972 matches
-
fixează două obiective. Primul constă în "sprijinirea parlamentarilor în efortul lor de reflecție și de propunere în marile probleme care interesează Comunitatea", iar al doilea privește "aplecarea asupra condițiilor și mijloacelor de a construi socialismul în cadrul țărilor puternic interdependente și industrializate"406. Două lecții se desprind în urma alegerilor europene. Pe de o parte, trebuie să fie reunite conferințe specializate mai degrabă pe tematici decît pe un program. De cealaltă parte, actorii partinici din UPSCE trebuie să-și accepte diferențele. În plus
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
umane defechează în continuare în această poziție naturală, mai ales în Asia, Africa și Orientul Mijlociu. (Vezi figura 2.4.) Figura 2.4 Postura ghemuită pentru defecarea corectă. Această poziție se poate realiza pe orice tip de toaletă Doar în Occidentul industrializat, acolo unde s-a inventat toaleta modernă, oamenii stau în poziție șezândă pentru a defeca, așa cum stau și atunci când mănâncă. Nu e de mirare că întreaga lume occidentală suferă de constipație cronică, hemoroizi, scaune sângerânde și alte probleme cauzate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
un pat sau într-un cămin de bătrâni? Pentru a aprecia pe deplin abordarea taoistă a sănătății și a longevității este important să se conștientizeze faptul că persoanele care au peste 20 de ani și trăiesc în orice țară occidentală industrializată, șansa lor de a trăi până la 60-70 de ani doar cu puțin mai bune decât cele ale unei persoane de aceeași vârstă de la începutul secolului XX. Și, în absența beneficiilor unui program riguros, regulat pentru sănătate și purificare personală, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
a mediului își fac și ele simțite efectele: zgomotul, infracțiunile, stresul și miile de mesaje din mass-media care nu fac decât să dezinformeze. Să aruncăm o privire mai atentă asupra unui element poluant major care abundă în toate mediile țărilor industrializate moderne din ziua de azi - monoxidul de carbon (CO), principala otravă emisă prin gazele de eșapament și prin evacuările industriale. CO are o afinitate pentru hemoglobina umană care este de 240 de ori mai puternică decât cea a oxigenului. Hemoglobina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
apa marină, pe care ursul, ca element situat în vârful piramidei trofice, îi colectează de pe întreg parcursul lanțului alimentar (plancton pești foci urs). Evident, poluarea apelor marine nu se realizează în Svalbard, ci este vorba de poluanți aduși din Europa industrializată. Sunt numeroase studii care arată modul în care urșii polari sunt afectați de diversele substanțe chimice prezente în apa mării în anumite situații. De exemplu, s-a demonstrat că difenilii policlorurați (folosiți pentru fabricarea unor echipamente electrice) afectează sistemul endocrin
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sau nu o justificare. Interesul nostru se îndreaptă totuși mai puțin spre o evaluare morală a acestor afirmații și mai mult spre modurile în care afirmațiile sînt considerate minciuni de către ceilalți, incluzînd persoanele cărora le sînt adresate. În majoritatea țărilor industrializate, poate chiar în toate, sistemele juridice sînt domenii sociale în care nu predomină prezumția de bună intenție întîlnită în turnul de fildeș academic și totuși atitudinea mincinoasă, lipsită de scrupule, specifică spionilor, atrage mai degrabă cenzura decît aplauzele. Domeniul este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Alți martori ar putea ține cont de posibilele pedepse ale justiției pămîntene și divine; însă interesul acuzatului de a minți ar fi prea puternic pentru a fi intimidat de vreo amenințare, fie ea reală sau supranaturală. Însă dacă în comunitățile industrializate a scăzut credința în intervenția justiției divine, ea a rămas totuși la fel de bine implementată în mentalitatea oamenilor din zona rurală. De exemplu, Herzfeld (1990:310-315) semnalează gravitatea acordată pedepsei divine în cazul mărturiilor false de către hoții și călugării păstori din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
astfel. De atunci, numeroși etnografi au atras atenția asupra diversității tipurilor de discurs specifice diferitelor comunități, și asupra variatelor resurse ale înșelătoriei, intenționate sau nu, pe care le posedă aceste tipuri (cf. Hendry 1989 și referințe). Chiar între societățile occidentale industrializate există diferențe în gradele în care minciuna este considerată justificabilă. În sondajele efectuate în Europa și Australia în 1981 și respectiv 1983, adulților li s-a cerut să clasifice minciunile spuse în propriul interes conform unor calificative pornind de la 1
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
