55,646 matches
-
propria viață. Opțiunile decisive apar atunci cînd se așteaptă mai puțin, viața este un joc de ruletă la care se pierde sau se cîștigă în funcție de locul în care se oprește bila, fără ca moralitatea, pregătirea profesională sau talentele oamenilor să poată influența în vreun fel poziția pe care vor trebui să se așeze în lumea nouă. La fel ca în precedentul său volum de povestiri, autorul oferă o dublă perspectivă asupra oamenilor și întîmplărilor. La nivelul fiecărei proze el coboară la nivelul
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
l-a avut ca maestru la Școala de Arte Frumoase din București, pe Camil Ressu de care îmi vorbea întotdeauna cu multă admirație. Marii pictori din prima jumătate a secolului XX - și în special Gheorghe Petrașcu - au exercitat o puternică influență asupra tânărului artist care însă nu i-a imitat ci a rezonat la spiritul lor. A pictat case vechi din Târgoviște precum Petrașcu. Intâmplarea face ca Aurel Vasilescu să fi fost chiar originar din vechea capitală a Tării Românești, oraș
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
lui Eminescu este cam alunecoasă și inconsistentă. Cea mai edificatoare poziție a poetului este clar ilustrată în articolul "Dup-o tăcere îndelungată...", prilej pentru a aminti că rolul conservatorilor, a statului în mod special, este de a apăra credința de influența elementelor alogene perturbatoare. Așadar, totul este o chestiune de accent care, în acest caz, cade pe "noi conservatorii", pe stat. |n concluzie, alături de folclor, de istorie, credința este și ea o modalitate autentică de a articula o identitate națională, cel
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
autor), s-a numit „Ernste Musik in der Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut legătura cu societatea și că vocea sa nu mai are relevanță publică se datorează, după opinia lui Claus-Steffen
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
origine) - și una de atenuare a divergențelor, de punere în prim plan a asemănărilor, prin folosirea - chiar improprie - a terminologiei cu care ascultătorul sau cititorul e obișnuit: cea a religiei sale. În momentul de față, zona cea mai sensibilă - sub influența evenimentelor politice internaționale - este cea care privește modul de prezentare a islamismului: există pe de o parte tendința de a-l asocia cu terorismul, de a-l vedea ca alteritate față de tradițiile europene, pe de alta o anume familiaritate, o
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
strop de ironie fină, aulică, abstractă, în dosul schelăriei comentatoare, afină spiritului critic junimist, un zîmbet subțire, superior prin cunoaștere, ascuțit ca o lamă, asigurându-și tot timpul o distanțare salubră. Așezând criticismul junimist în contextul european al filiațiilor și influențelor, Cornel Moraru își păstrează vigilența remarcând, de exemplu, că “în ciuda negației vehemente a trecutului imediat, junimiștii sunt în realitate conservatori”, spre deosebire de alte grupări europene. Pe de altă parte, observă cu finețe și discernământ elemenele contradictorii ale programului mișcării: “Junimiștii au
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
Radu Ciobanu Printre genurile literare, evocarea, supusă, cum e, fluctuațiilor umorale și capriciilor memoriei afective, face figură de artă minoră. Ceea ce nu-i diminuează nicidecum importanța. Se pare că sub influența profesorului Liviu Rusu, „cerchiștii” se dedau unei subtile delectări cultivând artele minore, iar „Revista Cercului Literar” le consacra cu regularitate chiar o cronică. De fapt, în tot ce făceau, ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
te faci rabin! Simplu. Gîndirea arhiepiscopului Anania, că biserica nu poate împestrița cu membri de partid militanți, fără a-și pierde creditul, a convins Sfîntul Sinod. Iar asta într-un moment în care clubul popilor politicieni părea să aibă destulă influență în sînul Bisericii Ortodoxe. Nu neg că reacțiile apărătorilor drepturilor omului nu și-ar avea îndreptățire, dar nu poate fi negat nici că Biserica Ortodoxă are dreptul să-și apere credibilitatea. Călcînd Constituția? M-ar putea întreba careva. Cred că
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
și în domeniul muzicii contemporane. O dezbatere privind canonul, asemenea aceleia din literatură, încă nu a avut loc în ceea ce privește muzica nouă. Și acest lucru este valabil nu numai pentru România, ci pentru întreg peisajul muzicii contemporane. Dar urgența temei și influența pe care a avut-o discuția literară mondială în jurul canonului occidental se pare că a dat naștere la discuții și încercări, deocamdată punctuale, de reanalizare a fenomenului muzicii noi. Semnale diverse, venite din Germania, Franța și Statele Unite, pun diferite întrebări
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
pe anumite direcții culturale, asigurând personalitatea revistei. O pecete originală este dată și de heideggerianismul evident al celor doi redactori, relevat îndeosebi prin traducerile lui Constantin Amăriuței, prin relatarea unei întâlniri miraculoase cu filosoful (în nr. 3) și prin asumarea influenței lui în modul de a gândi. Revistele culturale din exil își declarau apartenența ca pe o mândrie și ca pe un militantism necesar: „Ființa românească“ (Paris, 1963-1968), „Revista Scriitorilor Români“ (München, 1962-1990). Titluri mai subtile, care relevau mai puțin explicit
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din perioade diferite, de la reprezentanții Școlii Ardelene pînă la George Barițiu, Timotei Cipariu, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
