788 matches
-
RÎpeanu pe care am 647 Fiica mai mică a prof. Virgil Tempeanu. Căsătorită cu ofițerul Moise, rănit greu pe front În răsărit. 648 Ar putea fi vorba de revista „Pagini bucovinene”. 996 cunoscut-o din copilărie. A fost cea mai inimoasă și Îndatoritoare dintre cele 3 surori. Am petrecut și eu zile frumoase În casa Dragoslav, În care am fost Înconjurată cu dragoste și răsfățată. Ce să facem, rândurile noastre se răresc. Bine că mai sunt caractere, oameni cu sentiment și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sursele de finanțare Plata chiriei, a profesorilor, a alimentelor dar și a primirii în pension a unor copile sărace, nu erau acoperite nici pe departe din taxele școlare așa că meritul supraviețuirii acestui frumos proiect a revenit în totalitate acestor doamne inimoase care au știut să scoată bani și din piatră seacă, chiar dacă, uneori se mai ciondăneau între ele. Principala sursă de venituri venea de la Comitetul Central de la București și ne susținem aserțiunea prin citarea unor scurte pasaje din discursul principesei Alexandrina
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a apărut datorită stării economice”, n.a.) deficilă (sic!, n.a.)”. O altă mostră de ramolisment lingvistic sună așa: „Însuși programul Frontului Plugarilor (...) în majoritatea lui este un program care cuprinde, atâtea revendicări economice ale clasei plugărești (care vor fi fost ele, „inimoșii” autori au uitat să le enumere dar n-au uitat să pună o virgulă inutilă între „cuprinde” și „atâtea!, n.a.)”. Despre ținta „frontului”, plugărimea, se spunea că „...este o mare forță de producție și totdeauna (poate, totodată, n.a.) și un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
medicul Nicolae Gănuș îi informa pe cei de la Brăila despre amânarea unei ședințe cu membrii asociați la 8 februarie 1948. w. Sovalcar-ul - concurenta COMCAR-ului Considerând, probabil, că o singură întreprindere de stat era insuficientă pentru a spolia definitiv țărănimea, „inimosul” partid comunist (cel al oamenilor muncii de la orașe și sate!) a decis la data de 11 iunie 1948 redenumirea abatoarelor patriei în „Sovalcar”-uri, adică „societăți de valorificare a cărnii”, extinzându-le atribuțiunile și în zona achiziționării animalelor pentru carne
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inepuizabilul spectacol al succeselor tale și al înfloririi ca un trandafir. Acum ești bătrân și s-a zis cu tine, ai să te vestejești ca Prospero când s-a întors la Milano, ai să ajungi senil și patetic, și fete inimoase ca Lizzie or să-ți facă din când în când câte o vizită ca să te mai înveselească un pic. Cel puțin încă un timp. Tu n-ai făcut niciodată nimic pentru oameni, n-ai făcut nimic pentru nimeni decât pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
avut că știam bine limba maghiară. Nu-i meritul meu... dar am fost la Odorhei, și am copilărit la școală cu copii secui. Și asta era bine, dar, totuși, nu m-au angajat... Până la urmă m-a angajat un director inimos, Dumnezeu să-l odihnească. Mi-a spus: Mă băiete, vrei să muncești? Vreau! Dar șofer vrei să fii? Da. Dar taxator vrei să fii? Vreau, orice! Dar să-ți vezi de treabă! Și m-o angajat și acolo am rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în anul 1960, prin strădania față de autorități și supravegherea personală a construcției de către fratele meu mai mic Barbu Petru, învățător, școala a dispus de un local propriu. În prezent, a ajuns în prag de ruină, motiv pentru care, împreună cu acel inimos consătean Gh.Hriscu, am apelat la bunăvoința primarului și a consiliului comunal Voinești pentru rezolvarea primelor urgențe în stoparea declinului satului Stâncășeni: drum, fie și semimodernizat, de legătură a satului cu sediul comunei Voinești și cu șoseaua județeană Bârlad-Bacău, precum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-o?", i-au căzut sacoșele din mâini... Cred că ați fost chiar primul artist care a venit și a cântat în țară după... — Da, în aprilie 1990. Am făcut concertul superb de la Radio cu Luminița. Era frumoasă maică-ta și inimoasă și foarte bine pregătită! Dar dorința de a cânta în țară se mai păstrează și după ce începi marile contracte în străinătate? Ce vă mai trebuia România? — Era normal! În primii ani ai carierei mele internaționale, încă mai trăia mama, aveam
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