al lui Lewis Carroll (1910:3), care insista că "ceea ce îți spun de trei ori trebuie să fie adevărat". Pentru populația Navajo, dacă o minciună este repetată de patru ori, atunci devine înșelătoare (Hillerman 1986:177-178). Diferențele între comunitățile ne-industrializate sînt la fel de mari sau mai mari decît acelea între culturile societăților industrializate. Aceste diferențe reflectă deosebirile în structura relațiilor sociale și în modul în care se consideră că trebuie să decurgă conversațiile sau alte feluri de comunicare socială. Avînd în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de trei ori trebuie să fie adevărat". Pentru populația Navajo, dacă o minciună este repetată de patru ori, atunci devine înșelătoare (Hillerman 1986:177-178). Diferențele între comunitățile ne-industrializate sînt la fel de mari sau mai mari decît acelea între culturile societăților industrializate. Aceste diferențe reflectă deosebirile în structura relațiilor sociale și în modul în care se consideră că trebuie să decurgă conversațiile sau alte feluri de comunicare socială. Avînd în vedere principiul conversațional al lui Grice "Fii informativ" (cf. Levinson 1983:100-102
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
relații de evitare, restricția accesului la învățăturile rituale și ceremonii, în funcție de sex, vîrstă, rude ș.a.m.d. În menținerea acestor restricții, tăcerea și înșelăciunea sînt armele principale. Însă există o diferență esențială între societățile industriale și cele preindustriale. În societățile industrializate, interzicerea accesului la informații se realizează prin confidențialitate și dezinformare, care, în linii mari, afectează în mod egal numeroase categorii de persoane. În comunitățile mai mici, accesul la informații și interzicerea acestuia se structurează în termeni care țin de criterii
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
convențională în rîndul locuitorilor insulei Manam nu coincid cu acelea care ar cere practici similare în Europa. Ceea ce unui alb i s-ar părea regretabil, pentru un locuitor al insulei Manam ar fi probabil amuzant și viceversa. Deși în societățile industrializate adevărul din comentariul lui Bacon (1861b:253) că "știința în sine înseamnă putere" este demonstrat zi de zi, cei care se află la putere sînt mai ușor luați drept mincinoși decît cei care nu au un cuvînt de spus. Într-
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
culturile diferă în modul în care tratează minciuna, practica mințitului apare în majoritatea dacă nu în toate societățile. Tipurile de minciună pot reflecta trăsături ale vieții economice în societățile tribale aproape în același fel în care o fac în societățile industrializate. De exemplu, Siskind (1973:7), un antropolog american care a studiat populația Sharanahua din Peru, relatează că în timpul lucrului pe teren, ea a învățat arta acestui popor de a minți. Carnea animalelor sălbatice este considerată o hrană prețioasă; oamenilor le
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ci și frecvența afirmațiilor nesincere, conținutul minciunilor și contextul în care apar acestea. Diferențele de clasă socială, în orice societate, pot să nu fie atît de stridente ca diferențele existente între popoare, incluzîndu-le pe acelea între societățile preindustriale și cele industrializate, care prezintă cu siguranță interes pentru un studiu cultural comparativ. Diferențele culturale dintre popoare, incluzînd diferențele între tipurile de minciună, au avut cu siguranță o influență importantă pe parcursul ultimelor două sau trei secole, pe timpul expansiunii colonialismului occidental. Într-o lume
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
înșiși aveau un comportament similar (Novack et al. 1989:2984). Această perspectivă intermediară asupra minciunii, prin care unele minciuni sînt grave, iar altele acceptabile sau chiar benefice, este atitudinea pe care o are omul de rînd, nu numai în societățile industrializate ci, conform datelor etnografice, și în societățile non-industrializate. Albert (1972:98) vorbește de "aprecierea culturală a minciunilor inteligente și a eschivărilor" de către populația Barundi, în mijlocul căreia a lucrat ea, însă menționează de asemenea faptul că unul dintre oamenii care îi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevăr ca "omul primitiv" să-și supravegheze și să-și controleze viața mai ușor decît cel educat (Simmel 1906:445 ). Din contra, s-ar putea spune că viața nu este ușor de controlat nici în societățile preindustriale, nici în cele industrializate, din secolul nostru. Simmel scria într-o perioadă în care oamenii de știință considerau societățile preindustriale mai echilibrate, mai unitare și mai stabile decît o arătau rezultatele cercetărilor empirice. În aceste societăți, minciunile pot fi numite inofensive numai în sensul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
puțini autori înaintea lui l-au analizat din perspectivă sociologică și pe care generațiile ulterioare de sociologi l-au neglijat în mod inexplicabil. Cercetările de mai tîrziu au dovedit că n-a avut dreptate în privința societăților preindustriale, iar evoluția societăților industrializate, în special datorită apariției mijloacelor de informare și a dezinformării crescînde generate de guverne și grupuri opresive, i-au subminat prezicerile legate de viitor. Cu toate acestea, contribuția lui Simmel este însemnată. Din păcate, în tratatul său asupra minciunii, Bok
