522 matches
-
a evita decapitalizarea și pierderile. Ei obțin sume, își asigură profituri și restituie băncilor aceste sume purtătoare de dobânzi și inflație. Creditorii reprezintă partea conservatoare a populației, care uneori își asumă riscuri foarte mari și care este surprinsă de mecanismul inflaționist. Băncile negociază dobânzi la începutul perioadei, după care acestea sunt înghițite de evoluția inflației. Mecanismul este unul de conservare a băncii ca instituție, deoarece mereu înregistrează profit. P = d + p (1) Simplist exprimat, profitul băncii (P) este alcătuit din dobânda
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
propriile atuuri și merite demonstrate în contactul cu economia reală. Fluctuațiile monetare nemaifiind la îndemâna antreprenorilor, aceștia intră în panică și încearcă să ia în calcul o variabilă căreia nu-i cunosc dimensiunea, modul de manifestare sau termenele de existență. Moneda inflaționistă transferă în procesul de schimb valoare. Cei care câștigă nu merită să câștige, iar cei care pierd nu merită să piardă. Rothbard denumește frauda ca fiind "eșecul de a realiza un transfer de proprietate asupra căruia s-a convenit în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Perioada, timpul scurs dintre emisiunea monetară excesivă și creșterea prețurilor, nu mai permite economiei să crească decât în termeni nominali. Un efect psihologic asupra căruia ne oprim este așa-zisa "fugă de monedă". Inflația odată instalată duce la încetățenirea comportamentului inflaționist, dominat de irațional și de așteptări care niciodată nu se realizează. Nimic nu mai este predictibil în perioadele de inflație. Nimeni nu mai poate face calcule corecte în asemenea perioadă. Am trăit, ca economist, perioada inflației din România, 1990 - 2000
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
umblau aproape zilnic prin magazine în căutarea a câte "ceva". Acel "ceva" era o marfă nouă, de valoare, un televizor, un frigider, un autoturism. Fiecare urmărea să scape cumva de moneda care se deprecia de la o zi la alta. Comportamentul inflaționist alimentează inflația tocmai prin încercarea de a o evita. Așa cum spuneam, iraționalul se instalează și nimeni nu mai are încredere în nimic. Comportamentul inflaționist antrenează toți participanții la piață, este toxic și contagios. Se poate lua așa cum se ia răceala
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Fiecare urmărea să scape cumva de moneda care se deprecia de la o zi la alta. Comportamentul inflaționist alimentează inflația tocmai prin încercarea de a o evita. Așa cum spuneam, iraționalul se instalează și nimeni nu mai are încredere în nimic. Comportamentul inflaționist antrenează toți participanții la piață, este toxic și contagios. Se poate lua așa cum se ia răceala, în autobuz sau în locurile aglomerate în care oamenii dezbat și aduc în discuție noi zvonuri despre apocalipsa ce va veni. Fuga de monedă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de o bucată de hârtie care a fost compromisă prin inflație. Autorii citați întreprind un studiu 1023 interesant asupra nivelului de rezistență al dolarizării la dezinflație. Concluzionând că "persistența dolarizării este o regularitate care tinde să fie asociată cu trecutul inflaționist al țărilor"1024. Există o memorie economică a populației și firmelor care determină readaptări în termene foarte largi. Iată cum răul se poate produce ușor, iar pentru a recăpăta starea de bine sunt necesare eforturi susținute și în timp îndelungat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a absolutiza acest efect, vom spune că dezorganizarea duce la confuzie, iar confuzia este premisa, începutul haosului. 7. Inflația de penurie, specifică economiilor socialiste Una dintre cele mai mari erori pe care o putem comite în judecățile noastre asupra fenomenului inflaționist din economia românească este aceea de a crede că inflația de după Revoluție a fost un fenomen pornit dintr-o dată, din sine, și care are drept cauze numai actele și faptele economice și politica de după 22 Decembrie 1989. Lucrurile nu stau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o dată, din sine, și care are drept cauze numai actele și faptele economice și politica de după 22 Decembrie 1989. Lucrurile nu stau așa, România socialistă era, așa cum vom demonstra la capitolul despre bani și socialism, o economie în profund dezechilibru inflaționist. Victor Jinga vorbește în mod explicit despre existența unei inflații în socialism pe care o numește inflație ascunsă 1027. Între cauzele inflației în socialism se enumeră 1028: - imperfecțiuni previzionale; - greșeli în întocmirea și executarea planului de stat; - abateri mari și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
