1,451 matches
-
mișunând nu știu când, absolut colosal, cu milenii în urmă și șerpuind în permanență asemeni făpturilor marine, își bat joc de întreaga lume. Iar ecranul mic, pierdut undeva în spațiul fără limite al curgerii timpului, indică și el, la fel de sec, indubitabil, prezența în seara aceasta la fereastra închisorii mele a începutului celui de-al patrulea mileniu dinaintea nașterii Fiului Domnului. Dar cum? Cum de e posibil? Când a reușit dușmanul acesta nenorocit să alerge înapoi distanța pe care a parcurs-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un dansator suplu. Social: Aici condiția sa era, probabil, cea mai periculoasă. Se gratula cu faptul că are personalitate, farmec, magnetism, prestanță, puterea de a-i domina pe toți masculii contemporani, darul de a fascina toate femeile. Mental: Superioritate totală, indubitabilă. Iar acum va trebui să facem o mărturisire. Amory avea o conștiință destul de puritană. Nu că se lăsa dominat de ea - mai târziu În viață avea s-o anihileze -, dar la cincisprezece ani Îl Îndemna să se considere mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
magnificul, neîntrecutul Humbird - și s-a gândit cum Îl va influența lărgirea cercului său de prieteni. Nu ajunsese la stadiul În care să lege prietenii numai pentru a le desface - nu era suficient de egoist pentru asta -, deci a cântărit indubitabilele calități atractive și valoarea lui Thomas Parke D’Invilliers, punând pe celălalt talger amenințarea ochilor reci din spatele ochelarilor cu ramă de baga care, În Închipuirea sa, Îl fulgerau de la masa vecină. — Bine, vin. În felul acesta a descoperit Amory Portretul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și la paralizie infantilă, ci și la diferite boli de plămâni, pentru care tu ai o mare predispoziție. Să nu faci experiențe pe seama sănătății tale. M-am convins că nu e bine. Nu vreau să mă acopăr de ridicol, cum, indubitabil, pățesc unele mame, insistând să porți galoși, deși Îmi aduc aminte că Într-un an, de Crăciun, i-ai purtat constant, fără să-i Închei la nici o cataramă, producând un fel de șuierat straniu, și refuzai să-i Încătărămezi fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
bruneți Întunecați și tăcuți„ și de „brunete languroase“ care nu posedă nici o fărâmă de creier sub țeastă, dar, nu se știe de ce, nu sunt niciodată acuzați de penurie de inteligență. — Iar gura mare, bărbia lată și nasul mai voluminos sunt, indubitabil, indicii ale unui chip rasat. Nu sunt sigur. Amory era partizanul trăsăturilor clasice. — Ba da. Hai să-ți arăt. Burne a extras din sertarul biroului o colecție de fotografii de oameni celebri cu bărbi mari și zburlite: Tolstoi, Whitman, Carpenter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Lăsând la o parte salariul, zise Heydrich, fără îndoială că Gunther e dornic să fie cât mai puțin constrâns de amestecul ofițerilor superiori. Și are dreptate, bineînțeles. Va avea nevoie de acest rang pentru a depăși prejudecățile care în mod indubitabil vor însoți revenirea sa în Kripo. Ar fi trebuit să mă gândesc eu însumi la asta. De acord, așa rămâne. Ne-am întors la Palais. Cum am intrat înăuntru, un ofițer SD îi înmână lui Heydrich un bilet. El îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sacru” - reversibil, static, ciclic și cosmic. Omul este muritor și, oricât s-ar considera de avansat și de stăpân temporar al universului, trebuie să-și recunoască limitele, însă el se poate consola cu ideea de istorie pe care o făurește indubitabil. Iar timpul? Își va păstra calitatea de placebo colectiv, incitant cu fiecare generație. Poate fi sau nu sfidat? E o încercare de răspuns și un îndemn pe care le găsim în cartea de față, semnată de Maria Cozma și de
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
monologul din acea zi cu rememorarea activității școlare a Marietei. Pomeni de norocul de a fi funcționat într-o școală foarte bună, cu o conducere exigentă care își stimulase cadrele didactice în autoperfecționare, făcând să le crească performanțele și atrăgând, indubitabil, elevi interesați. Aruncându-și privirea spre Marieta, observă o neliniște pe chipul acesteia. Poate suferea că nu găsise curajul să-și dea nici un alt grad didactic, exceptând definitivatul?! Și Mira își regretă discursul. Oricum, fusese apreciată ca învățătoare bună, îndrăgită
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
