1,194 matches
-
față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinstirea sfintelor icoane nu cinstim lemnul și culoarea, ci pe cel reprezentat. Tot așa, întâlnind omul, care este chipul lui Dumnezeu, cinstea dată
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
trebuie căutată într-o anumită sete a firii după infinit, ca după elementul care să-i confere împlinirea, doar că această sete, nu se mai găsește îndreptată spre autenticul infinit, omul putând el însuși să devină un centru (fals) al infinității. Așezarea sa într-o lumină care nu curge din divinitate și care posedă o strălucire înșelătoare este amăgirea strecurată de către diavol în sufletul omului, reușindu-se astfel stârnirea esenței păcatului - egocentrismul. În loc să tindă și să se subordoneze unui punct central
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
prin el se poate experia prezența energiilor necreate (ființa divină rămâne în continuare nepătrunsă) și un tip de cunoaștere la care n-am putea ajunge prin puterile proprii. Apropierea de Dumnezeu până la un asemenea grad și descoperirea de către om a infinității de iubire și cunoaștere a Lui, vor face să fie simțită infinitatea sentimentului de fericire și senzația de umplere perpetuă din acela. Se ajunge la adevărata și unica îndumnezeire, deși începuturile ei se găsesc departe, în Taina Botezului. Lucrările naturii
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
continuare nepătrunsă) și un tip de cunoaștere la care n-am putea ajunge prin puterile proprii. Apropierea de Dumnezeu până la un asemenea grad și descoperirea de către om a infinității de iubire și cunoaștere a Lui, vor face să fie simțită infinitatea sentimentului de fericire și senzația de umplere perpetuă din acela. Se ajunge la adevărata și unica îndumnezeire, deși începuturile ei se găsesc departe, în Taina Botezului. Lucrările naturii umane încetează, și-și fac apariția lucrările dumnezeiești care le copleșesc pe
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
27 Ian. 1860) și matematicianul rus Nikolai Ivanovich Lobachevsky (20 Nov.] 1792 - 12 Feb. 1856). Potrivit acestor matematicieni postulatul 5 al lui Euclid ar trebui reformulat astfel: In plan pot fi trasate dintr-un punct dat două paralele și o infinitate de drepte neconcurente la o dreaptă dată. Demonstrația a fost făcută prin raționamente aproape identice bazate pe geometria afină (studiul paralelelor în baza algebrei liniare). Noua formulare a postulatului paralelelor a revoluționat geometria. Geometria euclidiană a devenit un caz particular
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
albastră dată putem desena un întreg fascicul, coardele verzi care, toate, nu intersectează niciodată (în domeniul finit) dreapta dată. Este evidentă constatarea că: La o dreaptă dată se pot duce dintr-un punct dat două paralele (corzile roșii) și o infinitate de drepte neconcurente (corzile verzi) Demonstrația de mai sus poate fi interpretată drept o introducere logică în perceptele geometriei neeuclidiene făcând inteligibil imposibilul. Sunt mulți oameni, chiar titrați universitari, care nu pot înțelege cum duci în plan, dintr-un unic
PERCEPTE ALE GEOMETRIEI NEEUCLIDIENE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371043_a_372372]
-
față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinstirea sfintelor icoane nu cinstim lemnul și culoarea, ci pe cel reprezentat. Tot așa, întâlnind omul, care este chipul lui Dumnezeu, cinstea dată
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
borangicul argintiu al afecțiunii. Așterne constelații de vis, cu condiția să avem ochii spiritului deschiși si spălați în lacrimile provenite din suferințele păcatelor strămoșești. Eu sunt semnul de întrebare și aștept răspunsul din secretul existenței mele. Un punct mic în infinitatea de virgule și semne ale exclamării. Muzica este cheia sol, descuie porțile interzise, rupe zăgazurile abisului. Fiecare ritm marchează un pas, un vers dintr-o poezie ne transpune în stele iar arta indiferent sub ce formă se manifestă, ne întărește
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
sinteză pe care i-o oferă, i-o așază dinainte, atât de limpede, de accesibil, de uman, de divin, Cerul*. Surpriza acestei descoperiri îl identifică pe poet stâlpnicului, făcându-l să înregistreze, ca într-o iluminare, densitatea nemărginită a Creației, infinitatea și greutatea punctului genezic : Imprevizibil demers artistic: Confortant - Nesusținut de nimeni și nimic: suspendat aproape: concentrat - Foarte concentrat într-un punct... Sau: Totuși - E Cel din Signatura Rerum - Totuși - E Cel din Signatura Rerum - E Mare! Acestui moment decisiv, acestei
