1,173 matches
-
Angelescu, M. Cancicov, Mitiță Constantinescu, Victor Iamandi, Victor Slăvescu, D. Alimănișteanu, C.C. Giurescu (dintre liberali), Ștefan Ghițescu, N. Miclescu, Alex. Hodoș, Anibal Teodorescu, Ionescu-Sisești, Vasilescu-Karpen, D.V. Toni (iorghiști), I. Gr. Periețeanu, V. V. Tilea (vaidiști), C. Garoflid, I. Gigurtu, I. Bujoiu (industriași), generali: N. Samsonovici, Gh. Rusescu, N. Rujinski, I. Sichitiu, Gh. Manu, oameni de cultură: C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, D. Gusti, Iuliu Hațieganu, V. Vâlcovici, Lucian Blaga. Consilierii regali: Miron Cristea (patriarhul), mareșalul Prezan, generalul Văitoianu, G. G. Mironescu, N. Iorga
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
parlamentar delegat la Adunarea Parlamentară NATO (membră a Comisiei economice și Comisiei pentru securitate), membră a grupului moldo-spaniol de cooperare interparlamentară. Devine, apoi, prin rotație (2001-2002), președinte al din Chișinău. Deține ulterior funcția de adjunct al directorului general al Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Republica Moldova (2001-2003) și coordonator de proiecte la Grupul editorial “Litera” (2003-2005). În 2004 Vitalia Pavlicenco a fost decorată cu Ordinul național „Pentru Merit” (România). Din 2005 până în 2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova (din partea Alianței „Moldova
Vitalia Pavlicenco () [Corola-website/Science/306772_a_308101]
-
roșii", 1919 - 1920. Între timp, de cealaltă parte a scenei politice, apare o mișcare militantă, care utiliza intimdarea și violența, îndreptate mai ales împotriva socialiștilor. Acestia sunt fasciștii care au câștigat suporteri profitând de insecuritatea clasei mijlocii și de teama industriașilor de eventualitatea unei revolutii bolșevice în Italia. Mussolini ajunge în fruntea acestei mișcări, care era dotată cu trupe paramilitare, "Cămășile negre". Premierul Giolitti, venit la putere din nou, pentru a menține ordinea și stabilitatea politică, este nevoit să penduleze între
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
este un film franțuzesc de comedie din anul 1969, regizat de Édouard Molinaro după un scenariu scris de Jean Bernard-Luc. În acest film, Louis de Funès interpretează rolul unui industriaș pe nume Hubert Barrère de Tartas. În anul 1970, în nordul Groenlandei, un om congelat în gheață la Polul Nord este în mod miraculos găsit în viață după 65 de ani de către o expediție polară franco-daneză. După investigații, reiese că acesta
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
-i perfect corpul. Acesta este apoi treptat readus la viață de către profesorul Edouard Lauriebat (Michael Lonsdale), specialist mondial în hibernare artificială. Între timp, convocat la Ministerul de Interne, unde credea că va primi în cele din urmă Legiunea de Onoare, industriașul Hubert de Tartas (Louis de Funès) a aflat cu uimire că "hibernatul" este nimeni altul decât bunicul soției sale. Aceasta din urmă se opune în mod oficial ca tânărul său bunic să devină un cobai pentru știință și cere ca
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
-se, astfel, în poziția de a-și curta propria soție. El trebuie să-i dovedească lui Paul că vrea numai fericirea mamei sale. Un al doilea obstacol este reprezentat de faptul că Paul se îndrăgostește de Évelyne Crépin-Jaujard, fiica unui industriaș bogat și viitoarea mireasă a lui Didier, fiul lui Tartas. Paul nu vede unde este problema deoarece Didier este pentru el un intrus, care a fost prezentat ca un student cazat în această casă. Hubert este disperat pentru că el vedea
Hibernatus () [Corola-website/Science/325826_a_327155]
-
(n. 27 noiembrie 1894, Wakayama; d. 27 aprilie 1989, Moriguchi, Osaka) a fost un industriaș japonez, fondator al concernului "Matsushita Electric". s-a născut la data de 27 noiembrie 1894 în satul Wasa din Prefectura Wakayama, la sud de orașul Osaka în familia unui proprietar de pământ din Japonia, dar care scăpătase. Tatăl său a
Konosuke Matsushita () [Corola-website/Science/309090_a_310419]
-
a nu-și dezvălui adevărată și monstruoasa față, succesiunea scenelor devine captivantă. Ultima încercare de a clarifica dispariția fără urmă a adolescenței de 16 ani Harriet Vanger, în anul 1966, îl aduce pe jurnalistul de investigații în viață familiei de industriași, pentru a cotrobăi în sertarele murdare ale trecutului. Documentarea și cercetarea lui înaintează greu, până în momentul în care i se alătură inteligență și răzvrătita Lisbeth. Acesta aduce cu ea groază abuzurilor trăite din copilărie până la maturitate, dar și neîncrederea în
Bărbați care urăsc femeile (film) () [Corola-website/Science/318944_a_320273]
-
răsplătiți cu următoarele trofee și premii: Ing. Eduard Lindner: Ing. Ion Cociașu: Gh. Ionescu: Ing. Frim: Ing. Corbu-Adj. Rădulescu: D-na Nadia Russo: In afară de acestea, concurenții români au mai primit alte diverse premii constând din obiecte de artă. „Cupa Industriașilor de petrol din România” a fost câștigată de "iugoslavul Kotarac", pentru cel mai bun timp realizat pe distanța Cluj - București. Hazardul a vrut ca toate națiunile să aibă consolarea de a sfârși câștigătoare la câte o categorie: astfel, Iugoslavia a