în vistieria din Cezareea Maritima și astfel Ponțiu Pilat presupuse că cineva chiar din poliția sa îl trădează. După cercetări care durară o vreme procuratorul îl chemă la dânsul pe șeful poliției, pe care îl puse în fața probelor și dovezilor, indubitabile. Strategia procuratorului nu dăduse greș. Acel comandant care se lăsase corupt de însuși Baraba era un prefectus care avea în serviciu poliția chiar acolo, în Cezareea. Acela era fiul unui patrician decăzut și făcea parte din ordinul ecvestru, același cu
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
vistieria din Cezareea Maritima și astfel Ponțiu Pilat bănui că cineva chiar din poliția sa îl trădează. După cercetări care durară o vreme procuratorul îl chemă la dânsul pe șeful poliției, pe care îl puse în fața unor probe și dovezi, indubitabile. Strategia procuratorului nu dăduse greș. Acel ofițer care se lăsase corupt de însuși Baraba era un prefectus care avea în serviciu poliția chiar acolo, în Cezareea Palestinei (Maritima). Era fiul unui patrician decăzut și făcea parte din ordinul ecvestru, același
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
cotidian, de o părelnică banalitate, tehnica punerii în valoare a amănuntului semnificativ, revelator, prin mijloace de expresie (în mod surprinzător!) comune și poeziei moderniste de notație și atmosferă. Adoptând o asemenea formulă poetică, foarte adecvată notelor definitorii ale talentului său, indubitabil, Adrian Trifan caligrafiază cu sensibilitate și rafinament stilistic un jurnal liric sugestiv și nostalgic evocator al specificului urbanistic și al atmosferei localităților nordice pe care a avut fericirea de a le cunoaște și de a intra în profundă rezonanță afectivă
VIRTUŢILE JURNALULUI LIRIC DE VICTOR RUSU de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367988_a_369317]
-
suferințe. Străfulgerările ritmice își aveau sursa din racordarea sistemului de iluminat la microhidrocentrala de la poalele muntelui și trebuia să amintească oamenilor locului (și nu numai lor!) către ce „parte”, punct de pe linia orizontului trebua să-și ațintească privirile, vector politic indubitabil și ca atare recunoscut de putericii vremii. Privirea cu încrederea laolaltă, în destinul lor. „ Răsăritul” era punctul cardinal al mersului nostru înainte, vectorul azimuturilor noastre prioritare (de partid și de stat), orice altceva ar fi făcut sau dorit ei era
STEAUA ROŞIE CU CINCI COLŢURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367383_a_368712]
-
aparține firesc (cât de firesc?) unui mănunchi de oameni și nu invers iar sub acest raport omenirea este împărțită gregar: în turme de vite având un conducător care o păzește (păstorește), pentru a o devora. Și, de-aici, premiza falsă indubitabil, cum că păstorul are o valoare superioară turmei sale și deci că și păstorii oamenilor, conducătorii lor au o natură superioară naturii popoarelor pe care le diriguiește. Pasul până la originea divină a conducătorului e mic! Și totuși, pentru a conchide
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
citească cu glas inconfundabil, din dosarul său. Cu toate că nici expresia feței și nici vocea sa nu arătau vreo schimbare, îmi era limpede că se simțea bine, visând concret, în dedublarea-i mefistofelică. Dar asta era ceva secundar. Marele său prestigiu - indubitabil! - se datora capacității creirului său, științei sale, lecturilor sale întinse, modului său de a fi... Țin minte o scenă: la susținerea Examenului meu de Stat, când tocmai îmi argumentam în fața unei Comisii de vreo 4-5 profesori, unele idei din Lucrarea
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
niște „înșir-te mărgărite” din tainițele unei minți nevăduvite vreodată de inteligență și sclipire, cu o dăruire și-un magnetism care te atrage spre o neprețuită comoară pentru minte și suflet. Întotdeauna voi considera un câștig al sufletului și-un indubitabil mijloc de cunoaștere și învățătură fiecare discuție purtată cu fascinantul octogenar care n-a uitat că a văzut lumina zilei într-un sat de la poalele muntelui Suru - munții Făgăraș din Carpații Meridionali ai României, supranumiți și „Alpii Transilvaniei” - și că
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
va dovedi, o întruchipare a subtilităților unei diplomații ce va încrucișa strategic și tehnic sabia cu tonul mieros și aiuritor al vicleniei, rămasă să strălucească neiertător de-aici înainte cu numele deloc de invidiat, de “perfid Albion!”. Se va dovedi indubitabil că diplomația machiavelică își are rădăcinile și aici (nu doar în peninsula republicilor orășenești ale dogilor și conților “cu curte!”), “sobrietatea” fiind un moft sub care se ascund interese cu bătaie lungă și care vor fi atinse prin forța brutală
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