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
Doamna Letiția, pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
S-au depănat zile de la reîntâlnirea oneștenilor cu Nadia, la inaugurarea Sălii Polivalente care îi poartă numele, din municipiu. De atunci, s-au închis ferestrele timpului și a rămas amintirea! Vămile regăsirii au fost consumarea cât mai multei fericiri din infinitatea chipului frumuseții care a încercuit luminos Oneștiul încă de la ivitul zorilor, până la înseratele armonii ale zilei în care mulțimi de oameni știură să răscumpere cu iubire, șansa de a fi contemporani „Zeiței de la Montreal”. În vara fierbinte a anului ce
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
și mult mai târziu, peste veac, Margareta Pâslaru va acredita muzica în veșnicia binelui sufletesc! Melodiile interpretei Margareta Pâslaru, dacă le asculți ești complicele artistei în reținerea de la viața sufletească a superbității în act, precursoare fiecărei clipe răpite timpului și infinității în reumanizarea făptuită de muzică; dacă le uiți, îsă, sau le refuzi, ești căzut sub neputința de a alege frumosul și binele din fapt concret, în vis, din împrejurul fizic, în sinele spiritual! Melodiile Margaretei Pâslaru îndeplinesc funcția eminamente recreatoare
MARGARETA PÂSLARU. MUZICA, BUNĂ PENTRU SUFLET, PE CÂT E ZIUA PENTRU VIAŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347455_a_348784]
-
exprimarea adevărului ontologic, egal cu “aproape identic”, apelând la metaforă, care stabilește ”echivalentul “: “Sunt triunghiul cu vârful în Cerc/ Străpung până la tine Infinitul/ Spre Timpul Magic. Mai încerc/ Perfecțiunea tainică. Fecund e spiritul.“( Dialog cu timpul). Poeta caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un simplu raport de opoziție, ci interferează. Eul poetului dialoghează cu sinele pentru a afla că este “Timp purificat homeric, “ sau “ logosul himeric“, adică o
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
Diem). Proteismul, care e, în egală măsură, al discursului lyric și al universului închipuit, poate fi considerat principiul esențial al poeticii lui Marian Barbu. Ochiul autorului e avid, dar detașat de lucruri și fenomene, vede enorm și adună în pagină infinitatea fragmentelor percepute, care se mișcă enigmatic, hyperbolic ori microscopic, coagulate în metafore, precum într-o plasmă:” Am luat lumina timpului pereche/M-am înălțat pe cerul vârstei mele/ Să cânt cu tinerețea pură printre stele/ Să-ți las Pământul prihănit
MARIAN BARBU ÎNTRE VIZIUNEA EXISTENŢEI ŞI A LITERATURII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346426_a_347755]
-
Seneca Fetele au intrat în cameră, aducând fiecare din grădină gânduri diferite. Cristina s-ar fi întors tentată de invitația lui George la o plimbare pe faleză și de ce nu, o vizitare a discotecii Cerna, Ana zburdând cu gândurile la infinitatea cerului și a mării. Amândouă fetele erau sub influența mirajului nopții romantice petrecută în compania a doi bărbați simpatici și interesanți și sub acordurile chitarei măiastră a lui Gheorghe Gheorghiu, ce le purtase cu frenezie pe aripile poeticei nopți de
SARUTUL SARAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348243_a_349572]
-
la ea. Dumnezeu ni Se comunică prin lucrările Sale necreate. Existența prin Sine este izvorul a toată existența. Dumnezeu coboară kenotic în intră în comuniune cu noi, oamenii, pentru a noastră mântuire. Frumusețea este unul dintre atributele firii dumnezeiești, alături de infinitate, eternitate, atotputernicie, iubire, sfințenie, bunătate, milă, înțelepciune, dreptate și multe altele. A scrie despre Dumnezeu frumusețe și sursă a toată frumusețea înseamnă a te situa nu doar în plan teoretico - estetic, ci și în plină teologie dogmatică ortodoxă. Din teologia
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Iași” din iunie 1877, pe care l-am citit și comentat eu și prietenul Eminescu pe o bancă în Copou. Ce vremuri...! - Serafim Mihai, datorită literaturii scrisă de dumneata, folosind limba literară modernă la timpul acela de ieri, raportat la infinitatea timpului și al veșniciei noastre, Biserica neamului tău a putut să folosească o limbă românească curată. - Aveți dreptate, Prea Sfântă Maria, am zis eu. - Da! Și glasul acela de cristal, cald și împăciuitor a tăcut. Mihai s-a întors spre
ÎN CER CU EMINESCU PRIVIND PĂMÂNTUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348427_a_349756]
-
