21,886 matches
-
Biblioteca personală v Biblioteca-centru informațional al unei comunități v Managementul unei biblioteci : concept, evoluție, rezultate : studiu de caz v Forme specifice de activitate în biblioteca publică v Relația informare-comunicare în biblioteca publică v Rolul bibliotecii ca instituție publică în societatea informațională v Biblioteca-spațiu al comunicării v Biblioteca și comunitatea v Achiziția asistată de calculator : studiu de caz v Construirea bazelor de date v Comunicarea documentelor, funcție primordială a structurilor info-documentare v Informarea oferită prin intermediul rețelelor v Cataloagele automatizate de bibliotecă v
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
v Comunicarea documentelor, funcție primordială a structurilor info-documentare v Informarea oferită prin intermediul rețelelor v Cataloagele automatizate de bibliotecă v Reconversia : studiu de caz v Informatica în sprijinul activității de bibliotecă v Biblioteca virtuală v Avantajele cărții electronice v Impactul tehnologiilor informaționale în dezvoltarea societății v Regăsirea informațiilor prin Internet v Baze de date biblioteconomice v Motoare de căutare pe Internet v Internetul-sprijin în activitate de informare și documentare v Cartea electronică v Informatizarea bibliotecilor v Produsele multimedia și utilizatorii bibliotecii v
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și satisfacerea unor interese particulare care nu au nimic de a face cu obiectivele sociale ale intervenției. Agenții de implementare sunt mai bine informați asupra resurselor, reglementărilor utilizabile pentru accesarea și folosirea lor, în comparație cu potențialii beneficiari ai intervențiilor. Din cauza „asimetriei informaționale „dintre agenți și clienți apar frecvente suspiciuni din partea acestora din urmă chiar dacă utilizarea resurselor se face în scopuri comunitare”. • Participarea agenților la intervențiile sociale este puternic modelată de: experiențele anterioare, de controlul pe care îl pot exercita în procesul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru constituirea acelor stocuri. Din acest punct de vedere, opțiunea conceptuală este pentru „capitalul uman”, în conformitate cu G.S. Becker, dar are și o anume particularitate. În concepția lui Becker (1997) de interpretare a capitalului uman există trei componente ale acestuia: cea informațională, dată de acumularea de cunoștințe, cea psihobiologică, manifestă în starea de sănătate, și cea axiologică, asociată cu valorile 1. Includerea valorilor în seria componentelor capitalului uman creează anumite probleme de ordin operațional și conceptual. Tipul de investiție pentru educație și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
teoria informației, comunicarea se referă la reducerea incertitudinii, iar informația este un grad cuantificabil de reducere a incertitudinii"2. Cea de a doua este o încer-care a noastră de a defini acest proces: comunicarea reprezintă un transfer și un contra-transfer informațional între două sau mai multe entități, cu scopul de a obține înțelegere, legături sociale, conlucrare sau organizare. Elementul comun al celor două definiții este, evident, "reducerea incertitudinii". După cum afirmam anterior, comunicarea a evoluat și a condus la formarea unor noi
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
crea un climat de încredere și simpatie în rândul propriului personal, precum și în rândul publicului"8. Heinz Flieger: "Relațiile publice sunt înțelese ca fiind acțiuni funcționale care își aduc contribuția la menținerea și dezvoltarea potențialităților sistemelor pluraliste. PR cuprind potențialități informaționale, comunicaționale și interactive, ca-pabile să realizeze un climat de transparență și deschidere atât în interiorul organizației, cât și în afara acesteia. Scopul relațiilor publice este acela de a face publice și a legitima interesele, țelurile și negocierile diferitelor organizații. Prin folosirea responsabilă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
să o promoveze, să mențină un dialog permanent atât cu interiorul, cât și cu exteriorul, să realizeze legături durabile pe bază de încredere reciprocă cu orice partener, să promoveze interesele sistemului etc. Prin munca sa, consilierul PR realizează un circuit informațional permanent între propriul sistem și mai multe tipuri de grupuri-țintă. În viziunea lui J. E. Grunig și a lui F. C. Repper (1992), există patru categorii de public: "1. publicurile tuturor problemelor acestea iau parte activ la toate dezbaterile; 2. publicurile
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
sistemului și care au specializări în alte domenii de activitate, cum ar fi: economiști, juriști, jurnaliști, medici, ingineri etc. În cel mai fericit caz, astfel de persoane au urmat un curs intensiv de comunicare și PR și au un bagaj informațional destul de redus în acest domeniu. Nu contestăm faptul că pot exista autodidacți sau PR-iști nativi care pot avea rezultate bune în domeniu, dar aceștia sunt foarte rari. Organizarea unui birou de imagine cu persoane având specializări în alte domenii