român și le-a inclus în propriile sale creații, organizându-le spațial, încercând astfel să-și construiască un alt mod de comunicare. Lucrările sunt vizibil geometrizate, ritmate, având o atmosferă fantastică. Foarte bun colorist oferă privitorului, prin creațiile sale, dovezi indubitabile de mare forță interioară. Impresionantă este relația dintre formă și culoare, cu acorduri grave și contraste puternice. Printre lucrările selectate, în care se regăsesc semne decorative stilizate, este cea în care îl omagia pe bunicul său. ,,Portetul bunicului” este un
SEMNELE DECORATIVE DIN ARTA POPULARĂ ÎN PICTURA LUI ION ŢUCULESCU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367248_a_368577]
-
dintotdeauna un deosebit respect pentru țara sa, pentru originile sale. Un Eminescu - fiu al țăranului român, dar încărcat de noblețea și altruismul specific geniului creator al poporului român. Ambele scrieri vor deveni referințe ale literaturii române ale genului, reconfirmând valoarea indubitabilă a bunului și extraordinarului nostru prieten: CRISTIAN PETRU BĂLAN! Iată câteva repere autobiografice ale distinsului om de litere și artă - membru de onoare al colectivului redacțional al Revistei Armonii Culturale: Cristian Petru Bălan este fiul lui Tănase Bălan - profesor și
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
că o faptă, o acțiune, o purtare, un gând al nostru, este sau nu creștinesc? După gradul de scandal al faptei ori gândului aceluia. Cu cât va fi mai scandalos faptul ori gândul, cu atât va fi mai sigur, mai indubitabil că e creștin. Iar de nu va fi decât foarte puțin , sau deloc scandalos faptul ori gândul cu atât va fi mai sigur, mai indubitabil că e creștin. Iar de nu va fi decât foarte puțin sau deloc scandalos putem
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
cât va fi mai scandalos faptul ori gândul, cu atât va fi mai sigur, mai indubitabil că e creștin. Iar de nu va fi decât foarte puțin , sau deloc scandalos faptul ori gândul cu atât va fi mai sigur, mai indubitabil că e creștin. Iar de nu va fi decât foarte puțin sau deloc scandalos putem fi încredințați că nu-i decât foarte puțin, ori deloc creștinesc. Dacă bunăoară, răspund fratelui meu: “Acum nu pot să te ajut, e vremea rugăciunii
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
tinerei autoare, te ține cu sufletul la gură pe parcursul lecturii și te poartă spre o lume demult uitată, o lume în care întâlnești dragostea de pământ, de locuri cu tradiții, obiceiuri și intrigi specifice acelor vremuri și personaje autentice care, indubitabil, te determină să fii de-acord cu spusa cuiva care a citit fragmente din carte de curând: „Iată, cum prin acest roman, Rebreanu s-a făcut vecin cu... Goga!” Nu voi intra în detalii asupra conținutului cărții și a mijloacelor
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
asemeni unei mări turbate ce plesnește cu dușmănie țărmul, sau, de ce nu, plat și confuz, întocmai ca o apă tulbure și stătută a destinului său lumesc. Parcursul ontologic al celui ce a fost până mai ieri academicianul Marcu Botzan aparține, indubitabil, primei categorii. Născut la Craiova în primăvara anului 1913, Marcu Botzan și-a petrecut copilăria în praful ulițelor Podarilor Doljului alături de ceilalți copii ai satului - fapt care va deveni peste ani fundamentul literar al volumului de versuri „Cântece și descântece
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
ei nu mai pot filozofa decât poetic. Dar în confuzia absolută, nu mai importă nimic în afară de chinurile și voluptățile nebuniei." Mai departe, veți vedea că această atingere ingenuă este aceeași și în aspect divin, dumnezeiesc, or, atingerea de Har este indubitabilă și înplțătoare pentru un scriitor. Un element primordial, pentru toate științele, este visul. Bunăoară, cunoașterea intrinsecă, dincolo de conștient, una ghidată de subconștiință, a savantului, chimistului Friedrich August Kekulé, care a avut un vis, și motiv pentru care a rămas celebru
DE ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348494_a_349823]
-
și se strânge, dând impresia că sunt mai mulți oameni pe scenă. Dacă artistului îi este cu neputință să interpreteze singur toate rolurile se apelează la figuranți) VITTORIO II: Poate n-ai strigat destul de tare ca să te audă! VITTORIO III: Indubitabil mă duc la eșafod! VITTORIO IV: Pe mine cui mă lași? N-auzi!... VITTORIO V: Mă abandonez mării... VITTORIO VI: Că tot veni vorba de mare; ai observat ce neagră e? VIITORIO VII: Într-adevăr! Ca smoala! VITTORIO VIII: Pare
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]