creștere, dublarea practic, a masei monetare în circulație, pe fondul unei creșteri mult mai reduse a produsului social și venitului național? După cazuistica și efectele sale, inflația se împarte în: Fig. 8.11 Reglarea prin prețuri sau penurie a dezechilibrului inflaționist Așa cum spuneam, este, până la urmă, vorba despre o alegere. Dezechilibrele nu pot fi oprite decât prin recunoașterea și combaterea lor. Economiile de tip socialist, închis, nu au capacitate de detecție și rezolvare în permanență a dezechilibrelor. Pentru că se întâmplă un
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1037 (e) realizat pentru un preț (pe) și cantități de echilibru (Qe), atunci liberalizarea prețurilor a impus un nou punct de echilibru (e1), caracterizat de un preț de echilibru (p1) și o cantitate de echilibru (Q1). Fig. 8.12 Șocul inflaționist impus de liberalizarea prețurilor Este o inflație vizibilă, în cote mari, specifică, prin modul său de manifestare, unei economii libere, chiar dacă la momentul despre care vorbim economia României era profund etatistă, sectorul privat deținând o pondere nesemnificativă. Inflația de penurie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care determină o creștere, odată pentru totdeauna, a nivelului prețurilor, și forțele care pot determina o creștere continuă (sau susținută)"1047 a acestora. Inflația înseamnă o creștere generalizată și continuă a prețurilor și nu poate fi confundată cu un șoc inflaționist 1048. Spre deosebire de inflație, un șoc inflaționist poate fi admis și resorbit în economie altfel încât efectele sale să nu ducă neapărat și în mod obligatoriu la o inflație instalată. Fig. 8.15 Cadrul general teoretic al echilibrului cererii agregate (C
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
totdeauna, a nivelului prețurilor, și forțele care pot determina o creștere continuă (sau susținută)"1047 a acestora. Inflația înseamnă o creștere generalizată și continuă a prețurilor și nu poate fi confundată cu un șoc inflaționist 1048. Spre deosebire de inflație, un șoc inflaționist poate fi admis și resorbit în economie altfel încât efectele sale să nu ducă neapărat și în mod obligatoriu la o inflație instalată. Fig. 8.15 Cadrul general teoretic al echilibrului cererii agregate (C), ofertei agregată (O) și tendințele celor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
confundă cauzele se pot amesteca și metodele de combatere. O metodă de combatere inadecvată duce la efecte contrare, de intensificare a fenomenului. De asemenea, este esențial să facem distincția dintre inflația specifică unei economii în echilibru, dar care are tendințe inflaționiste și inflația de dezordine socială și politică. Dăm exemplu: inflația importată de statele industrializate în anii '73-'74 și '79-'80, a fost una care apărea pe fondul unor economii echilibrate în dinamică, dar care erau confruntate cu creșteri nejustificate
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
directă a inflației să fie o măsură de politică economică încununată de succes 1064. Când discutăm despre antiinflație trebuie să punem în evidență că orice asemenea program trebuie să fie public, predictibil și hotărât. Sunt caracteristici care pot opri comportamentul inflaționist și tendințele de autoalimentare psihologică a inflației. Spunem asta, deoarece se știe că în condiții de creștere generalizată a prețurilor există tendința oamenilor, a deținătorilor de monedă, de a lua decizii pentru protejarea veniturilor lor1065. Cum situațiile extreme reclamă măsuri
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
perturbă această activitate și-i oferă un caracter aproximativ. Din dorința de a evita posibilele pierderi, întreprinzătorii vor include în prețul cu care operează, o marjă mare și din ce în ce mai mare de profit, situație care dă naștere și alimentează o spirală inflaționistă, a prețurilor și costurilor diferită de aceea a prețurilor și salariilor. În dezbaterea despre combaterea inflației nu putem nega că a existat o istorie a folosinței inflației ca motor economic. Numai că asta se întâmpla în epoci în care posibilitățile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de folosință a inflației și a haosului economic sunt mult reduse. Se întâmplă așa și pentru că discutăm despre relații economice mult mai complexe și mai extinse. Victor Jinga 1069 pune în evidență că "formarea capitalurilor a fost ajutată de procese inflaționiste, în Anglia, în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, în SUA pe la mijlocul secolului al XIX-lea, și în Japonia în deceniile 1870-1890" . Cu toate acestea, așa cum subliniam, economiile moderne și societățile moderne nu mai suportă și nu mai pot
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
