974 matches
-
ajuns și intuit. Cititorului grăbit ori neavizat ori puțin elevat, îi poate scăpa nuanța, simbolul, conotația, ideea, esența, lecturând cu oarece neglijență pe care nici el însuși nu și-o bănuie că ar sălășlui în el. De teama unui fiasco ingrat, nu m-aș încumeta la a-mi face părere. Și totuși, calitatea mea de fidel cititor al poetei, mă-ndeamnă la reflecție. Îngerii urcă la cer pentru că acolo e locul lor, nu printre pământenii care au adunat în ei tot
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
pe care fortuit le conduc. Neputându-se așeza în marea frescă a lumii mici în care se osârduiesc, cred sincer și fără umbră de îndoială că sunt izvorul cu lapte și miere al bunăstării tuturor celor din jur: al subalternilor ingrați și leneși, al șefilor incompetenți și hapsâni, al clienților proști, al furnizorilor tâmpiți și al familiei care nu înțelege sacrificiul lor enorm. Supralicitarea calităților noastre este, deja se știe, o constantă umană a iraționalității cu aer de rezonabilitate. Este celebru
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
compromisul acesta ne face neoameni. Neputându-se așeza în marea frescă a lumii mici în care se osârduiesc, cred sincer și fără umbră de îndoială că sunt izvorul cu lapte și miere al bunăstării tuturor celor din jur: al subalternilor ingrați și leneși, al șefilor incompetenți și hapsâni, al clienților proști, al furnizorilor tâmpiți și al familiei care nu înțelege sacrificiul lor enorm. Din ideea pervazivă că suntem mai buni decât merită compania în care lucrăm, survine și marasmul corporatistului care
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
Martínez premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Veneția. Omul greșit în locul greșit dă naștere unei comedii spumoase, Ministry of Love (r. Pavo Marinkovic), proiectată în peste 15 festivaluri. Un biolog croat se trezește într-o misiune națională ingrată: să verifice care dintre văduvele de război și-au găsit iubiți și n-ar trebui să se mai bucure de pensia de pe urma soților. O odă adusă lui Buster Keaton și Jacques Tati, comedia Paris, pieds nus/ Lost in Paris îi
Politică, religie și dragoste în primele filme confirmate la TIFF 2017 [Corola-blog/BlogPost/100864_a_102156]
-
cuvânt magic Nemărginit în spațiu preponderent politic, Atrage ca un magetic câmp, Cohorte aburite de mierea ce-i în stup. Prostia asurzește cu glasul dur și rece, Trezirea din dormire a gloatei prea flămămde Și din înalte funcții corupte și ingrate, Imunitatea se cumpără, se vinde... Prostia-n avalanșâ ca tăvălug astupă Istorii, idealuri și adevăruri simple, Că haosul e starea, Ce scaldă în suspans prostimea. Prostia cu minciuna-n liberul consens A generat taifunuri și apig genocid, Ce a ucis
CUVÂNTUL CARE UCIDE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1834 din 08 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343052_a_344381]
-
mai ales creierul. O revigorează și o deconectează de la toate frământările ce nu i-au prea dat liniște în ultimul timp. Noroc că și-a găsit refugiul în muncă și nu a mai putut să se gândească la situația sa ingrată. Începea să se simtă fericită aici în mijlocul naturii reale. La fericirea sa era martora și Dunărea care curgea nepăsătoare spre marea sa dragă, leagăn și loc de scaldă al copilăriei sale. Merele din pomi erau coapte și multe dintre ele
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
program, duce mai totdeauna la desăvârșire, la capodoperă, dacă este susținută de un talent viguros, de o vocație certă. Gabriela Mimi Boroianu scrie o poezie de succes și am convingerea că ieșirea ei spațiul larg și generos al poeziei dincolo de ingratele limite ale „provincialismului” îi va aduce și recunoașterea cuvenită, și notorietatea. Cronicarul s-a mărginit aici la o simplă notație „impresionistă”, la considerații generale, fără să intre în „ambulatoriul” criticii estetice propriu-zise, din dorința modestă de a lansa câteva impresii
CONSTANTIN STANA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379575_a_380904]
-
închipuie prestanța edificiului. Temple ale iubirii, sau, ctitoresc temple ale exprimării. Va rămâne scriitorul Gheorghe Andrei Neagu în memoria cititorilor săi prin construcția poetică a unui templu al iubirii? Sau, poate prin construcția unui mit demolat, cel al unui regim ingrat, al comunismului totalitarist, demolat cu „Arme și lopeți”? Sau... cel mai probabil prin zidire, cărămidă cu cărămidă, timp de cincisprezece ani, al unui templu al exprimării colective, prin fondarea revistei „Oglinda literară”?! Nu pot să-mi susțin ideea, să transmit
