1,161 matches
-
5 Cercetarea acestei relații va constitui obiectul paginilor care urmează. Ludwig Josef Johann Wittgenstein, fiul lui Karl Wittgenstein și al Leopoldinei Kalmus, s-a născut în Viena, la 26 aprilie 1889. Tatăl său, unul dintre cei mai energici și bogați industriași ai imperiului, cel care a pus aici bazele industriei fierului și oțelului, era descendentul unei familii evreiești convertite la protestantism încă în prima jumătate a secolului. Mama lui era catolică. Copilul, ultimul copil al părinților, a fost botezat în religia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și de afirmare în epocă a celui care a fost, nu doar publicistul sau geologul (montanistul), ci și fondatorul, dascălul și îndrumătorul învățământului profesional în Moldova, totodată tehnicianul, hidrologul, proiectantul, economistul și urbanistul, apicultorul sau naturalistul, în sfârșit, întreprinzătorul sau industriașul Carol Mihalic de Hodocin. Paleta extrem de largă și de variată a preocupărilor, esența ideilor și a proiectelor, natura și importanța înfăptuirilor în cele peste două decenii de activitate în slujba țării de adopțiune, îi revendică recunoașterea meritelor și locul cuvenit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
intenția să cumpere acest automobil. Rezultatele au arătat astfel că atunci când au văzut reportajul despre condițiile de siguranță în avioane participanții își aminteau mai bine marca automobilului și intenția de cumpărare era mai evidentă decât atunci când citeau textul despre noii industriași din domeniul petrolier. Rezultatele acestui experiment se explică în felul următor: în fața unei reclame pentru o berlină mare, privitorul poate avea a priori cel puțin două moduri de percepție a lucrurilor. Poate fi sensibil la avantajele din punctul de vedere
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
realizarea valorii mărfii. Dobîndirea efectivă a profitului presupune ca gama sortimentală, cantitatea și calitatea producției să răspundă și să se adapteze cererii solvabile pe piață. François Perroux numea profitul "motorul esențial al societății. Proprietarii, oricare ar fi ei, agricultori sau industriași, au interesul de a produce cît mai mult posibil, punînd în aplicare cele mai bune mijloace. Concurența între ei, fiscalitatea și alți factori îi obligă să restituie o parte din acest profit colectivității. Cu toate că repartiția finală a bogăției nu este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de exemplu, criza democrației ateniene după episodul Alcibiade și procesul încheiat cu condamnarea la moarte a lui Socrate), care anunță perturbări mai grave în absența măsurilor de reglare. În agricultură însă, activitățile continuă să depindă de "natură", de "Dumnezeu", pe când industriașii, inginerii creatori se cred ei înșiși producători de natură, se cred Dumnezei atât de puternici, încât pot să-l "ucidă pe Dumnezeu". "Ruralii" rămân mai credincioși, pentru că "la sat s-a născut veșnicia". Orășenii fiind mai voluntariști, sunt și mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
calculat în vederea obținerii efectului muzical, pentru a deveni pentru ochi ceea ce compozițiile lui Beethoven sunt pentru ureche: muzică vizuală"401. Pictura lui Klimt face referire la muzică, pictorul este invitat să decoreze în 1898/99 salonul destinat muzicii al casei industriașului Nikolaus Dumba, pentru care realizează două panouri. Într-o primă tratare a temei, Klimt se oprește asupra unei figuri reprezentative, Schubert. Pictorul îl înfățișează într-o manieră impresionistă pe celebrul muzician așezat la pian, într-un cadru monden, unde el
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tabel cu patru rubrici și anume: 1) Numărul sinistraților pe categorii profesionale; 2) Evaluarea pagubelor pe categorii profesionale; 3) Măsura în care este necesară intervenția ministerului; 4) Observațiuni. La 1), au fost păgubiți 60 de agricultori, 25 de meseriași, 5 industriași, 40 de comercianți, 20 de liberi profesioniști și 40 de funcționari. Total: 190. La 2), agricultorii au fost păgubiți cu 300.000 de lei; meseriașii - 250.000; industriașii - 1.450.000; comercianții - 1.500.000; funcționarii - 600.000; liber profesioniștii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
La 1), au fost păgubiți 60 de agricultori, 25 de meseriași, 5 industriași, 40 de comercianți, 20 de liberi profesioniști și 40 de funcționari. Total: 190. La 2), agricultorii au fost păgubiți cu 300.000 de lei; meseriașii - 250.000; industriașii - 1.450.000; comercianții - 1.500.000; funcționarii - 600.000; liber profesioniștii - 400.000. Total pe orașul Huși: 4.500.000 de lei. La punctul 3) și penultimul, primăria evaluase ajutorul din partea ministerului astfel: bani - 1.000.000 de lei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