În primul rând, ca o direcție fundamentală de dezbatere, trebuie să arătăm că economiștii austrieci nu văd statul ca având un rol în emisiunea, controlul și gestiunea monedei din hârtie. Odată rezolvată această problemă ar trebui să dispară și fenomenul inflaționist, deoarece statul este cel vinovat de haosul economic și monetar pe care-l aduce inflația. Fig. 8.34 Tipuri de inflație după cauze și mod de manifestare Jörg Guido Hülsmann se pronunță 1070, prin urmare, împotriva acestui mod de organizare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și ajusta venituri. Mereu modificările, dezechilibrele din economiile socialiste, au venit din zona ofertei agregate, deoarece în socialism nu a existat și nu putea exista o politică de management al economiei prin manevrarea cererii agregate. Aceasta ar fi presupus presiune inflaționistă și emisiune monetară, nespecifică statelor socialiste. Fără a insista foarte mult asupra fenomenului, vom spune că situația de inflație prin penurie a fost obținută într-un context dat de: finalizarea procesului de industrializare și stagnarea în fața noii etape a informației
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Editura Enciclopedică, București, 1996. Kirițescu, C. C., Lumea în care și-a găsit drumul Banca Națională a României, Editura Enciclopedică, București, 2001. Kirițescu, C. C., Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996. Kotler, P.-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998. Lăzărescu, A., "Criza inflaționistă, cauza structurale și conjuncturale", în Revista Tribuna Economică, nr. 11/1994 Lăzărescu, A., Principiile trecerii la comunism, Editura Politică, București, 1977. Lecourt, D.-co., Dicționar de istoria și filosofia științelor, Editura Polirom, București, 2005. Lemnitz, A., Banii și funcțiile banilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1994. Otovescu, D.-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010. Papuc, R., Economia publică și statul bunăstării, Editura Universității din București, 2009. Paxman, J., Animalul politic - o anatomie, Editura Nemira, București, 2005. Pelinescu, E.; Ionescu, M., "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice", în Inflația în România, Editura Expert, București, 2003. Petreanu, C.; Petreanu, N., "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna economică, nr. 24/1991. Piaget, J., Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
din București, 2009. Paxman, J., Animalul politic - o anatomie, Editura Nemira, București, 2005. Pelinescu, E.; Ionescu, M., "Definirea fenomenului inflaționist prin prisma teoriilor economice", în Inflația în România, Editura Expert, București, 2003. Petreanu, C.; Petreanu, N., "Dezechilibrele monetare și riscurile inflaționiste", în Tribuna economică, nr. 24/1991. Piaget, J., Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008. Piaget, J., Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998. Platon, Legile, Editura IRLI, București, 1995. Platon, A
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Astfel, pe lângă deprecierea din Massachusetts de 11 la 1, în comparație cu paritarea inițială a bancnotelor față de moneda metalică, bancnotele din Connecticut s-au depreciat cu 9 la 1, cele din Carolina cu 10 la 1 în 1740, și cele din virulenta inflaționistă Rhode Island cu 23 la 1. Chiar și cea mai stabilă bancnotă, cea a Pennsylvaniei, a suferit o apreciere a monedei metalice cu 80% peste paritate. Un studiu detaliat ai efectelor bancnotelor în New Jersey demonstrează cum acestea au creat
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
monedei metalice cu 80% peste paritate. Un studiu detaliat ai efectelor bancnotelor în New Jersey demonstrează cum acestea au creat un boom economic în perioada colonială. Când noii bani de hârtie au fost introduși în circulație, a rezultat un boom inflaționist, urmat de o recesiune deflaționistă când oferta de bancnote s-a contractat. La sfârșind războiului regelui George cu Franța, în 1748, Parlamentul a început să preseze coloniile în vederea retragerii masei de bancnote și a reîntoarcerii la moneda metalică. În 1751
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu-l poate permite fără pedeapsă. Am învățat pe drept cuvânt că pentru echilibrul economic stabilitatea monetară este alfa și omega. Dar într-o perioadă de mari dezechilibre economice, cum poate exista o monedă stabilă? În atari perioade istorice moneda inflaționistă se va instala fără voia noastră". Costin C. Kirițescu, Idei contemporane în acțiune, Editura Enciclopedică, București, 1996, p. 73. 977 Apud. Helmut Frisch, Teorii ale inflației, Editura Sedona, Timișoara, 1997, p. 14. 978 János Kornai definește echilibrul ca fiind "o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
acestor oameni, deoarece dacă există un vinovat, acela este guvernul care a generat inflația . Și totdeauna se găsesc oameni care favorizează inflația înțelegând ceea ce se petrece înaintea altora. Profiturile deosebite care le revin lor sunt consecința inevitabilei asimetrii a procesului inflaționist. Guvernul poate socoti inflația ca mijloc de colectare de fonduri - fiind preferabilă prelevării de taxe, măsură adesea impopulară și dificilă . Nu odată în numeroase țări mai bogate legislatorii au discutat luni de-a rândul, căutând forma optimă de prelevare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]