Concursul aerian al Micii Înțelegeri () [Corola-website/Science/314527_a_315856]
-
petrecea nopțile călduroase de toamnă plimbându-se pe străzile metropolei, împreună cu doi tovarăși mai în vârstă: fostul diplomat rus Bogdanof și bibliotecarul olandez Van Manen, cu care împărtășea aceleași preocupări. Cei trei prieteni se deplasează într-o seară la bungaloul industriașului Budge aflat într-o pădure din apropiere de Serampore (un oraș situat la aproximativ 15 mile nord de Calcutta). Ei revin acolo de mai multe ori, fiind fermecați de frumusețea locurilor. Într-una din seri, pe când se îndreptau spre Serampore
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
mică a Lenorei și a lui Doru Hallipa, începe să se impună în înalta societate a Bucureștilor. Locul principal al acțiunii îl constituie sanatoriul doctorului Walter, un refugiu final luxos în care mor în taină cocheta Lenora (de cancer) și industriașul Drăgănescu (de o boală de inimă). Ambițios și dornic de a parveni, tânărul medic Marcel Walter acceptase cu mai mulți ani în urmă să devină amantul bătrânei și obezei Salema Efraim, văduva bogată a unui bancher levantin, moștenind la moartea
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
Bex și mutându-se apoi la Vevey, Montreux și Geneva pentru a fi mai aproape de amant. Ea îi trimite soțului o scrisoare în care îi cere să fie de acord cu divorțul, dar Drăgănescu o ignoră. Starea de sănătate a industriașului se deteriorează, iar în urma unui consult medical efectuat de dr. Walter află că are o boală de inimă destul de veche. Zbuciumul său sufletesc îi provoacă primele crize cardiace. După ce încearcă zadarnic să-și salveze căsnicia, deplasându-se în Elveția, George
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
cazuri de conștiință: Scriitoarea nu insistă asupra acțiunii, încercând să analizeze resorturile psihologice care manevrează personajele. Majoritatea personajelor sunt apatice și lipsite de emoții autentice, ducând o viață jalonată de convenții sociale. Principalele activități ale personajelor (cu excepția medicului Walter, a industriașului Drăgănescu și a muzicianului Marcian - oameni ce au o meserie) sunt participarea la baluri, dineuri, plimbări cu automobilul, unele opere de binefacere și alte activități mondene. Relațiile dintre personajele sunt diplomatice, discuțiile despre divorț se poartă prin scrisori, iar emoțiile
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
din Viena, care a afirmat într-un articol publicat în 1932 în cotidianul bucureștean "Adevĕrul" că descrierea evoluției bolilor în romanul " Drumul ascuns" este „măiastră”. El analizează din punct de vedere medical agravarea bolii de inimă și moartea ulterioară a industriașului Drăgănescu cauzată de preocuparea sa de a-și salva căsnicia și o pune în legătură cu suprasolicitarea cardiacă a bărbaților cu vârsta cuprinsă între 50 și 55 de ani datorată faptului că aceștia nu conștientizează nevoia de a duce o viață liniștită
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
umile: Lenora este fiica unui „accizar” (funcționar fiscal) din Mizil, Doru Hallipa provine dintr-o familie de arendași îmbogățiți, Ada Razu este poreclită „făinăreasa” deoarece averea adusă de întreprinderile de morărit ale tatălui ei au propulsat-o către blazonul princiar, industriașul milionar Drăgănescu este fiu de cârciumari. Urmașii parveniților nu mai sunt preocupați de lupta pentru îmbogățire, deoarece ei sunt deja bogați, ci caută să-și consolideze poziția în societate, urmărind poziții politice sau organizând evenimente culturale exclusiviste. În acest sens
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
americani: sârmă ghimpată. Sinele de oțel și acum parcelele de sârmă de oțel vor străbate câmpiile. În mai puțin de un sfert de secol, Lumea Nouă este transformată - nu de armă, ci de cale ferată, gard și plug. Commodore, un industriaș american și filantrop care a făcut avere în transportul maritim și în industria feroviară, va fi unul dintre primii miliardari ai lumii. Între 1880 și 1930, aproape 24 de milioane de noi imigranți sosesc în America. Mulți merg la muncă
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
incitau la organizarea grevelor. În urmă tăierilor de salarii, s-au organizat greve care s-au sfârșit sângeros, că Marea grevă ferată din 1877, protestul de la Haymarket (1886), Greva Pullman, Greva de la Homestead(1892) sau grevă Lawrence Textile din 1912. Industriași puternici, giganți financiari, ca Andrew Carnegie, John D. Rockefeller și Jay Gould, cunoscuți că baroni tâlhari, și-au menținut puterea și averea. În contextul distrugerii competiției pentru acumularea averilor, forța de muncă calificată de artizani a rezultat lucrători calificați bine