pe sine în a pune în valoare aceste frumuseți. Dacă n-ar fi fost o veche năzuința a mea, aceasta îndelednicire ar fi fost o cutezanța. Scrisul, ca și viața, are căi întortocheate, greu de descifrat, e un labirint cu infinități ascunse în textul literar. El impune, pe lângă inspirație și un strop de îndrăzneala, efort continuu, chiar și un strop de umilință care să îngăduie exigentei puterea de a anula multe rânduri în favoarea limpezimii și luminii. Scrisul îți cere strădania continuă
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Iași” din iunie 1877. Pe care l-am citit și comentat eu și prietenul Eminescu pe o bancă în Copou. Ce vremuri...! -Serafim Mihai, datorită literaturii scrisă de dumneata, folosind limba literară modernă la timpul acela de ieri, raportat la infinitatea timpului și al veșniciei noastre, Biserica neamului tău a putut să folosească o limbă românească curată. -Aveți dreptate Prea Sfântă Maria, am zis eu. -Da! Și glasul acela de cristal, cald și împăciuitor a tăcut. Mihai s-a întors spre
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
deși dacă mă gândesc bine, noțiunea de "timp"este cam abstractă, întrucât noi am inventat-o, ca să ne ghidăm viața, trecerea anilor, după ea. Timpul în cosmos nu există. Timpul, este o eternitate, este fără consistență, este vid, este o infinitate de clipe peste care poți să zbori cu puterea gândului, este fără început și fără sfârșit, este nemărginit în spiritualitate și finit în materialitate. In lumea aceea paralelă cu a noastră, în lumea unde vom pășii și noi, mai devreme
TIMPUL.... de IONEL CADAR în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376092_a_377421]
-
văd nuanțele clipelor, în ochi nuanțele întrebărilor, iar în suflet...aceeiași culoare rubinie calmă și caldă. Am fost mare învolburat de iubire...ne-a rămas un ocean calm și senin. Tu pe un mal, eu pe celălalt. Între noi, o infinitate de liniște și sentimente, eu te mai iubesc. Frunzele s-au așternut în calea mea. Sunt desculț și încerc un pas în mijlocul atâtor culori. Încă am emoții să valsez sub privirea ta pătrunzătoare și frumoasă. După multă vreme ești acolo
AI SĂ-MI MAI VII, VREODATĂ TOAMNA? de MIRON IOAN în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375165_a_376494]
-
Doamna Letiția, pentru a fi mai bine înțeleasă, a făcut trimitere la „Coloana infinitului”, dar și la porțile maramureșene amintind, printre altele, că Brâncuși afirma că „oul este maica formelor, a tuturor formelor, doar pe brâul ouălor putându-se reprezenta infinitatea”. Batistuța bucovineană este un al doilea simbol tradițional al bucovinenilor, înțeles ca element de trecere de la o stare a vieții la alta, respectiv din starea de tânără la aceea de femeie măritată ori - după anumite alte elemente simbolice, culorile folosite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Desfă sunetul / în mii de părți egale / și vei fi/ precum fericirea numerelor pare / precum nefericirea numerelor impare, / precum infinitul / din sine însuși...” ( Precum infinitul). Poezia este locul unde arhitectura sufletului devine inepuizabilă. În spațiul contemplativ, înflorește imaginația într-o infinitate de forme și culori. Toate aceste momente revelatorii, însoțite de o intensă trăire, îl determină să-și pună întrebări, să caute răspunsuri care să-i aducă frântura de liniște. Și iată ce ne spune poetul: ” acum înțeleg/ bătaia inimii mele
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379238_a_380567]
-
marcă. Valoarea pieselor compuse de George Natsis poartă în sine calitatea de a individualiza un stil. Ascultătorul care nu mistuie globalizat zgomotul ci examinează cu urechea urechii educate universul sonor muzical din fiecare microundă, înțelege în muzica lui George Natsis infinitatea și vecia muzicii. Încât, fiecare poate lua fărâma de melodie soră cu fărâma de viață, cu fărâma de iubire, cu fărâma de patimă, cu fărâma de ideal. Raportat la universalitate, fărâma aceasta e uriașă, iar pe lângă bunurile pentru viață e
GEORGE NATSIS. O MUZICĂ A TOT...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374293_a_375622]
-
față de alții Omul este mărginit, posibilitățile lui fiind limitate. Dumnezeu este Ființă nemărginită, iar puterea Sa creatoare este infinită. Dumnezeu creează în mod unic, nu repetă; fiecare ființă este o creatură nouă, oglindind în ființa ei ceva din strălucirea și infinitatea dumnezeiască. De aceea Sfinții Părinți spuneau: „Ai văzut omul, ai văzut pe Dumnezeu!”. Tocmai de aceea în cinstirea sfintelor icoane nu cinstim lemnul și culoarea, ci pe cel reprezentat. Tot așa, întâlnind omul, care este chipul lui Dumnezeu, cinstea dată
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]