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îndepărtează de formele coercitive ale comportamentului social. Deoarece războiul implică mai multe costuri decât beneficii și nu mai este văzut ca o preocupare nobilă sau romantică, el a devenit "de neconceput în mod rațional" (Mueller 1989) . Pacea lungă dintre statele industrializate ale lumii este cauza unui optimism profund pentru liberali precum Fukuyama și Mueller, care sunt siguri că am intrat deja într-o perioadă în care războiul, ca instrument al diplomației internaționale, devine demodat. Dar dacă războiul a fost un factor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pe eficiența economică drept unica metodă de a integra lumea în curs de dezvoltare în economia globală. Protecționismul din Nord este acuzat că afectează Sudul în primul rând prin forțarea unor prețuri care exclud statele Sudului de pe piețele din lumea industrializată, refuzându-le astfel oportunitatea de a-și moderniza economiile. Cu toate acestea, pentru actorii dominanți, liberul schimb este adesea lipsit de reciprocitate și constituie o armă ideologică folosită pentru reglementarea dezvoltării economice a societăților subordonate. Retorica lor, ce sprijină sacralitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și popularizat de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED 1987). Dezvoltarea durabiă pleacă de la premisa compatibilității dintre creștere și un răspuns eficace la problemele de mediu. Ecologiștii resping această premisă, susținând că sustenabilitatea necesită explicit stabilizarea, iar în țările industrializate, aproape cu siguranță, reducerea consumului de materii prime și energie, și implicit a producției economice (Lee 1993). Odată cu popularizarea noțiunii de dezvoltare durabilă prin anii 1980, și pentru că previziunile lui Meadows și ale colaboratorilor săi în privința epuizării resurselor s-au
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
umanității, dar fiindcă a fost un pictor olandez, cât mai olandez cu putință, în intensitatea tactilă și respirația lui. Pericolul ar fi inventarea unui cod fără mesaj sau a unei sintaxe fără semantică: forme aseptizate. Interesul și neșansa esteticilor complet industrializate constau în faptul că ele sunt proprii pentru toți și pentru aproape nimic, ca limbajul matematic dacă vrem, care este folosit pretutindeni și pune toată lumea de acord fiindcă are utilizări, dar nu și sens. Apoi, problema gestului și, dincolo de el
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
responsabilii principali pentru multe probleme ambientale pe care omenirea le are de rezolvat. Acest lucru este relevant, în mod special, deoarece 80% din populația Europei trăiește în zone urbane. Am învățat că nivelurile prezente ale consumului de resurse în țările industrializate nu pot fi realizate de către toți oamenii care trăiesc în prezent, și mai puțin probabil de către generațiile viitoare, fără distrugerea capitalului nostru natural. Suntem convinși că viața durabilă a omului pe această planetă nu poate fi realizată fără comunități locale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
bazează pe asociații proprii (Ordinul medicilor). Ei singuri își determină conținutul studiilor medicale (controlul exercitat asupra lor fiind de fapt un autocontrol...). Explicațiile creșterii importanței statutului medicilor sunt diferite. După unii autori, ele se leagă de diviziunea muncii în societățile industrializate. După alții, de importanța tot mai mare acordată sănătății, vieții, progresului cunoștințelor și experienței în domeniu. În sfârșit, după alții (Eliot Freidson 344, de exemplu) explicația este legată de acțiunea colectivă a medicilor, de mijloacele cu care au reușit să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
convergente cu cele ale puterii politice privind sănătatea națiunii, privind preocupările morale ale burgheziei interesate de dezvoltarea industrială (pentru dezvoltarea industriei trebuia ca muncitorii să fie în deplinătatea forțelor, bine îngrijiți; sănătatea populației devenea necesară pentru buna funcționare a societății industrializate, paralel cu creșterea solidarității între diferitele categorii sociale, prin asigurare în cazurile de boală, accident, șomaj, îmbătrânire). 344 Eliot Freidson (1923-2005), profesor emerit la Departamentul sociologie al Universității New York, al Universității San Francisco, a fost student al Universității din Chicago
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unele procese de producție au fost abandonate. Creșterea grijii pentru mediu a necesitat o legislație mult mai strictă și a fost cel de-al doilea factor responsabil pentru această restructurare. Aceasta a avut un efect mult mai puternic în țările industrializate și s-au impus măsuri de protecție a mediului. Ca rezultat, s-a renunțat la utilizarea unor substanțe periculoase pe parcursul procesului de producție. Purificarea apelor reziduale și incinerarea reziduurilor cerută prin legislație crește semnificativ costurile de producție. În decursul restructurării
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]