Expansiunea Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/329143_a_330472]
-
a rezolva problemele sociale și economice majore era limitată de confrontările între reprezentanții populației needucate și cei ai fostelor stări, obișnuite cu atitudinile și cu dominația aristocrației. În același timp, a escaladat și conflictul între angajatorii industriali și muncitorii lor, industriașii refuzând negocierile colective și dreptul la sindicate care să reprezinte muncitorii; angajatorii dictau contractele care se semnau la nivel personal. Deși procesul parlamentar dezamăgise mișcarea muncitorească, majoritatea din Parlamentul finlandez părea a fi singura cale spre o societate mai echilibrată
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
în vidul de putere produs de dizolvarea Parlamentului, și în absența unui guvern stabil sau a unei armate finlandeze, asemenea forțe au început să-și asume un caracter paramilitar. Gărzile Albe/Civile au fost organizate de potentați locali, intelectuali conservatori, industriași, mari proprietari de pământ și activiști, și au fost înarmate de germani. Gărzile Roșii/de Securitate au fost recrutate prin organizațiile locale de partid și de sindicate, și au fost înarmate de către ruși. Revoluția bolșevică a lui Vladimir Lenin din
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
1918, a crescut constant, a culminat la sfârșitul războiului și a încetat la scurt timp după ce inamicii au fost trimiși în lagăre. Gărzile Roșii au executat reprezentanții puterii economice și/sau sociale din Finlanda, inclusiv politicieni, mari proprietari de pământ, industriași, polițiști, funcționari, profesori și lideri și membri ai Gărzilor Albe. Au fost executați și zece preoți ai Bisericii Evanghelice Lutherane a Finlandei și 90 de socialiști moderați. Cele două mari centre ale terorii Roșii au fost Toijala și Kouvola. Acolo
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
1914 Imperiul Britanic a pierdut primatul economic în urma Germaniei și SUA. După război, vechii clienți ai Marii Britanii, Rusia și China, se aflau în dificultate sau falimentau, ca Germania și Europa centrală. Exporturile au scăzut cu 15% în 1929 față de 1913. Industriașii englezi erau atașați produselor tradiționale și s-au adaptat târziu la fenomenul de transformare a cererii, concentrându-se pe bunuri de consum ca frigidere, gramofoane și aparate radio. Individualitatea patronatului britanic îi lipsea dinamismul economic. Costurile salariale erau rigide, depășindu
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
între muncă fizică și cea intelectuală s-a schimbat în favoarea celei intelectuale. Încă de la semnarea Tratatului de la Roma, Marea Britanie s-a ținut în afară organizației europene. Britanicii au creat Asociația Europeană a Liberului Schimb, intenționând să concureze Piața Comună. Interesele industriașilor britanici s-au dovedit mult mai puternice decât statele CEE. Eșecurile ulterioare ale AELS și presiunile bancherilor și industriașilor au determinat guvernul britanic ca, din 1961, să inițieze negocieri de aderare la CEE. Problema aderării a fost foarte dezbătută în
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
s-a ținut în afară organizației europene. Britanicii au creat Asociația Europeană a Liberului Schimb, intenționând să concureze Piața Comună. Interesele industriașilor britanici s-au dovedit mult mai puternice decât statele CEE. Eșecurile ulterioare ale AELS și presiunile bancherilor și industriașilor au determinat guvernul britanic ca, din 1961, să inițieze negocieri de aderare la CEE. Problema aderării a fost foarte dezbătută în anii 60'. Laburiștii au condiționat aderarea de apartenența la CEE să nu lezeze interesele Commonwealthului, promovarea unei politici externe
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
prin care statul român își abandona cetățenii de origine evreiască, privându-i de cele mai elementare drepturi civice. Minoritatea evreiască, lăsată la bunul plac al unor funcționari publici regionali despotici, a început să se expatrieze. Un val de intelectuali și industriași români de sorginte evreiască a părăsit România, economia și cultura română fiind lezate, iar intelectuali de frunte au protestat vehement. Într-un interviu acordat în ianuarie 1938 ziarului britanic "„Daily Herald”", regele Carol al II-lea și primul ministru Goga
Octavian Goga () [Corola-website/Science/297356_a_298685]
-
luminei. În 1897, operele engleze depozitate la Malbourgh House au putut fi transferate la Național Gallery, întrucat fusese construit, între timp, un nou spațiu: secția dedicată exclusiv artei naționale care a fost botezata cu numele Țațe Gallery, în memoria generosului industriaș Henry Tatae, care a finanțat acest nou spațiu. Autonomia administrativă a celor două instituții (Național Gallery și Țațe Gallery) s-a putut realiza numai în 1954, cănd Țațe Gallery a putut să aibă un director și un Consiliu de administrație
National Gallery, Londra () [Corola-website/Science/307374_a_308703]