MARIANA VÂRTOSU-PENTRU TOTDEAUNA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380890_a_382219]
-
ei atrași de aura acestui Iisus, plus o mulțime de legionari, simpli soldați! Și simt uneori privirile lor acuzatoare asupra mea chiar dacă aparent sunt binevoitori față de mine. Voi afla însă adevărul despre toți aceștia când voi pleca din această țară ingrată pe care am crezut că o pot stăpâni. Atunci fiecare își va arăta adevărata față. Ce greșeală infamă! Zeii sunt neiertători Hasim! Iar batjocura lor este usturătoare! -Eu nu vă condamn, mărite procurator. -Și ei au spus la fel, Hasim
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Parisului: când la ambasadorul englez, când la consulul prusac, când la ambasadorul rus, când la cel austriac; doar va pune vreunul o vorbă bună pe lângă împărat ca să-l primească în audiență: „Vreau să intervin pentru poporul meu, a cărui soartă ingrată se găsește în mâinile marilor puteri...!“», p. 13) - spre „a se elibera“ demn din „labirintul“ celor trei imperii - recurge la „soluția ultimă“, aceea de a-și trage o „rafală de gloanțe în cap“, cu carabina din „panoplia-i regală“, împroșcându
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
poeme al dânsei, dar intermediarul desemnat să o facă, direct de la tipografie, nu a dat curs operațiunii. Inițiatoarea generosului gest care mă avea că destinatar aștepta confirmarea primirii coletului și efectul surprizei. Cum reacția beneficiarului întârzia, plana asupra lui anatema ingratului. Abia după ce donatoarea s-a edificat asupra incidentului, avea să fiu absolvit de presupusa impolitețe. Desigur, ca să-și desăvârșească frumosul gest, autoarea cu pricina mi-a pus personal la poștă volumul pe seama căruia eu încasam prezumtiva amendă. Acum, absolvit de
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
scări de idealuri calpe, găunoase, să-și urle-n sânge hoarde simiene, ca să scrâșnești cu idolii în brațe și să li te prosternezi cu umilință. Iar tu te zbați din nou nevolnic să re-nflorești în parte, la capătul materiei ingrate, transgalaxind dorinși și idealuri pure, electrizându-te de-aceleași mari speranțe, acolo-n asfinșt de infinit, cu patimi albe de lumini țesut, cu nemurire poate îmbrăcat, îmbobocind în foc de dor, în arderi calme ș-n zbor imaculat, dar ce
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
corectă. Stau și mă gîndesc uneori, încercînd să mă analizez la propriu - ce caracter, ce fel de ființă sînt și ce-mi rezervă soarta -, haină grea de gheață și jug sau bucurie și fericire. Am impresia că am fost uneori ingrat cu tine, poate te-au speriat sau pus pe gînduri unele probleme, șunt sigur că e așa, iar cît timp am fost acasă mă analizai - fiecare cuvînt mi-l cîntăreai - nu e drept de crezi ce cred că crezi tu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
noi! Și dacă totuși întâmplarea Va da și timpul înapoi, Nu vom lăsa poate uitarea Să-și facă chipuri de strigoi! Ne vom trezi din adormirea Ce ne-a cuprins și subjugat, Eradica-vom nesimțirea Și-al ei sălbatic rol ingrat! Ni s-a rescris o altă soartă Și s-a pornit un alt război; Deschidem iar aceeași poartă, Dar am rămas la fel de goi! S-au pus iar biruri peste poate Să-i sature pe alți ciocoi; Cine nu poate da
NE-AM SĂTURAT DE STRIGOI! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371405_a_372734]
-
Acasa > Versuri > Iubire > INGRATA Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului S-au prăbușit toți munții peste tine. Te prevenisem de atâtea ori, Să nu mai umbli creanga fără mine. Nu vreau să mă trezesc cu
INGRATA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371506_a_372835]
-
bătătură Și anii mor și veacurile pier Aici sub tine, dedesubt, sub cer!-Psalm. Dumnezeu amestecă de-a valma blânzii cu ticăloșii ”câți au întins obrazul, câți l-au bătut cu palma”( De când mă știi) că i-a dat sarcina ingrată să dărâme un munte de ceață și să sleiască un puț fără fund (Haruri) că l-a îndemnat să joace și să cânte, știindu-l sortit mormântului, așadar n-a creat pământul „din milă și iubire” ci fiindcă-i trebuia
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
tine, În suflet înserarea-mi doboară ce-i senin, Iar inima-i ca trenul ce-aleargă fără șine! Ai revenit LA NOI de fiecare dată Când, zdrențuite, sufletele noastre în genunchi plângeau, Am tot sperat că soarta nu va fi ingrată, Ci ne va fi chiar reazem în clipe ce mureau! Se spune că speranța-i ultima ce moare, Dar când și ea se risipește jalnic ca-ntr-un vis, Îmi mai rămâne doar un gol imens în care Pot afla