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
niște tehnici de monitorizare pentru a ști întotdeauna ce faci. După ce s-a terminat totul, știi ce s-a întâmplat. 14. Planifică evaluarea. 15. Evaluează toate aspectele situației impactul asupra categoriilor de public și răspunsurile lor. Evaluarea include (1) impact (informațional, asupra atitudinilor și asupra comportamentului) și (2) randament (eforturile legate de media și rezultatele acestor eforturi). 16. Comunică rezultatele. Pe scurt: 1. Identifică centrul de unde au pornit problemele. 2. Analizează lista totală a publicurilor și notează-le pe toate acelea
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
ansamblu asupra realităților sistemice într-un anume context. Odată cu definirea problemei, atenția consilierului va fi focalizată pe un anumit aspect al realității care reprezintă, de fapt, tema principală a întregului construct al viitoarei campanii de PR. Având tot acest cumul informațional, consilierul PR va trebui să cerceteze toate ele-mentele legate de problema sistemică deja definită și să coroboreze toate aceste date cu cele pe care le are deja din prima etapă. În ceea ce privește cercetarea, se consideră că aceasta ar putea fi realizată
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
avem două situații distincte, și anume: informații venite prin e-mail de la diferite persoane (clienți, parteneri, jurnaliști) și informații culese de pe internet din diferite baze de date publice, naționale sau internaționale. Analiza tuturor mesajelor venite pe acestei căi oferă un cumul informațional foarte important calitativ și cantitativ pentru consilierul PR. > Analiza mass-media După cum am afirmat pe parcursul acestei lucrări, orice sistem trebuie să aibă un departament de analiză în care anumite persoane să monitorizeze în permanență mass-media, atât cea audiovizuală (locală, zonală, națională
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
trimise comunicate sau dosare de presă, să fie organizate conferințe, să fie efectuate prezentări ale instituției etc. În cea-laltă familie intră obiectivele de impact, cele definite ca atare de o campanie de relații publice. Acestea sunt de trei tipuri: a. informaționale adecvate în special atunci când se urmărește popularizarea unui eveniment, produs, lider etc.; b. atitudinale vizează modificarea atitudinilor pu-blicurilor (formarea de noi atitudini, întărirea celor existente sau schimbarea lor radicală) față de organizație, produsele sau serviciile ei; c. comportamentale implică modificarea comportamentului
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
comportamentale implică modificarea comportamentului (crearea de noi comportamente, întărirea celor favorabile sau răsturnarea celor defavorabile) față de organizație"61. În conformitate cu Cristina Coman, care-l citează pe D.L. Wilcox (1992, p.172), obiectivele unei campanii de PR sunt de două feluri: "a. informaționale: dau date despre un eveniment, prezintă un produs, introduc o companie etc.; aceste obiective pot fi ușor conturate, dar realizarea lor nu poate fi ușor evaluată; b. motivaționale: urmăresc să convingă publicul și să determine anumite acțiuni; aceste obiective sunt
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Campania de PR se va adresa prioritar acelor grupuri care vor avea o capacitate mai mare de absorbție a informației și, se-cundar, și altor grupuri. Dificultatea constă tocmai în a determina care sunt cele mai accesibile (din punct de vedere informațional) grupuri-țintă. O împărțire clasică a grupurilor-țintă este următoarea: a. grupurile-țintă intrasistemice formate din membri din interiorul sistemului; b. grupurile-țintă extrasistemice formate din membri din afara sistemului. Chiar dacă informația emisă sau ideea-forță a campaniei de PR va fi aceeași pentru toate grupurile-țintă
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
marca și calitățile acestuia. 10. Strategia intensivă Acest tip de strategie ține cont de parametrul timp. Este folosită cel mai adesea pentru promovarea unui prototip. În astfel de cazuri, campaniile scurte, dar foarte intensive pot lua forma unor boom-uri informaționale, care aduc la cunoștința grupurilor-țintă respectivul produs, precum și calitățile acestuia. Pentru a avea relevanță, acest tip de strategie trebuie repetată cu o anumită frecvență, în funcție de capacitatea de absorbție informațională a mentalului colectiv al unui anumit grup-țintă. 11. Strategia extinsă sau
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
campaniile scurte, dar foarte intensive pot lua forma unor boom-uri informaționale, care aduc la cunoștința grupurilor-țintă respectivul produs, precum și calitățile acestuia. Pentru a avea relevanță, acest tip de strategie trebuie repetată cu o anumită frecvență, în funcție de capacitatea de absorbție informațională a mentalului colectiv al unui anumit grup-țintă. 11. Strategia extinsă sau extensivă Este legată de cea precedentă, deoarece și acest tip de strategie ține cont de parametrul timp, în ceea ce privește modul de expunere a temelor. Este focalizată mai mult pe teme