peste 20 minute, doctorul chemat era la hotel. Ziua următoare, 6 iunie, nu pot pleca. Mă duc să vizitez Împrejurimile orașului și micile ferme ale negrilor, până În malul lui Mississippi. Întorcându mă În oraș mă opresc la barul unde servește inimosul meu student. Cum mă vede Îmi spune: nu vă las până nu mergeți să vizitați frumoasa fermă a directorului nostru de bancă, domnul Mc.Roy. Dă un telefon și de la bancă ni se comunică ca la ora 11 să fiu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care o avem și noi; b) sorgul pentru nutreț; c) sorgul pentru zahăr; d) kafirul, cel mai răspândit, bun pentru grăunțe cât și pentru nutreț. La noi se răpândise Într-un timp sorgul zaharat căruia i se spunea găolean. Un inimos propangadist la noi al găoleanului a fost generalul Ion Popescu Sanitaru. „Mi se spune Sanitaru, Îmi spunea el, pentru modul cum am combătut holera În rândurile oștiri din 1913, dar mi se pare că o să mi se spună Popescu găoleanu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mari întreprinderi din cele două țări; a inițiat deplasarea în România a unei importante delegații a "Federației Industriașilor", condusă de Președintele acesteia (Igler) și din care au făcut parte peste 30 de oameni de afaceri; a inițiat și sprijinit pe inimoșii atașați culturali, în organizarea a 43 de "Săptămâni Culturale Românești" în toate capitalele landurilor și în principalele orașe ale Austriei, al căror conținut era: prezentarea de expoziții de artă plastică, de fotografii artistice privind mânăstirile din Moldova, alte monumente istorice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și coturile. Tot ce vă trebuie. Iar dacă mai aveți nevoie de ceva, căutați-mă. Ați înțeles? Da, domnule gestionar. Cei patru meșteri germani au săltat soba în timp ce noi aduceam accesoriile. Ajunși acasă, oamenii aceștia, aparent reci și insensibili, dar inimoși, săritori și buni la suflet, au montat soba la hornul zidit de domnul Muea și, într-o jumătate de oră, focul ardea în sobă, răspândind căldură în casa care nu avea încă geamuri. Meșterii au plecat. Noi continuam să stăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
alți învățători, să treacă la elaborarea primului abecedar românesc, având la bază metodă fonetica. Chiar dacă astăzi lucrăriii se pot impută slăbiciuni de continut și metodă, meritul a fost epocal. Dar opera didactica a lui Ion Creangă nu se oprește aici. Inimosul institutor, sfătuit de Maiorescu și de Eminescu, hotărăște să scrie una din cele mai originale și inovatoare lucrări metodice privind predarea limbii materne în învățământul primar ,,Povățuitoriu la cetirea prin scriere după sistema fonetica” ( 1876) după ce publicase în 1871 ,,Învățătorul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
o femeie «de treabă» nu are ce căuta la birt, așa că am rămas la școală, unde am încercat să punem bazele unei mici afaceri cu lucru de mână. În vară am avut norocul de a fi remarcate de o doamnă inimoasă de la «Cânepa Românească». Aceasta s-a arătat interesată de o colaborare pe termen lung cu grupul. În același timp am luat legătura cu colegii de proiect din celelalte țări unde existau grupuri de inițiativă asemănătoare, reușind să facem planuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Bogdănești, Râmnicu Vâlcea. Locuiam la directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi mai erau bunicii din partea mamei, Ștefania și Ioan Pițul. În acel an, la bătălia de la Mărășești, tata a fost rănit. L-au găsit localnici inimoși într-un lan de păpușoi, unde reușise să se târască. Avea șoldul dislocat. La spitalul de campanie unde a fost dus a fost doar pansat, fără alte intervenții la picior. Osul s-a prins, dar piciorul s-a scurtat și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Orchestra Camerata Regală ce debutase la 13 decembrie 2009 în auditoriul George Enescu al Universității Naționale de Muzică București și care a prezentat un concert de înaltă calitate interpretativă. După cum ne informează Programul concertului, orchestra formată din 24 de instrumentiști inimoși, proaspăt absolvenți la U.N.B, și-au unit dorințele profesioniste pentru a contribui la promovarea și dezvoltarea tinerilor muzicieni din România. Camerata Regală și-a propus să promoveze muzica cultă românească în abordare profesionistă a creațiilor compozitorilor cunoscuți, dar
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
de Arte Frumoase București, și el absolvent al Liceului “Eudoxiu Hurmuzachi’ din Rădăuți. Cele 10 lucrări ale maestrului le-am expus alternandu-le cu icoane pe lemn din sec. XIX-XX, ceea ce amintește de mânăstirile noatre din Bucovina. Toată prețuirea pentru inimosul și perseverentul coleg și prieten Niculai Sorea, care a avut ideea și o realizează, elaborând această carte originală, despre Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, cu biografiile profesorilor și colegilor noștri din promatia 1952.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