AR TREBUI SĂ ȘTII... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374115_a_375444]
-
prin România postdecembristă, cea care tocmai ieșise tare ciufulită din oul de ciment socialist, încă-și mai pierdeau pașii cât de cât șase milioane de turiști străini, turiști pe care la ora actuală ... nu-i mai avem. Las așadar deoparte ingratul obicei de a critica și încerc să privesc cu optimism în față, indicând soluțiile pe care le-au adoptat spaniolii și cu care au avut succes, dispunând de condiții asemănătoare cu ale noastre: Au construit o INFRASTRUCTURĂ EXCEPȚIONALĂ, cu care
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
Augusta. Cineva făcuse semn cântăreților să tacă. Apoi procuratorul rupse tăcerea. -Mi-aduci aminte tinere de ilustrul Publius Cornelius Scipio cel care l-a învins pe Hannibal din Cartagina, și care înainte de a fi exilat a rostit aceste cuvinte: ,,Ție popor ingrat, nu-ți va rămâne nici cenușa mea”! Făcu apoi un semn cu mâna către Simbinacus să-și continue spusele. -M-am luat cu vorba și am uitat să vă spun de fapt ceea ce voiam, spuse acesta oftând. Eram la Ioppe prieteni
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
ori indiferenți, și zile pe care nu le-am fi dorit să le trăim. Așa fusese și dimineața aceea în care fusesem anunțată de medic, că bunul și dragul ei părinte se stinsese din viață, iar mie-mi revenise misiunea ingrată de-a încerca să dau această veste familiei prietenei mele, care și așa regretase că se întâmplase ca tatălui ei i se făcuse rău, tocmai când ei i se pusese piciorul în ghips cu o seară înainte. Lovită de incidentul
SUFLETUL ŞI PRIETENIA de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372854_a_374183]
-
corectă. Stau și mă gîndesc uneori, încercînd să mă analizez la propriu - ce caracter, ce fel de ființă sînt și ce-mi rezervă soarta -, haină grea de gheață și jug sau bucurie și fericire. Am impresia că am fost uneori ingrat cu tine, poate te-au speriat sau pus pe gînduri unele probleme, șunt sigur că e așa, iar cît timp am fost acasă mă analizai - fiecare cuvînt mi-l cîntăreai - nu e drept de crezi ce cred că crezi tu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
DE VREASCURI Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului DIN POM, UN BRAȚ DE VREASCURI Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: clipă, dud, omidă, viață, vreascuri Ți-am spus vreodată cât de ingrat Este fiindul care se târăște Precum omida pufoasă Spre drumul ce îi va strivi Într-o zi trupul De multele vehicule Aflate în viteză? Ți-am arătat că toate acestea Se întind peste asfalt Ca petele slinoase Și pier odată cu
DIN POM, UN BRAŢ DE VREASCURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345755_a_347084]
-
obicei, aceștia sunt oameni care trăiesc în afara realității care cred că lumea este un teren de joacă și nu de luptă. Societatea are nevoie de oameni integrii, echilibrați care să poată duce "povara timpurilor" cu toate curentele lor nefolositoare și ingrate. Așadar, să scoatem afară din sufletul nostru "gloata" de gânduri frivole, de mândrie, și pesimism. Să ne dăm mâna în mâna providenței. Atunci ne vom putea ridica la rangul de Om și nu vom mai dormi în neștiiță și prostie
INTEGRITATEA ŞI CONTEXTUL SOCIAL de MARINA GLODICI în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345951_a_347280]
-
Păgâne, râdeai..., mult rău mi-ai făcut. Mergeai lângă mine și nu mă slăbeai; Crezi că te urăsc? Grijă de-asta n-ai!... Greu am dus-o-ntruna, și te bucurai... Că-n al tău răboj faptele-mi treceai. Ce ingrat!... cum te lăudai la unii tâlhari; Și mi-i sprijineai ca s-ajungă mari. Gata? Repede-ai citit!... Chiar îmi placi; Iar de ai călduri..., poți să te dezbraci. Numai pentr-o clipă... haina să-ți arunci; Patul meu e
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
aproape de Herculane... Jignit de atitudinea nepotrivită a unui discipol, care îl scosese din examenul din Amfiteatrul ce azi se numește „G.I. Tohăneanu”, pe motiv că depășise timpul prevăzut pentru examen, Magistrul prinsese arțag pe neamul întreg. Suntem un popor de ingrați, niște nemernici! Domnule Profesor, vorbiți așa la supărare... Nu-i tot poporul cum ați spus, îi reproșă împăciuitor Profesorul Ilie Gyurcsik. Tu să taci! i-o reteză Magistrul. Eu sunt și Gheorghe, și Ion!!! Eu am dreptul, în numele meu, să
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]