe "„feminismulvaluluiII" l-a constituit apariția și receptarea publică a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
promovării drepturilor, libertăților și autonomieixe "„autonomie" persoanei, cu atât mai puțin a legitimității căutării fericirii personale. Retorica generală în cultura românească a fost mai degrabă cea a sacrificiului pentru o cauză (în cazul femeilor, familiaxe "„familie"). Noi nu avem tradiții individualiste și cu atât mai puțin tradiții hedoniste care să trateze ca legitimă căutarea fericirii și împlinirii personale. Ce puteau să facă feministele atunci era să ceară să mai aibă și ele altă cauză în afara familiei. Ele folosesc în pledoariile lor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în rolul de soție și mamă nu au realmente valoare pentru identitatea personală. c) Ideea că femeile ar trebui să fie ca bărbații și să aspire la valori masculinexe "„masculin", să se arate mai puțin emoționalexe "„emoțional", mai competitive, mai individualiste. Acceptarea unei astfel de abordări conduce la pierderea marii lor abilități de a crea și menține comunități. Rezumând aceste obiecții, Tongxe "„Tong,Rosemarie" scrie: „Decât să încurajezi pe fiecare să imite comportamentul tradițional al bărbatului de succes, care petrece foarte
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
6-7). Comunitățile vizate de către comunitarieni sunt îndeosebi familiaxe "„familie" și cele culturale. 3.2. Feminismul comunitariantc "3.2. Feminismul comunitarian" Înclinația unor orientări feministexe "„feminist" spre comunitarism derivă, în mare măsură, din criticile comune la adresa individualismului liberal. Feminismul respinge atomismul individualist al liberalismului clasicxe "„liberalismul clasic". Critică faptul că individul este conceput în teoriile politice liberale în mod abstract, fără determinații. Feminiștii chestionează noțiunea liberală de sine rațional și destrupat. Ei împărtășesc, de asemenea, criticile la adresa libert arianismului anilor ’80 și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tradiție"” le-a marginalizat? În plus, acțiunea colectivă poate submina faptul că femeile pot acuza individual cazurile de discriminarexe "„discriminare" împotriva lor. De asemenea, sacrificarea unor drepturi individuale are mereu un potențial negativ. Rămân însă valoroase criticile referitoare la atomismul individualist al liberalismului, precum și accentul asupra problematicii identității și pe rolul comunității proxime în configurarea acesteia. PARTEA A TREIATC "PARTEA A TREIA" Comunism, postcomunismtc "Comunism, postcomunism" CAPITOLUL VITC "CAPITOLUL VI" Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stattc "Comunismul \: emanciparea prin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
galere!") Am citit și Les caves du Vatican 1 de Andre Gide, așa de gustat, din păcate, chiar de unii din centuria noastră. Cartea mi se pare o aberație a spiritului unui popor îmbătrînit , bolnav de egotism și de senzualism individualist. (Observația lui Ioanide: "Dar ce faci tu nu e romantism patologic?") Contrafăcând pe Raskolnikoff, Lafcadio comite un crime immotive 2 din simpla perversitate estetică de a deruta poliția; quel embarras pour le police!3 O ucidere nemotivată e într-adevăr
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
părea că pe unde calcă solul e moale, cedând ca vata la apăsarea piciorului. - Atunci unde e sigur, domnul Smărăndache? . - Eu cred că în jurul Mediteranei, în Grecia, Sicilia (care e posibil să se despartă de Italia), în Spania. Aci tradiția individualistă greco-latină e mai puternică. . Saferian chemă pe Demirgian și-i arătă cu lacrimi în ochi niște icoane rezemate de perete. . - Să vinzi din icoanele astea, lucru rar, artă orientală, să nu le dai pe nimic, mai bine cadou! Pe încetul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
consumatorului de a alege și alte valori care au consecințe poli-tice importante. Cultura americană, observa scriitorul Ben Wattenberg, include strălucire, sex, violență, prost gust și materialism, dar povestea nu se sfârșește aici. Aceeași cultură ilustrează deopotrivă valori americane deschise, mobile, individualiste, anti-ierarhice, pluraliste, voluntariste, populiste și libere. "Iată conținutul care, fie că este reflectat în mod favorabil, sau nu, îi aduce pe oameni în fața caselor de bilete. Acest conținut este mai puternic decât politica sau decât economia. El este cel care
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
natural" la integrarea întreprinderii contemporane în câmpul etnologiei. Totuși, ideea unei diferențe ontologice radicale între societăți "apropiate" și "îndepărtate" a rămas mult timp pregnantă; sursa ei s-a aflat în opoziția postulată între unele structuri sociale dominate de logici "comerciale", "individualiste", "utilitariste" și altele care ofereau o preeminență a simbolicului, a schimbului și a "comunitarului". Această opoziție în mare parte iluzorie și pe care evoluția actuală a națiunilor așa-zise din sud și din nord tinde să o dizolve definitiv a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite și să se
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bună zi; această speranță e întreținută de sosirea camionului CFHBC la 20 km de satul lor ca să cumpere manioc pentru muncitorii manuali din Etoumbi; poate într-o zi el va ajunge și la Okelataka. Este vorba aici de o reacție individualistă a femeii care caută să compenseze pierderea venitului monetar personal pe care îl obținea din fărâmițarea palmierilor, de o reacție a femeilor încă neintegrate în grupul conjugal de exploatare a plantației industriale. Remarcă simptomatică: această supraproducție se datorează înainte de toate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