După criteriul originii etnice și a apartenenței religioase sau confesionale, populația Bacăului era compartimentată conform datelor din tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de carte a populației orașului, reflectă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lipsei petrolului, cerințele energetice s-au mărit de la an la an, astfel încât, în prezent, ambele agregate (turbine, n.n.) sunt supraîncărcate; se impune în mod imperios procurarea unui al treilea agregat (...) de 185 C.P.”. Fiind direct interesați de acest proiect, marii industriași ai Bacăului au convenit să pună la dispoziția Primăriei, fără dobândă, sumele necesare cumpărării turbinei. Condițiile puse au fost următoarele: „din suma totală, Primăria va contribui cu 600.000 lei, restul până la 1,1 milioane lei urmând să fie completat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
noi”; prețul furnizării energiei electrice către semnatarii acestei convenții era de 0,50 lei pe KW - timp de cinci ani, de la data punerii în funcțiune a celei de-a treia turbinei; Primăria își lua angajamentul de a pune la dispoziția industriașilor, pe timpul zilei, o forță motrice de 300 C. P. (forța totală a celor trei turbine era de 545 C. P.ă. Repartiția energetică urma să fie realizată conform datelor din tabelul de mai jos: Contractele privind mărirea capacițății producției energetice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aducea beneficiarului sume importante de bani. Ca dovadă, multe din unitățile economice mistuite de flăcări, dar asigurate, au renăscut în câteva luni cu o producție mult sporită, grație achizițiilor de tehnologie modernă. Dacă vom lua în calcul faptul că marii industriași și comercianți din Bacău erau asigurați la cel puțin dou) societăți naționale sau internaționale, vom înțelege de ce „epidemiile de incendiu” erau chiar o afacere profitabilă. Spre exemplu, în urma incendiului din 16 mai, din totalul despăgubirilor plătite băcăuanilor de Societatea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
iar 22.380.108 lei lui S. Singher. Sumele erau astronomice. Pentru exercițiul financiar 1926 1927, bugetul general de venituri și cheltuieli al Bacăului era de „numai” 15.067.783 lei. Doar din despăgubiri, averile cumulate ale celor doi mari industriași evrei formau o sumă de trei ori mai mare decât bugetul comunei. Evident, în acest circuit financiar generat de incendiile din Bacău, un rol important l-a avut și locotenentul Dumitru Tutunaru, comandantul secției de pompieri din localitate. „Promptitudinea” intervențiilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mari ce gravitau în jurul acestui personaj, dar și „calitățile” personale, l-au adus pe D. Tutunaru în postura de „angajat pe viață”. În octombrie 1923, apropierea datei pensionării sale (1 ianuarie 1924) a produs o adevărată „panică”, atât în rândul industriașilor băcăuani, cât și în rândul reprezentanților locali ai societăților de asigurare. Pe 20 octombrie 1923, aceștia s-au grăbit să înainteze primarului o cerere „privind menținerea domnului Locotenent D. Tutunaru în postul de Comandant al pompierilor din oraș, (...) ca unul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
privind menținerea domnului Locotenent D. Tutunaru în postul de Comandant al pompierilor din oraș, (...) ca unul care a dat dovezi în împrejurări grele de mult tact și experiență în conducere”. Lista de semnături, ce însoțește această solicitare, este impresionantă: din partea industriașilor locali - S. Singher, Manase Gross, A. Izvoranu, H. Calmanovici, S. Filderman, O. Herșcovici, L. O. Klein, Ștrul Kendler, S. Brill, H. Perlbergher, Herman Abramovici; din partea asiguratorilor, cererea este semnată de Criste Cristoveanu și Osias Klein, reprezentanții societăților „Dacia” și „Generala
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
listei Partidului Poporului. Aici au ținut cuvântări avocații băcăuani George Berea și M. Șova, care au lansat cu această ocazie programul de guvernare al partidului. Întrunirea a luat sfârșit „la orele 17, când domnii miniștri s-au dus la marele industriaș dr. Perlberger, unde s-a servit ceaiul”. Începând cu orele 18, în prezența a peste 3.000 de participanți, au fost oficiate cununiile „a patru orfane de război din FântâneleHemeiuși”, nașii fiind chiar soții Clotilda și Al. Averescu. Alături de aceștia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să fie formată din cetățeni români. Aceste restricționări transpar și din modul în care Primăria Bacău întocmea listele cu alegătorii pentru Camera de Comerț și Industrie Nr. 7, cu sediul la Focșani. Spre exemplu, pentru exercițiul 1901-1902, lista comercianților și industriașilor băcăuani cuprinde, dintr-un total de 44 de persoane fizice și juridice, numai cinci locuitori evrei (Venzel Singer - fabrică de cărămidă, V. Țenov - fabrică de cherestea, Arthur Ehrlich - împrumutător, H. Avram Focșaner - bancher, Herșcu Heimberg - mărunțișuri). Prezența evreilor pe această