trebuie, ai unul care vine când nu trebuie sunt la fel. Lucrezi cu aceleași tipuri de oameni și de artiști, ca piticii din "Albă ca zăpada". Asta am remarcat în privința publicului: există oameni foarte exigenți, oameni foarte snobi, oameni foarte inimoși, și asta se întâmplă peste tot. Eu cred că acum, cu avioanele, cu internetul, cu frontierele astea care, cât de cât sunt deschise (în afara problemelor economice, bineînțeles, pe care nu numai românii le întâmpină), totuși, s-a ajuns la universalizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
conștient c) timpul necesar că s) Își susțin) pledoaria În fața tribunalului opiniei internaționale Îi este limitat. Uneori este greu s) faci o deosebire Între energia să personal) și urgență acestei necesit)ți. Dar iat) moară de vânt, un monument al inimosului vis)tor Șir Moses, cu barbă lui, cu cizme și joben englezesc pe capul s)u de evreu; și iat) și copilașii, turiștii, profesorii și ghizii. Adesea ei dau explicații cu glas tare chiar În pragul ușii noastre, În fața Mishkenot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Problema este că, în motivul oriental, caii sunt cel mai puțin importanți și rolul lor e simplu: dacă sunt înhămați, atunci să facă exact ceea ce rolul le dictează, să tracteze. La Platon, caii tractează atelajul ca reprezentând simțuri contrare: latura „inimoasă” (thymoeides) și latura „pofticioasă” (epithymetikon), iar vizitiul e latura eminamente reflexivă (logistikon). Platon simplifică motivul oriental după cum îl și îmbogățește. Atelajul e tras de cai diferiți - dorința și voința, neînfrânarea și cumpătarea. Un aspect al problemei asupra căruia insistă Gabriel
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dus pe brațe în sala de ședințe de colegii lui îmbrăcați cu Pentă tricoloră. În sală izbucnesc din nou ropote de aplauze. Președintele restabilește iarăși liniștea și dă cuvântul procurorului general care înainte de a-și face datoria, rostește studenților o inimoasă și patriotică cuvântare. Pe baza verdictului juraților reprezentantul Ministerului Public cere achitarea. „Președintele citește sentința de achitare. Codreanu este ridicat pe brațe de studenți și scos din sală în aplauzele mulțimii entuziaste. Au mers cu toții în parcul orașului la statuia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Din august 1941-iunie 1944, se pare că șia mutat sediul la Râmnicul Vâlcea (nr.2-6/1944 apărea precis la Râmnicul Vâlcea). * ...” Ne-a pricinuit mare bucurie noua revistă de literatură și folclor a dlui Leca Morariu, intitulată Făt-Frumos. Vrednica și inimoasa soră se tipărește la Suceava, unde trăiesc cele mai alese amintiri despre munca lui S. Fl.Marian și unde, în fiecare an, miile de săteni de pretutindeni se întâlnesc în jurul Sfântului. Fiind cea dintâi revistă de folclor din Bucovina - și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chiar informații personale ridicole, ca și când ar fi cine știe ce eveniment important faptul că dsa și-a dat demisia din cutare partid, pentru ca pe de altă parte și în alt organ să dezmintă „evenimentul”! (Scrisoare în Glasul Bucovinei, 12 decembrie 1926). * „O inimoasă foaie pentru învățători este Voința Școalei din Cernăuți, condusă de dl. N. Simionovici, un adevărat și vajnic luptător. În numărul din 31 ianuarie a.c. această foaie tipărește povestioara „Puiul de urs, elev” - scrisă de prietenul nostru N. Mateescu, și apoi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din București, cuprinsă între Calea Victoriei și strada Nicolae Golescu (ulița Poșta Veche); grădina fusese proprietatea familiei Văcărescu („livedea Văcărescului“), apoi a Episcopiei de Râmnic care avea aici un metoc; grădina a fost modernizată prin 1872, devenind, după cum ne asigura un inimos bucureștean prin adopțiune, francezul Ulysse 122 bucureștii de altădată Pe locul Casei Episcopiei s-au săpat temeliile circului despre care voi vorbi la timp. Multă vreme s-au văzut în București fundațiile foarte solid zidite până ce, prin marea stăruință a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1955/56 când a funcționat aici clasa a V-a de gimnaziu în localul construit în 1930 fiind chemat ca director Vasile Miron din Dănceni, dar având în colectivul didactic pe tânăra Neaga Sîmpetru, o profesoară de limba română deopotrivă inimoasă, frumoasă și inteligentă, căsătorită apoi cu inspectorul școlar I. Agachi. Printre elevi: Viorel Popa, Dumitru Balan, Corina Tătărăscu, Didi Marin (din Strâmba, fiul lui Ilie Marin), Gigi Ghiugan ș.a. În anul școlar următor, școala gimnazială a fost mutată la Lehancea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]