putea descurca mai bine cu colegii", punctează N. Bouchard (2006, p. 67). Însă egoiștii reduc totul la propria persoană și nu ascultă decât ceea ce îi interesează pe ei sau îi privește în mod direct. Ei acționează într-o manieră foarte individualistă și nu țin cont decât de propriile interese. Egoiștii n-au depășit perioada copilăriei și cred că li se cuvine totul. Pentru ei, ca și pentru narcisiști cu care seamănă foarte mult -, ceilalți nu sunt decât niște pioni care îi
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care decid și se comportă oamenii în situații sociale complexe, D.M. Kuhlman și A.M. Marshello (1975, apud Chelcea, Iluț (coord.), 2003) au propus o tipologie a personalităților în funcție de strategia adoptată în cazurile similare dilemei prizonierului. Ei au făcut următoarea distincție: • individualiști: preocupați să obțină cât mai mult pentru ei înșiși, indiferent dacă partenerul pierde sau câștigă; • cooperanți: sunt cei interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe cea a partenerului; profitul să fie comun; • competitorii: orientați înspre maximizarea beneficiului propriu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
orientarea spre competiție managementul conflictului integrator, egalitarist ineficace, orientat către a câștiga/a pierde rezultatele învățământului de ordin înalt, conceptuale efective, necreative atmosfera prietenoasă, de într-ajutorare ostilă, disprețuitoare angajamentul de a învăța ridicat scăzut utilizarea resurselor eficientă, împărțită ineficientă, individualistă frica de eșec redusă crescută Nu ne rămâne decât să ne formăm elevii atât pentru situațiile concurențiale, cât și pentru cele de cooperare, ca personalități deschise, complexe, apte să se raporteze la ambele tipuri de contexte fără a-și compromite
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
deschidere a ființei lor pentru sălășluirea lui Hristos în ea. Dar ei fac parte dintr-o familie creștină trăitoare în Biserică. Între viața lor sufletească și cea a familiei și a Bisericii încă nu s-a ridicat bariera unei conștiințe individualiste. Viața aceasta spirituală pătrunde neîmpiedicată tot mai mult în ființa lor. Intră de altfel și în copiii din denominațiunile neoprotestante care nu primesc Botezul copiilor, prin preocuparea despre Hristos existent în ele. Dacă copiii acelor denominațiuni se vor decide pentru
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
o descriere raționalistă a statului. Totuși, pentru a înțelege când și cum funcționează asumpțiile fundamentale ale neorealismului, este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente. Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a înțelege când și cum funcționează asumpțiile fundamentale ale neorealismului, este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente. Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor asumpții. Socializarea poate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor asumpții. Socializarea poate avea două obiecte distincte, comportamentul și proprietățile, iar descrierea neorealismului se concentrează exclusiv asupra primului obiect. Premisele individualiste ale lui Waltz garantează că descrierea socializării în teoria neorealistă permite doar reproducerea homeostatică, în interiorul sistemului. Mai mult, materialismul lui Waltz asigură că explicația pe care o dă socializării este "subțire" și reduce normele și regulile la un comportament în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
inexplicabil sau neexplicat, care reia în ecou ceea ce Gabriel Le Bras simțea după anchetele sale: ce este credința, se întreba el după ce prezentase practicile rituale. Ce sunt motivațiile subiective ale amatorilor, se întreabă astăzi sociologii căci aceasta este o abordare individualistă, interesată de subiect și de experiențele lui. "O practică este contrariul unui consum", scria de Certeau, care, ostil metodelor cantitative ale lui Bourdieu, se întreba cum se creează omul pe sine prin și în cultură. Se pot distinge două abordări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Moulin, nici la Menger reflecții privitoare la originea istorică a cererii și la concepția culturii ca piață. Sunt artiștii cu adevărat niște întreprinzători? A afirma acest lucru nu înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
privitoare la originea istorică a cererii și la concepția culturii ca piață. Sunt artiștii cu adevărat niște întreprinzători? A afirma acest lucru nu înseamnă oare a le nega orice specificitate? Dacă da, în numele cui? • Reducția individualistă Opțiunea raționalistă adoptă postura individualistă pentru a înțelege acțiunile din interior (în mod "comprehensiv"). Moulin identifică în acest cadru teoretic câteva figuri "tipice", considerate exemplare (Castelli pentru negustorii întreprinzători, cf. Moulin, 1992). Această atitudine comprehensivă nu este nici pe departe adoptată de toți sociologii. Din
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Crimeea? De ce statul, departamentele și comunele nu organizează un serviciu de aprovizionare și magazine de rezervă? Acestea ar vinde la costul de producție și poporul, săracul popor ar fi eliberat de tributul pe care îl plătește comerțului liber, adică egoist, individualist și anarhic. Tributul pe care poporul îl plătește comerțului este ceea ce se vede. Tributul pe care poporul l-ar plăti statului și agenților săi, în sistemul socialist, este ceea ce nu se vede. În ce constă acest pretins tribut pe care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
uniune. Avuția este tratată de aceste școli de sus în jos, ca un lucru, dacă nu de dispreț, cel puțin secundar, până în punctul în care noi, pentru că ținem cont de ea în mare măsură, suntem tratați de economiști reci, egoiști, individualiști, de burghezi, de oameni fără măruntaie, nerecunoscând ca Dumnezeu decât josnicul interes. Bun! îmi zic, iată inimi nobile cu care nu este nevoie să discut punctul de vedere economic, care este foarte subtil și solicită mai multă stăruință decât pot
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]