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de măcinat, acționate mecanic - a orașului Bacău a fost dată în folosință în anul 1892. Până la apariția acestei mori, băcăuanii își măcinau grâul și porumbul la morile lui Rugină și la cea a lui Goguleț. Noua moară, aflată în proprietatea industriașului Paul Kristen, a fost construită pe terenul fostelor mori de lângă strada Bacău-Roman, ce au aparținut lui Nicolae Meleca. Conform actului de vânzare cumpărare din 17 octombrie 1890, înregistrat la Tribunalul Bacău cu numărul 5.350, „N. Meleca vinde domnului Paul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
metale (1916). În încercarea noastră de a recompune harta etnică a industriei locale, așa cum aceasta era profilată în primele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, am întâmpinat aceleași dificultăți ca și în cazul sectorului comercial. De pildă, în cazul industriașilor evrei, statutul de „cetățeni străini fără supușenie” a făcut inaccesibilă prezența lor pe multe din documentele oficiale studiate de noi - listele cu alegătorii pentru Camera de Comerț și Industrie Nr. 7 Focșani, listele electorale pentru alegerile locale sau parlamentare etc.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din documentele oficiale studiate de noi - listele cu alegătorii pentru Camera de Comerț și Industrie Nr. 7 Focșani, listele electorale pentru alegerile locale sau parlamentare etc. Din acest motiv, la sfârșitul procesului de „scanare” în cheie etnică a listelor cu industriașii și comercianții băcăuani (1900-1916), impresia finală a fost una dezolantă - aceea a unui oraș lipsit de industrie. Într-adevăr, cel mai adesea, documentele studiate au scos în evidență mai mult potențialul comercial al orașului și mai puțin pe cel industrial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
chip fericit, documentele rezultate în urma participării județului Bacău la expoziția jubiliară din anul 1906 reușesc să aducă anumite clarificări în privința dezvoltării industriale a orașului de reședință în primul deceniu al secolului al XX-lea. Astfel, din lista „meseriașilor, comercianților și industriașilor” băcăuani - document prezent și în paginile Anuarului General al României pe anul 1907 -, a rezultat următoarea hartă etnică a industriei locale (1906): fabrică de bere - Felix Grivel; fabrică de cufere - Iosif Zilberman, Moise Zilberman, Leibu Rapaport; moară sistematică - Calmanovici, Bercovici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
persoane: 25 evrei (83%), 5 români (17%); cizmar - total - 59 persoane: 31 evrei (53%), 28 români (47%); măcelar - total - 22 persoane: 15 evrei (68%), 6 români (27%), 1 armean; birjar - total - 29 persoane: 24 evrei (83%), 5 români (17%); mare industriaș - total - 49 persoane: 39 evrei (79%), 10 români, armeni și greci (21%) ș.a. funcționar - total - 620 persoane: 540 români (87%), 62 evrei (10%), 18 armeni (3%); profesor - total - 27 persoane: 21 români (78%), 4 armeni (14%), 1 evreu și 1
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
strânse existente între industrializare și evoluția demografică, este probată o creștere spectaculoasă a numărului de locuitori. Într adevăr, dacă în anul 1891 Bacăul avea un număr total de 13.059 de locuitori - din care 560 plugari, 1.200 comercianți, 121 industriași, 79 liber-profesioniști și 462 fără profesie -, în anul 1899, potrivit datelor recensământului oficial, numărul acestora a crescut la 16.378. După cum putem constata, în numai opt ani populația orașului Bacău a crescut cu 25,41% (3.319), ceea ce, din punct
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui Gândac și Săuceanu” s-au demonetizat, iar „modelul” vestic a început să găsească în rândul elitei locale tot mai mulți adepți - membrii administrației locale și județene, ofițerii și subofițerii din cadrul Poliției sau al Garnizoanei Militare Bacău, marii negustori și industriași etc. De aici și până la cristalizarea formelor asociative de promovare a noilor „ritualuri” ale vieții mondene nu a mai fost decât un pas. În perioada modernă, activitățile filantropice ale locuitorilor orașului au coagulat în jurul lor numeroase baluri și serate dansante
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
însărcinat cu supravegherea construcției unui local de școală”, a sustras materiale de construcție în folosul personal. De departe, chiar dacă a fost o nereușită, cea mai mare „lovitură” din istoria interbelică a Bacăului i-a avut ca protagoniști pe frații Isvoranu - industriașii Carol, Iancu și Avram Isvoranu. La sfârșitul anului 1938, aceștia au încercat să transporte în Anglia, „uitând” să declare la vamă, aur - peste 60 de kilograme - și bancnote în valoare de aproximativ 15 milioane de lei. Ca urmare a încălcării
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]