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
do). Ulterior, cum-părătorul începe să se documenteze asupra produsului (learn), iar în cazul în care e satisfăcut de calitățile produsului, va ajunge să îl și placă (like). 13. Strategia efectului imediat și a persuadării prin utilizarea frecvenței (calculate) în dispersia informațională Este folosită în funcție de target-ul fixat, precum și în funcție de grupul-țintă căruia dorim să ne adresăm. Când avem un mesaj de tip catch all, care se adresează unui mental colectiv al unui bazin mai mare, și când ținta propusă este doar atragerea atenției
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de bani, aparatură, medicamente dintre cele mai performante? S-a găsit și răspunsul final. Cu siguranță inima noastră nu este doar o simplă pompă care face corpul să funcționeze. Se știe că inima are neuroni și neurite care trimit semnale informaționale înapoi la creier, deci inima comunică bine cu creierul, dar cel mai important este că inima are o minte proprie, poate învăța și memora, exemplul cel mai elocvent este demonstrat de cei cărora li s-au implantat o altă inimă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
arhivele secrete ale celor două țări, putem Înțelege că ea avea un conținut echivoc, o față ascunsă, accesibile numai celor inițiați. Paralel cu vizita propriu-zisă, s-a desfășurat o competiție dură Între serviciile speciale românești și americane, un veritabil război informațional, cîștigat În cele din urmă de Securitatea română. Am intrat, cu totul Întîmplător, În posesia unei Înregistrări care dovedește cu prisosință acest lucru. Este vorba despre Înregistrarea discuției tête-à-tête dintre Ceaușescu și Nixon. Deși agenții CIA au făcut tot ce
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
știi să ții un secret. Meseria de ziarist însemnă să spui tot. Să porți povara știrilor proaste. Să împrăștii molima. Cel mai tare subiect din toate timpurile. Ăsta ar putea să fie sfârșitul mass-mediei. Descântecul ar putea fi molima Erei Informaționale. Imaginați-vă o lume în care oamenii s-ar ascunde de televizor, de radio, de filme, de internet, de reviste și ziare. Oamenii ar trebui să-și pună dopuri în urechi, așa cum își pun prezervative sau mănuși de cauciuc. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
atât de pline de răni și de jupuite, că nimeni nu le-ar cumpăra în veci de la măcelărie, așa că trebuie tocate și gătite. Ăsta e puiul din cârnați. Puiul de la fast-food. Altceva nu știe Stridie să spună. Asta e molima informațională care vine de la el. Ăsta e momentul în care dau drumul la radio, la muzică country. La baschet. La orice, atâta timp cât e tare, continuu și mă lasă să cred că sendvișul meu e pur și simplu un sendviș. Că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
numai teoretic, dar procesele nu pot fi decât separate. Globalizarea înseamnă, în opinia noastră, o a treia formă de colonialism : după supunerea administrativă a unor popoare de către altele a urmat exploatarea lor economică - neocolonialismulpentru a se impune în sfârșit, dominația informațională a câtorva superputeri asupra restului lumii ( nu întâmplător tocmai aceste țări foarte puternice promovează ideologia globalizării ), cu consecințe tragice asupra dreptului indivizilor sau / și comunităților umane, la diferență și identitate. Interesele extrem de puternice aflate în spatele impunerii acestui fenomen ne fac
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
același autor mărturisea: Liderii și instituțiile care ne-au promis o epocă de aur nu se țin de cuvânt. Ne asaltează cu viziunile unor dispozitive tehnologice nemaipomenite, cum ar fi locuri în avion cu monitoare de televizoare și o autostradă informațională care ne va da posibilitatea să faxăm mesaje în timp ce ne bronzăm pe plajă. Totuși lucrurile pe care ni le dorim cel mai mult, ca de exemplu mijloace sigure de existență, o locuință decentă, alimente sănătoase și necontaminate, un sistem adecvat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fel ca înainte. Poate că este în firea lucrurilor să se petreacă astfel. Un fapt de netăgăduit este acela că omenirea progresează de la o epocă la alta și chiar de la un an la altul, dezvoltându-se atât pe plan tehnologic informațional, cât și demografic, cultural ș.a.m.d. Au loc schimbări chiar și la nivelul modului de gândire și în ceea ce privește stilul de viață. Mai ales în ultimul secol și în ultimele lui decenii, acestea s-au perindat într un ritm amețitor
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Și atunci fusese îngrozită de viditatea care se crea în jur, trecea timpul, fulgerător de repede și ea nu mai reușea să-i mai stopeze cursul, se alarmase de vălul gros, ca de pâslă ce o înconjura, de sărăcia fluxului informațional, de vraja ce-o exercita asupra ei vocea Fanei, universul mărunt spre care se lăsa târâtă, tot mai adânc, mai comod, mai greu de înlăturat. Atunci se revoltase și voise să-i iasă din jug, o alungase. Acum o asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]