putea fi surprins de evenimente, de răsuciri social-politice, prevestitoare aproape întotdeauna ale răului. Demarând analiza, făgăduisem totodată să completez paralela trasată. De o parte era versantul examinat, cel al lui Cioran și Eliade, care au derapat într-o fază sub influența ideilor de extremă dreaptă, ostile democrației și toleranței. Pe de altă parte, pe versantul celălalt, abia schițat se contura itinerarul lui Sartre și Aragon, deturnat sub presiunea unei doctrine de extremă stângă, un dogmatism milităros și sufocant. Exempele s-ar
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
pentru un sediu de Senat. Priveam reportajul tv cu aurăriile împodobind sala înaltă de 13 metri și un gând-frisoană mi s-a instalat deodată în minte, după care am avut o tresărire de superstițios: și dacă înălțimea aceasta va avea influențe negative asupra activității aleșilor ? Dacă 13-le ăsta - cel mai anticristic număr - va ajuta la votarea unor legi mai stufoase decât să le poată pricepe oricare pământean? Sfinte, Dumnezeule! Poate că nici ei, senatorii, nu le-ar mai fi priceput
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
amenințătoarea primejdie pe care o reprezentau pentru psihicul meu savanții deschiși către lume, mai ales din cauza marelui procentaj de psihologi, psihanaliști, psihiatri și psihoterapeuți aflați printre ei, m-am întrebat care ar fi cea mai bună cale să mă sustrag influenței lor. Cu firea mea bonomă, tolerantă, îi lăsasem pe acești psihoterapeuți, psihologi, psihiatri și psihanaliști să se insinueze lângă mine cu măștile lor atroce și îngrozitoarele lor imagini. De psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și psihanaliști trebuie să te ferești la fel
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
1961; D. B. Saddington, The Function of Education according to Christian Writers of the Latter Part of the Fourth Century, AClass, 8, 1965, 86- 101; R. Kaster, Guardians of Language: The Grammarian and Society in Late Antiquity, Berkeley, 1988. footnote>, a influenței celei de-a doua sofistici<footnote G. Anderson, The Second Sophistic: A Cultural Phenomenon in the Roman Empire, London-New York, 1993; T. Whitmarsh, The Second Sophistic, Oxford, 2005. footnote> asupra stilului oratoric al Părinților greci ai Bisericii (de pildă, Vasile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
309, 92); Or. 4, 103 (SC 309, 250-252). footnote> au pledat pentru claritatea stilului (a¦fe¢leia); lor li se alătură Ioan Hrisostom (344/354-407). Scriitorul antiohian nu a fost ostil tradiției literare clasice, ci, dimpotrivă, a fost receptiv la influențele culturale ale Antichității<footnote Chrys., Oppugn., 3, 11 (ed. rom., 278; PG 47, col. 367); Hom. in Eph., 21, 1 (ed. rom., 214-216; PG 62, col. 150); Hom. in I Thess., 8, 4 (ed. rom., 98; PG 62, col. 446
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări apărarea limes-ului danubian. Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic, etnic, cultural, istoric) amplul proces de formare a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
paganisme traditionnel dans le cénacle des derniers pontifes - p. 23-41). François Ploton-Nicollet se oprește asupra unui scurt poem (carmen III ― <De vi>ridiaris viri inl. Fausti) al unui poet minor din veacul al V-lea - Flavius Merobaudes, evidențiind mai ales influența lui Statius și împrumuturile formale din Siluae-le acestuia în descrierea într-un stil „optimist și liric” (p. 61) a grădinii senatorului Faustus, dar și concepția estetică și simbolică novatoare, centrată pe dimensiunea morală, care caracterizează elogiul naturii în versurile lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
publice care ar fi trebuit dedicat exclusiv specialiștilor în științe politice. În viziunea lui Marius Tudor și Adrian Gavrilescu, „jurnalismul postdecembrist evită evaluările pe criterii vizibile de competență parlamentară” și se ocupă exclusiv de cîteva „șabloane gazetărești” precum: „traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție vezi p. 12). În felul acesta, cred autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la nivelul societății, în detrimentul specialiștilor
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
aspirație de-a evada din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub o «influență nefastă» determinată de istoricitatea temporală și de necesitatea spațială. Din 1987, de cînd mă aflu în exil, mă situez sub influența benefică a libertății, a providenței, a forțelor celeste și ale transcendenței“. Așadar zodia scriitorului pare a se fi schimbat. În fond, d-sa începe a-și percepe vîrsta. Înaintarea în vîrstă aduce semnalele sfîrșitului, chiar atunci cînd prolificitatea biologică s-
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
în sacoșe, în loc de medalii, câte-un exemplar din numele localității unde s-a desfășurat campionatul. Și, fiindcă antrenorul Relu Auraș nu a fost fair play, având în sacoșă trofeul cel mai mare al localității, a fost acuzat de trafic de influență (?) și destituit din funcție.
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un Arghezi, la un Ion Barbu
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un Arghezi, la un Ion Barbu, precum și influența peisagiului și peisagiștilor asupra poeziei contemporane române - despre
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu, sau chiar la un Minulescu, la un Arghezi, la un Ion Barbu, precum și influența peisagiului și peisagiștilor asupra poeziei contemporane române - despre Lirica noastră de azi, vezi Gândirea, nr. 10/1938. Editorial vorbind, completarea volumului din 1936 cu eseuri, conferințe din anii următori tipăririi cărții și chiar postume (Spiritul mediteranean a văzut lumina tiparului
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]